Regulamentul din 15 octombrie 2008

Personalul afectat și bunurile din construcțiile/instalațiile/amenajările care, după producerea unui dezastru prezintă degradări vizibile și indicii de prăbușire totală/parțială iminentă se evacuează, în conformitate cu planul de evacuare al unității/formațiunii militare.

Activitățile, măsurile și acțiunile pe care structurile le întreprind după dezastru se declanșează din proprie inițiativă și se raportează ierarhic ministrului apărării.

Măsurile preventive constau în urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor prin:

a) urmărirea comportării în timp a construcțiilor și instalațiilor în scopul depistării defectelor/degradărilor care pot conduce la diminuarea caracteristicilor inițiale;

b) executarea lucrărilor de întreținere și reparații determinate de uzura normală;

c) executarea lucrărilor de refacere care se realizează prin remedieri, reparări sau consolidări, pe bază de proiect tehnic.

Măsurile pregătitoare pentru intervenție după dezastru constau în:

a) culegerea, cu anticipație, de informații cât mai detaliate privind numărul, localizarea și mai ales tipul structurilor, al terenului de fundare și starea tehnică a clădirilor, a căror operare/funcționare imediat după dezastru este vitală pentru Ministerul Apărării;

b) realizarea unei baze de date și actualizarea ei permanentă cu informații privind gradul de utilizare în siguranță a construcțiilor inspectate/evaluate tehnic anticipat, precum și gradul de risc seismic al celor expertizate tehnic;

c) stabilirea concepției/fazelor/etapelor de realizare a acțiunilor pe specific de situație/construcție/instalație/amenajare;

d) elaborarea de scenarii de dezastre, planuri și proceduri specifice de intervenție;

e) instruirea și verificarea periodică, prin exerciții și aplicații practice, a inginerilor/subinginerilor și tehnicienilor specializați în domeniu;

f) asigurarea logistică pentru activitățile de intervenții imediate/de urgență, care au drept scop investigarea stării tehnice a construcțiilor avariate și/sau punerea în siguranță provizorie a construcțiilor/instalațiilor/amenajărilor afectate.

Centrele de domenii și infrastructuri asigură asistența tehnică, organizarea, coordonarea, verificarea și controlul în imobilele/cazărmile din teritoriu privind îndeplinirea de către structurile nominalizate în prezentul regulament a măsurilor și acțiunilor specifice, pentru:

a) urmărirea comportării în timp a construcțiilor/instalațiilor/ amenajărilor și executarea lucrărilor de întreținere/reparații pentru mentenanța acestora, în cazărmile/imobilele unităților subordonate structurilor centrale arondate;

b) verificarea concordanței informațiilor primite și înregistrate în baza de date proprie cu realitatea din teren privind tipurile de structuri de rezistență, caracteristicile terenului de fundare și starea tehnică a construcțiilor/instalațiilor/amenajărilor, a căror funcționare după dezastru este vitală pentru Ministerul Apărării;

c) verificarea nivelului de instruire a personalului identificat și a existenței reglementărilor, planurilor, procedurilor și a materialelor necesare la nivelul imobilului/cazărmii, după caz.

Pentru unitățile structurilor centrale care nu au în compunere/subordine compartimente de domenii și infrastructuri, centrele de domenii și infrastructuri au următoarele atribuții și responsabilități în domeniul reglementat:

a) identifică din timp clădirile/instalațiile a căror operare/ funcționare este vitală după dezastru și/sau care prezintă risc seismic ridicat;

b) inventariază clădirile, tipul structurilor de rezistență, starea tehnică efectivă și caracteristicile terenului de fundare;

c) identifică personalul cu pregătire tehnică de specialitate în domeniu, asigură instruirea acestuia în baza reglementărilor, planurilor și procedurilor specifice, grupează specialiștii pe echipe, potrivit pregătirii profesionale și misiunilor pe care le vor primi;

