Metodologie · Ministerul Sănătății Publice

Metodologia din 27 august 2008

de calcul al indicatorilor de performanță ai managementului spitalului

prezumat în vigoare

Data actului
27 august 2008
Emitent
Ministerul Sănătății Publice
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 628 din 29 august 2008
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 14.485 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

A. Indicatori de management al resurselor umane
1. Proporția medicilor din totalul
Nr. de medici angajați în spital
personalului angajat al spitalului
=
──────────────────────────────── x 100
Total persoane angajate în spital
Numărul de medici angajați în spital se referă la: medicii încadrați în secțiile/compartimentele cu paturi, inclusiv cei cu integrare clinica (UMF-iști); medicii încadrați în structurile care deservesc secțiile cu paturi, respectiv laboratoare, servicii de anatomie patologică și medicină legală, staționare de zi cu locuri (LSM/CSM), UPU/CPU etc.; medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, boli infecțioase, planificare familială, dispensare TBC, ambulatorii de specialitate (stomatologie, pentru studenți, pentru sportivi etc.); medicii din sanatorii TBC, preventorii etc.; medicii din cabinetele medicale școlare și studențești; medicii de medicină dentară, medicii din cabinetele de specialitate din ambulatoriul integrat fără corespondent în secțiile/compartimentele cu paturi, potrivit statului de funcții pentru posturile ocupate.
Personalul angajat al spitalului cuprinde numărul total al posturilor ocupate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, după caz.
2. Proporția personalului medical
Nr. de personal medical
din totalul personalului angajat = ─────────────────────────────────
x 100
al spitalului
Total persoane angajate în spital
Personalul medical cuprinde:
- medici, farmaciști; alt personal superior sanitar: fiziokinetoterapeut; bioinginer medical; biolog, biochimist, chimist, fizician, expert în fizică medicală; psiholog, logoped, sociolog, profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social; profesor CFM, biolog, chimist SSD; asistente medicale cu studii superioare, superioare de scurtă durată, postliceale și medii, moașe, tehnician utilaje medicale și tehnician dentar, soră medicală, oficiant medical, registrator medical, statistician medical; funcții prevăzute în notele anexelor nr. 1 și 2 la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 125/2005 , cu modificările și completările ulterioare, și care se salarizează la nivel de studii medii, postliceale sau SSD.
3.
Proporția personalului
Nr. de personal medical
medical cu studii superioare
cu studii superioare
din totalul personalului
= ───────────────────────────── x 100
medical
Nr. total de personal medical
Personalul medical cu studii superioare este format din medici, farmaciști; alt personal sanitar superior: fiziokinetoterapeuți; bioinginer medical; biolog, chimist, biochimist, fizician, expert în fizică medicală, psiholog, logoped, sociolog, profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social; chimist SSD, asistente medicale, moașe cu studii superioare, SSD; funcții prevăzute în notele anexelor nr. 1 și 2 la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 125/2005 , cu modificările și completările ulterioare, și care se salarizează la nivel de SSD.
4. Nr. mediu de consultații
Nr. de consultații în ambulator
pe un medic în ambulator = ────────────────────────────────
Nr. de medici care acordă
consultații în ambulator
Se includ:
- medicii care acordă consultații în ambulatoriul integrat, respectiv medicii încadrați în secțiile și compartimentele cu paturi, care acordă asistență medicală în ambulatoriul integrat, precum și medicii încadrați în ambulatoriul integrat, în cabinetul de specialitate, fără corespondent în secțiile sau compartimentele cu paturi, conform
Ordinului ministrului sănătății publice nr. 39/2008
privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului;
- medicii care acordă consultații în ambulatoriul de specialitate (pentru sportivi, pentru studenți, stomatologie etc.);
- medicii din cabinetele de specialitate, oncologie medicală, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, boli infecțioase, planificare familială, dispensare TBC.
B. Indicatori de utilizare a serviciilor
1. Durata medie de spitalizare pe spital și pe fiecare secție se calculează astfel:
Durata medie
Om-zile spitalizare
de spitalizare
=
─────────────────────────────────
pe spital
Bolnavi aflați
Bolnavi intrați
la începutul
+
în cursul
perioadei
perioadei
Durata medie
Om-zile spitalizare
de spitalizare = ──────────────────────────────────────────────────────
pe secție
Bolnavi aflați
Bolnavi intrați
Bolnavi transferați
la începutul
+
în cursul
+ în cursul perioadei
perioadei
perioadei
din alte secții
2. Rata de utilizare a paturilor pe spital și pe fiecare secție:
Indicele de utilizare
Om-zile spitalizare (a bolnavilor aflați și intrați)
a paturilor (Iu)
= ────────────────────────────────────────────────────
Numărul mediu de paturi
Rata de utilizare
Iu x 100
a paturilor
= ──────── ,
365 zile
în care:
Iu = indicele de utilizare a paturilor
Numitorul se referă la numărul de zile calendaristice aferente perioadei de raportare.
Numărul mediu de paturi poate fi egal cu existentul de la începutul perioadei de referință sau poate să difere, situație în care se calculează ca o medie aritmetică ponderată la trimestru, semestru și an.
3.
Indicele
Total cazuri ponderate
de complexitate = ────────────────────── x 100
a cazurilor
Total cazuri rezolvate
Complexitatea cazurilor (indicele de case mix): exprimă tipurile de pacienți tratați în spital în funcție de diagnostic și gravitate.
Indicele de complexitate a cazurilor: număr care exprimă resursele necesare spitalului în concordanță cu pacienții tratați.
Cazuri ponderate: pacienții "virtuali" generați prin ajustarea cazurilor externate, în funcție de resursele asociate cu fiecare tip de caz. Se pot calcula pentru cazurile externate și pentru cazurile echivalente.
4.
Procentul pacienților
Nr. de pacienți
cu intervenții chirurgicale
cu intervenții chirurgicale
din totalul pacienților externați = ────────────────────────────
x 100
din secțiile de chirurgie
Nr. de pacienți externați
din secțiile cu profil
chirurgical
C. Indicatori economico-financiari
1.
Execuție bugetară
Cheltuieli bugetare realizate
față de bugetul
= ────────────────────────────── x 100,
de cheltuieli aprobat
Total buget cheltuieli aprobat
în care:
- cheltuieli bugetare realizate = plăți nete realizate în perioada de raportare;
- total buget cheltuieli aprobat = prevederi bugetare aprobate.
2. Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii în funcție de sursele de venit se determină astfel:
Structura cheltuielilor
Suma prevederilor cheltuielilor
pe tipuri de servicii
bugetare aferente serviciilor
și în funcție
= ─────────────────────────────── x 100
de sursele de venit
Suma surselor de venit
ce finanțează aceste cheltuieli
NOTĂ:
Valoarea acestui indicator exprimată în procente se determină ca raport între suma prevederilor cheltuielilor bugetare aferente structurilor:
- servicii de urgență - cuprind cheltuieli privind drepturile de personal, medicamente și materiale sanitare, alte cheltuieli;
- servicii paraclinice (inclusiv imagistică) - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii;
- servicii spitalizare continuă - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii, inclusiv cheltuielile efectuate în cadrul programelor naționale de sănătate;
- servicii spitalizare de zi - cuprind cheltuieli ocazionate de aceste servicii, inclusiv cheltuielile efectuate în cadrul programelor naționale de sănătate;
- servicii din ambulatoriul de specialitate (integrat) al spitalului - cuprind cheltuieli privind drepturile de personal, medicamente și materiale sanitare și alte cheltuieli, precum și contravaloarea serviciilor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru activitatea prestată în ambulatoriu (care se raportează distinct de primele categorii de cheltuieli)
și suma surselor de venit din care sunt finanțate aceste cheltuieli.
În fișa de evaluare se trece valoarea indicatorilor per total, iar în anexă se detaliază pe tipurile de servicii mai sus menționate.
3. Procentul veniturilor proprii
Venituri proprii
din totalul
= ───────────────────── x 100,
veniturilor spitalului
Total venituri spital
în care:
- venituri proprii = veniturile obținute de spital, exclusiv cele obținute în contractul cu casa de asigurări de sănătate, inclusiv subvențiile de la bugetul local, bugetul de stat, donații, sponsorizări, precum și alte venituri încasate de spital;
