Decizia nr. 1067/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. 1 și alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. din Botoșani în Dosarul nr. 7.678/193/2007 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.678/193/2007, Judecătoria Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. 1 și alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. din Botoșani cu prilejul soluționării unei plângeri contravenționale.

În motivarea excepției, autorul excepției susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 44 alin. (1) din Constituție întrucât împiedică proprietarul să dispună liber de bunurile sale. De asemenea, consideră că este ignorată și prezumția de nevinovăție a celor care fac plăți în numerar, considerând că, dacă aceștia nu respectă obligațiile impuse de

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 , comit infracțiunea de evaziune fiscală.

Judecătoria Botoșani - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că însuși art. 44 alin. (1) din Constituție prevede că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate, textul de lege criticat nefăcând altceva decât să determine aceste limite. De asemenea, consideră că nu este încălcată nici prezumția de nevinovăție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, cu modificările și completările ulterioare.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 5: "Pentru întărirea disciplinei financiare și evitarea evaziunii fiscale, operațiunile de încasări și plăți între persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plată fără numerar.

Prin excepție de la prevederile alineatului precedent, persoanele juridice pot efectua plăți în numerar în următoarele cazuri: [...]

c) plăți către persoane juridice în limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plățile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 50.000.000 lei. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plăți către o singură persoană juridică în limita unui plafon zilnic în numerar în sumă de 100.000.000 lei, în cazul plăților către rețelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 100.000.000 lei."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) din Constituție referitor la dreptul de proprietate privată și art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție.

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât restrâng dreptul persoanei de a dispune liber de bunurile sale. De asemenea, consideră că aceste texte de lege încalcă prezumția de nevinovăție, deoarece nerespectarea lor duce la nașterea unei prezumții de săvârșire a evaziunii fiscale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, în ceea ce privește primul argument de neconstituționalitate invocat de autorul excepției, că dreptul de proprietate, așa cum este consacrat de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Constituție, nu este un drept absolut. În acest sens, Curtea observă că, potrivit acestui text constituțional, limitele și conținutul dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Astfel, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.

Prevederile de lege criticate nu fac decât să dea expresie acestui text din Constituție, stabilind cadrul exercitării dreptului de proprietate în acord cu necesitatea stabilirii unei ordini în operațiunile financiare desfășurate de către persoanele juridice, a căror monitorizare facilitează evidența circulației monetare, între altele, și pentru a preveni eventualele acte de evaziune fiscală.

Așa fiind, Curtea nu poate reține nicio încălcare a prevederilor constituționale care ocrotesc dreptul de proprietate.

În ceea ce privește al doilea argument invocat de autorul excepției, referitor la încălcarea prezumției de nevinovăție, Curtea constată că textele de lege criticate nu incriminează evaziunea fiscală, ca infracțiune de sine stătătoare, și nici nu au drept consecință aplicarea pedepsei pentru această faptă penală ci, în situația nerespectării obligațiilor privind modalitățile de plată între persoanele juridice, atrage sancționarea contravențională a acestora.

Așa fiind, textul art. 23 alin. (11) din Constituție, prin care se arată că, "până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată", nu are incidență asupra prevederilor

art. 5 alin. 1 și alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 , care stabilesc obligații a căror nerespectare atrage răspunderea contravențională, iar nu cea penală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. 1 și alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. din Botoșani în Dosarul nr. 7.678/193/2007 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2008.