d) acordă asistență tehnică administratorilor de imobile/ cazărmi pentru asigurarea condițiilor/bazei materiale, constând în reglementări/proceduri/planuri de acțiune specifice, formulare de inspecție și de evaluare rapidă, prevăzute în anexele la prezentul regulament, echipamentul de protecție și birotica pentru inspecțiile în teren și pentru îndeplinirea activităților specifice înainte și după dezastru, precum și pentru asigurarea din timp a stocurilor de materiale pentru intervenția la construcții;

e) solicită anticipat obținerea autorizațiilor de acces în obiectivele speciale sau care adăpostesc activități/informații clasificate, pentru personalul tehnic selecționat;

f) execută evaluarea tehnică rapidă după dezastru a construcțiilor/instalațiilor/amenajărilor din cazărmile aflate în administrare, prioritare fiind cele prevăzute la art. 8;

g) coordonează și participă în mod direct la acțiuni și activități specifice după dezastru;

h) înregistrează și actualizează toate informațiile din zona de responsabilitate, în baza proprie de date, și le transmit la Direcția domenii și infrastructuri, pentru înscrierea în evidența centralizată.

Centrele de domenii și infrastructuri centralizează și transmit la Direcția domenii și infrastructuri datele pentru expertizarea tehnică a construcțiilor/instalațiilor/amenajărilor din zona de responsabilitate, prioritare fiind cele prevăzute la art. 8.

Structurile cu atribuții în investigarea de urgență și punerea în siguranță provizorie după dezastru a construcțiilor/instalațiilor/amenajărilor a căror operare/ funcționare este vitală după dezastru întocmesc sau, după caz, completează planul de acțiune pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Forțele și mijloacele destinate pentru intervenția la aceste construcții/instalații/amenajări se stabilesc din timp, iar asigurarea, pregătirea și verificarea lor se execută în cadrul programului de instruire.

Investigarea după dezastru a stării tehnice a construcțiilor are drept scop să stabilească dacă:

a) acestea pot fi utilizate în condiții de siguranță;

b) sunt necesare investigații mai amănunțite;

c) trebuie luate măsuri de punere imediată în siguranță provizorie;

d) trebuie să fie demolate pentru a nu periclita viața oamenilor sau vecinătățile.

Este interzis accesul persoanelor în clădiri cu structuri nesigure.

În cadrul inspecției după dezastru se face evaluarea aproximativă/grosieră a degradărilor structurale și nestructurale, puternice și ușor observabile, precum și a alunecărilor de teren care afectează și/sau pun în pericol siguranța construcțiilor.

În urma inspecției după dezastru, construcțiile/instalațiile se clasifică pe categorii, astfel:

a) construcții aparent sigure, care pot fi utilizate în continuare fără restricții;

b) construcții evident nesigure, care nu pot fi utilizate în continuare și pentru care se dispune abandonarea/evacuarea;

c) construcții care necesită o investigare mai amănunțită pentru că, datorită stării tehnice, nu se încadrează în cele două categorii definite mai sus.

Etapele inspecției după dezastru sunt următoarele:

a) examinarea în întregime a exteriorului clădirii, prin vizualizarea de la distanță a întregului perimetru al construcției/instalației/amenajării;

b) examinarea terenului din jurul clădirii, pentru depistarea unor umflături ale pământului și/sau a unor fenomene care să indice tasări și/sau alunecări de teren;

c) examinarea în întregime a structurii din exteriorul clădirii, pe întregul perimetru al construcției/instalației/amenajării;

d) inspectarea în interiorul clădirii, în cazul în care structura este sigură, dar nu poate fi cercetată suficient de bine din exterior sau când există suspiciuni ori sesizări/informații privind avarii/deteriorări puternice ale elementelor nestructurale din interior, ca: pereți despărțitori prăbușiți, tencuiala tavanelor căzută, degradări ce nu pot fi vizualizate din exterior;

e) evaluarea generală a stării clădirii/instalației efectuată pe baza celor 6 criterii înscrise în Formularul pentru inspecția după dezastru, conform anexei nr. 1, și marcarea construcției cu placarda corespunzătoare rezultatului analizei.