- total venituri spital = veniturile obținute de spital, inclusiv cele obținute în contractul cu casa de asigurări de sănătate, precum și subvenții de la bugetul local, bugetul de stat, donații, sponsorizări, precum și alte venituri încasate de spital.
4. Procentul cheltuielilor
Cheltuieli de personal
de personal din totalul
= ─────────────────────── x 100,
cheltuielilor spitalului
Total cheltuieli spital
în care:
- cheltuieli de personal - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile aferente rezidenților și personalul aflat în practică asistată/supravegheată conform prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2008
pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar, aprobată prin
Legea nr. 148/2008 ;
- total cheltuieli spital - se referă la prevederile totale bugetare de cheltuieli ale spitalului.
5.
Procentul cheltuielilor
Cheltuieli cu medicamente
cu medicamente din totalul = ───────────────────────── x 100,
cheltuielilor spitalului
Total cheltuieli spital
în care:
- cheltuieli cu medicamente - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile cu medicamentele;
- total cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale spitalului.
6. Procentul cheltuielilor
Cheltuieli de capital
de capital din totalul
= ─────────────────────── x 100,
cheltuielilor spitalului
Total cheltuieli spital
în care:
- cheltuieli de capital - se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile de capital;
- total cheltuieli spital - se referă la prevederile bugetare totale de cheltuieli ale spitalului.
7.
Costul mediu
Cheltuieli realizate
pe zi spitalizare = ───────────────────────
Nr. om-zile spitalizare
în care:
- cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate.
D. Indicatori de calitate
1. Rata mortalității
Decese în spital
intraspitalicești = ──────────────── x 100,
Bolnavi ieșiți
în care:
- decese în spital - se referă la toți decedații în spital, indiferent de timpul scurs de la internare și până la deces.
2. Rata infecțiilor
Nr. de bolnavi cu infecții nosocomiale
nosocomiale
= ────────────────────────────────────── x 100
Bolnavi externați
Se calculează pe total spital și pe fiecare secție.
3. Indicele de concordanță a diagnosticului de la internare și cu diagnosticul la externare:
Indicele de concordanță
Nr. diagnostice concordante
= ─────────────────────────── x 100,
Nr. de pacienți externați
în care:
- numărătorul formulei se referă la numărul de cazuri pentru care codul diagnosticului la internare concordă cu codul diagnosticului principal la externare, dacă ambele se găsesc ambele situate în aceeași grupă de coduri de la începutul fiecărei clase de boli.
Exemplu: A00-A09; B15-B19; D50-D53; E65-E68 etc.
În legătură cu codurile care exprimă suspiciune de boală, screening, contact de boală, leziunea unui organ, unei articulații etc., care se confirmă prin diagnosticul principal la externare, sunt concordante.
Concordanța statistică și informatică nu trebuie să fie confundate cu concordanța medicală.
Exemplu: Sunt afecțiuni, cum ar fi nefrita interstițială acută/cronică cu cod N12 la internare, care la externare poate pleca cu un diagnostic principal de la alte clase: A, B; C; D; M; T, nefrita devenind la externare diagnostic secundar și, în acest caz, totul este concordant.
Explicația: clasificarea este alcătuită pe mai multe axe și raportul dintre ele este stabilit de regulile de codificare. DRG-ul introduce axele de diagnostic (etiologic, organ, histologic etc.) într-o categorie majoră de diagnostic, după organul lezat, dar nu afectează regulile de codificare.
Ca urmare: toate rezultatele statistico-informatice neconcordante se retrimit la spitale pentru ca medicul șef de secție, pe baza foii de observație și în prezența medicilor curanți, să stabilească dacă din punct de vedere medical, deși sunt coduri și grupe diferite, există concordanță. Medicul șef de secție va nota pe propria răspundere acest lucru.
NOTĂ:
- în anexă, lit. A. "Indicatori de management al resurselor umane", la pct. 1, 2 și 3 nu se vor lua în calcul rezidenții, personalul aflat în practică asistată/supravegheată conform prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2008 , aprobată prin
Legea nr. 148/2008 ;
- următoarele structuri medicale oferă servicii medicale ambulatorii: cabinet stomatologie urgență, cabinet de asistență socială, cabinet medical școlar, și nu se iau în calcul la determinarea indicatorului A.4.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.