Clădirile/instalațiile pentru care există dubii privind siguranța în exploatare sunt recomandate pentru efectuarea unei evaluări tehnice rapide, marcând construcția cu placarda corespunzătoare.

Caracterizarea/definirea stării construcției, precum și criteriile de bază ale inspecției după dezastru sunt:

a) clădire nesigură, atunci când clădirea este parțial prăbușită sau deplasată de pe fundații, unul dintre etaje prezintă înclinări semnificative față de verticală ori când se constată degradări severe evidente ale elementelor structurale principale, dislocări ale pereților sau alte semnalmente care pun în evidență degradări periculoase, la apariția unor crăpături mari ale terenului, deplasări evidente ori alunecări ale terenului și când se constată prezența altor pericole ca: scurgere de lichide toxice, inflamabile, explozive, spargerea/fisurarea conductei de gaze, ruperea cablurilor electrice și altele asemenea;

b) clădire cu zone nesigure, atunci când sunt pericole evidente de prăbușire a unor parapete, coșuri, calcane, elemente ornamentale.

În funcție de rezultatul analizei efectuate pe baza criteriilor enumerate se marchează construcția/instalația/amenajarea cu placarda inscripționată corespunzător concluziei, astfel:

a) placarda verde inscripționată conform anexei nr. 2: "CLĂDIRE INSPECTATĂ - POATE FI FOLOSITĂ FĂRĂ RESTRICȚII";

b) placardă galbenă inscripționată conform anexei nr. 3: "CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT";

c) placardă albastră inscripționată conform anexei nr. 4: "CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE";

d) placardă roșie inscripționată conform anexei nr. 5: "CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ".

Placardele se aplică, la exterior, într-un loc vizibil, în apropierea fiecărei/fiecărui intrări/acces în/din clădire/zonă, iar semnificația inscripțiilor, cu restricțiile ce le comportă, sunt aduse la cunoștința întregului personal, luându-se următoarele măsuri:

a) construcțiile marcate cu placarde "CLĂDIRE NESIGURĂ INTRAREA INTERZISĂ", precum și spațiile considerate "ZONE NESIGURE" sunt evacuate, accesul personalului nemaifiind permis în clădirea sau zona respectivă;

b) în clădirile marcate cu placarde "CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT", accesul este permis numai pentru cazuri/situații stringente, cu timp limitat de ședere în interior și măsuri prealabile, care să asigure evacuarea rapidă în caz de urgență.

Evaluarea tehnică rapidă după dezastru se efectuează în urma inspecției după dezastru, pentru aprecierea gradului de siguranță a clădirilor marcate cu placarda "CLĂDIRE CU ACCES LIMITAT", precum și pentru clarificarea aspectelor rezultate în urma inspecției după dezastru.

Obiectivul principal al evaluării tehnice rapide este determinarea nivelului de siguranță, a existenței pericolului prăbușirii structurii și/sau unor elemente nestructurale, putându-se astfel confirma sau recomanda reîncadrarea clădirii/instalației/amenajării în una dintre categoriile precizate.

Criteriile generale pentru evaluarea stării clădirilor afectate de dezastru, comune diferitelor tipuri de structuri de rezistență, atât din punctul de vedere al materialelor, cât și al importanței și demersurilor, sunt:

a) degradarea în ansamblu, pusă în evidență de pereți puternic fisurați, etaje cu deplasări laterale mari, clădiri înclinate, fundații fracturate, iar constatarea existenței unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduce la interzicerea accesului în clădire și la marcarea clădirii cu placarda "CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ" sau, după caz, "CLĂDIRE PRĂBUȘITĂ (RUINĂ)";

b) evaluarea capacității structurii de a prelua încărcări verticale, adică greutatea proprie și celelalte încărcări permanente și utile, are în vedere cedarea, fie și numai locală, a elementelor structurale ce preiau încărcările verticale, ca: stâlpi vizibil înclinați, flambați ori cu degradări puternice la capete, separarea planșeelor sau a elementelor acoperișului de pereți ori alte elemente verticale portante, fisurarea pereților portanți, a stâlpilor sau grinzilor, precum și orice alte degradări sau cedări ale elementelor principale ce preiau încărcări verticale, iar constatarea existenței unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduce la interzicerea accesului în clădire și la marcarea clădirii cu placarda "CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ";

c) identificarea și apoi evaluarea sistemului structural ce preia și transmite terenului acțiunile orizontale au în vedere degradări precum: pereți portanți puternic fisurați, existența unor articulații plastice la capetele stâlpilor, expulzarea puternică a betonului de acoperire a armăturilor, contravântuiri cedate, planșee puternic degradate și altele asemenea, iar constatarea existenței unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduce la interzicerea accesului în clădire și la marcarea clădirii cu placarda "CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ";

d) constatarea unei înclinări mai mari de 1,5% a unuia sau a mai multor etaje la clădirile înalte, degradare care generează sub greutatea etajelor superioare momente încovoietoare suplimentare în stâlpii și grinzile de sub etajul înclinat, precum și constatarea unei înclinări remanente mai mari de 1,5'c8 conduc la interzicerea accesului în clădire și la marcarea clădirii cu placarda "CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ";

e) starea elementelor nestructurale, precum parapetele, închiderile exterioare, ornamentele, firmele, nervurile în consolă, pereții despărțitori, tavanele suspendate și orice alte elemente interioare sau exterioare clădirii, ce se pot prăbuși din cauza forțelor statice ori a unei replici a seismului inițial, precum și constatarea existenței unuia sau a cumulului mai multor astfel de defecte conduc la interzicerea accesului în acele spații și la marcarea clădirii cu placarda "CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE";

f) degradarea fundațiilor și terenului din imediata vecinătate a clădirii, respectiv alunecări de teren, apariția unor crăpături sau orice alte modificări semnificative pe verticală sau pe orizontală ale formei inițiale a acestuia, ce pot genera tasarea/degradarea/ruperea fundațiilor și/sau suprastructurii clădirilor/instalațiilor/amenajărilor, precum și constatarea unuia sau a cumulului mai multor defecte ca: existența de fisuri noi în fundații, tasări mai mari de 3-4 cm, crăpături de 5-10 cm între clădire și terenul adiacent, care indică dislocarea infrastructurii clădirii și a pereților, planșeelor sau acoperișului, fracturate, conduc la interzicerea accesului în clădire și la marcarea clădirii cu placarda "CLĂDIRE NESIGURĂ - INTRAREA INTERZISĂ";

g) alte pericole cum ar fi: conducte de combustibil lichid sau gazos deteriorate, cabluri de alimentare cu energie electrică rupte, rezervoare/recipiente de depozitare ori conducte de distribuție de substanțe chimice/toxice/explozive deteriorate, echipamente răsturnate sau deplasate, coșuri de fum fisurate ori înclinate, ansambluri de ancoraje, elemente de prindere/ghidaj, cabine de ascensoare deteriorate și altele asemenea conduc la interzicerea accesului în zonele/spațiile respective și la marcarea clădirii cu placarda "CLĂDIRE CU ZONE NESIGURE".

Evaluarea tehnică rapidă a stării clădirii/instalației prin bifarea în mod corespunzător a căsuțelor în Formularul pentru evaluarea tehnică rapidă, conform anexei nr. 6, conduce la clasificarea și marcarea clădirii cu placarda corespunzătoare, conform precizărilor prezentului regulament, cu semnificațiile și restricțiile specifice.

Intervenția de urgență după dezastru are ca scop:

a) prevenirea prăbușirilor locale ale elementelor din zonele evaluate ca fiind nesigure;

b) asigurarea accesului și/sau a unei folosiri limitate a construcțiilor/instalațiilor/amenajărilor avariate de cutremur și sau alunecări de teren.

Acțiunile de intervenție de urgență după dezastru constau în executarea de lucrări de reparații provizorii, care nu înlocuiesc măsurile definitive ulterioare și se grupează astfel:

a) sprijinirea provizorie a elementelor avariate;

b) repararea locală, de urgență;

c) demolarea parțială sau totală a clădirii în situația în care o prăbușire necontrolată a acesteia ar afecta o construcție/ instalație/amenajare, a cărei funcționare este vitală.

Soluțiile-cadru și exemplele descrise în prezentul regulament sunt cele mai frecvente în practică, dar nu sunt limitative.

Soluțiile tehnice și acțiunile de intervenție de urgență după dezastru trebuie concepute și executate astfel încât să nu stânjenească realizarea ulterioară a măsurilor definitive de intervenție.

Încărcările verticale ale elementelor de susținere avariate se preiau de sprijiniri provizorii, care constituie acțiuni de primă intervenție ce se execută conform unor schițe întocmite, având ca bază calculele sumare efectuate la fața locului, executate cu lemn rotund, respectiv cu bile din lemn, având diametre între 12-20 cm, sau, în cazul când există în inventar, cu popi metalici extensibili ori cu eșafodaje metalice.

La executarea sprijinirilor trebuie avute în vedere o serie de reguli, după cum urmează:

a) punerea sub sarcină a sprijinirilor să se facă întotdeauna prin împănare cu două pene, astfel încât, prin suprapunere, să se realizeze două fețe paralele fără a se forța împănarea, iar pentru a nu ceda elementele structurii, aceasta se face cu pene din lemn de esență tare, ca: stejar sau fag, de la parter spre etajele superioare;

b) reacțiunea transmisă de popi terenului trebuie să se repartizeze pe o suprafață corespunzătoare, prin utilizarea de traverse din lemn de esență tare, de obicei traverse de cale ferată;

c) popii trebuie solidarizați între ei prin contravântuiri din scânduri, dispuse astfel încât să închidă împreună cu popii triunghiuri nedeformabile, și sistemul astfel format să aibă rigiditate mare la deplasări laterale și să împiedice tendința de flambaj individual al popilor înalți;

d) popii nu trebuie să se reazeme pe elementele structurale orizontale, reacțiunea lor trebuind să fie transmisă vertical, pe aceeași axă, până la teren;

e) greutatea etajelor superioare trebuie preluată treptat de către sprijinire și nu brusc, la un singur nivel, continuând sprijinirea, după caz, pe încă două nivele deasupra etajului deteriorat;

f) sprijinirea trebuie proporționată potrivit sarcinii care îi revine.

Repararea locală de urgență se face prin lucrări de intervenție care nu respectă reglementările în vigoare privind procedurile de inițiere, evaluare, decizie de intervenție, proiectare și avizare, datorită necesității de a fi executate în cel mai scurt timp posibil.

Remedierea degradărilor pereților structurali din zidărie se face prin:

a) asigurarea împotriva dislocării/desfacerii pereților prin executarea de tiranți metalici și/sau prin centuri de beton armat;

b) consolidarea pereților plini, puternic crăpați, prin placare cu beton armat, preferabil torcretat pe ambele fețe, cu legături între ele;

c) tencuirea cu mortar de ciment aplicat peste o plasă de bare de oțel-beton și/sau injectarea cu mortar de ciment a pereților cu fisuri mai puțin extinse.

Repararea elementelor cadrelor din beton armat se face prin:

a) cămășuirea stâlpului/grinzii cu beton armat;

b) prevederea unor sprijiniri metalice capabile să preia încărcările verticale;

c) cămășuirea metalică a stâlpului cu profile laminate, respectiv corniere, solidarizate cu plăcuțe sau zăbreluțe, și injectarea cu rășini epoxidice a spațiului dintre profile și beton.

Repararea sistemelor cu pereți structurali din beton armat se face prin:

a) placarea cu beton armat a pereților plini pe o față sau ambele fețe;

b) restabilirea rezistenței și rigidității riglelor de cuplare ale pereților cu goluri, prin desfacerea betonului, completarea cu armături longitudinale, etrieri și rebetonare;

c) repararea structurilor metalice și a celor combinate cu beton armat este recomandabil să fie efectuată după evaluarea de către un expert tehnic autorizat;

d) repararea structurilor din lemn este recomandabil să fie efectuată după evaluarea de către un expert tehnic cu experiență în domeniu.

Investigarea stării tehnice a construcțiilor se realizează de către personal tehnic calificat în domeniul construcțiilor și/sau instalațiilor aferente construcțiilor.

Numărul mare de construcții aflate pe arii extinse necesită implicarea tuturor cadrelor tehnice, angajați permanenți ai Ministerului Apărării, cu un nivel de pregătire corespunzător și experiență în domeniu, care își desfășoară activitatea în diferite compartimente și structuri, respectiv:

a) administratorii de imobile/cazărmi;

b) personalul de specialitate în domeniu din unitate/ garnizoană;

c) personalul de specialitate din compartimentele de domenii și infrastructuri din compunerea/subordinea structurilor centrale, statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentelor de armă/similare;

d) personalul de specialitate din cadrul centrelor de domenii și infrastructuri, Centrului de studii și proiectare construcții militare și Centrului de intervenție în situații de urgență;

e) unitățile de geniu din compunerea categoriilor de forțe ale armatei, comandamentelor de armă/similare;

f) personalul cu pregătire tehnică în domeniu, identificat în cadrul altor structuri.

Personalul tehnic se înregistrează în evidența centralizată a Direcției domenii și infrastructuri, conform datelor primite, pe echipe constituite și pe zone de responsabilitate, pentru investigarea după dezastru.

Personalului tehnic militar și civil desemnat, instruit pentru activități de după dezastru, i se includ în fișa postului ca atribuții de serviciu sarcinile ce îi revin, precum și obligația de a participa la instruirea periodică.

Prin excepție de la prevederile art. 28 alin. (1), în zonele care nu pot fi acoperite cu personal tehnic angajat permanent al Ministerului Apărării se identifică persoane autorizate în domeniu pentru încheierea de contracte/convenții de prestări servicii/colaborare, după caz, cu respectarea legislației în vigoare.

Investigarea imediată și intervenția de urgență la construcții/instalații după dezastru se asigură logistic, prin achiziționarea anticipată a materialelor necesare de către structurile utilizatoare ale imobilelor/cazărmilor, prin includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare pentru:

a) un număr suficient de placarde și suporturi de fixare/montare rezistente la intemperii, de dimensiuni și culori corespunzătoare modelelor prevăzute în anexele la prezentul regulament;

b) un număr suficient de formulare pentru inspecții și evaluări, conform modelelor din anexele la prezentul regulament;

c) legitimațiile/ecusoanele de acces;

d) rulete de 5-25 m, lanterne cu acumulatori reîncărcabili, bandă adezivă, bandă pentru marcarea interzicerii accesului, markere permanente și blocnotesuri pentru personalul nominalizat să desfășoare activități în teren;

e) echipament de protecție pentru personalul nominalizat să desfășoare activități în teren, respectiv bocanci, căști de protecție, pelerine de ploaie, mănuși, cizme de cauciuc, măști contra gazelor, măști contra prafului, ochelari de protecție și altele asemenea;

f) bile de lemn având diametre cuprinse între 12 și 20 cm;

g) scânduri/dulapi din lemn de rășinoase cu lățimi cuprinse între 15 și 40 cm, grosime de 2,4Ț4,8 cm;

h) popi metalici extensibili;

i) eșafodaje metalice;

j) traverse din lemn;

k) dulapi din lemn de esență tare;

l) cricuri hidraulice;

m) scoabe, cuie, buloane, sârmă groasă;

n) scări extensibile;

o) schele metalice;

p) alte materiale, scule și unelte rezultate din tehnologia și procedurile de execuție a lucrărilor de intervenție rapidă după dezastru.

Estimarea stocurilor de materiale necesare se bazează pe:

a) evaluările privind numărul de clădiri de importanță vitală vulnerabile expertizate și considerate în clase de risc deosebit;

b) evaluările prealabile în cadrul urmăririi în timp a stării tehnice a clădirilor/instalațiilor cu funcțiuni vitale;

c) evaluarea numărului de intervenții care pot fi executate într-un interval de timp de 2-3 săptămâni.