Decizia nr. 1049/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție și ale

art. 80-88 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ioan Anton Dogaru în Dosarul nr. 2.847/102/2007 al Tribunalului Mureș - Secția penală.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.847/102/2007, Tribunalul Mureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție și ale

art. 80-88 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Anton Dogaru într-o cauză penală.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât instituie organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție ca un parchet autonom și independent, care, în aceste condiții, se sustrage controlului ierarhic, iar, pe de altă parte, numirea și promovarea în funcție a procurorilor din acest parchet derogă de la regulile aplicabile celorlalți procurori.

Tribunalul Mureș - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate fac parte din sfera de competență a puterii legislative și respectă dispozițiile Constituției.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 80-88 ("Direcția Națională Anticorupție") din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 privind statutul procurorilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 131 alin. (2) din Legea fundamentală, "Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii", condiții care au stat și la fundamentarea organizării și funcționării Direcției Naționale Anticorupție, ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Faptul că în

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

s-a prevăzut că Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă aceste instanțe nu este de natură să conducă la concluzia că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale.

Dimpotrivă, având în vedere și prevederile art. 132 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu constituie altceva decât o reflectare a principiilor constituționale menționate și o subliniere a naturii juridice a Direcției Naționale Anticorupție, aceea de structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu atribuții privind efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor prevăzute în

Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.

De altfel, independența acestei structuri în raport cu instanțele judecătorești este specifică tuturor parchetelor, care, potrivit

art. 62 alin. (4) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, sunt independente față de instanțele judecătorești.

Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului egalității în fața legii, prevăzut de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu instituie discriminări sau privilegii, ci reglementează organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție în deplină concordanță cu prevederile constituționale.

Referitor la celelalte susțineri ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea reprezintă aspecte de aplicare a legii, ceea ce excedează controlului Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție și ale

art. 80-88 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ioan Anton Dogaru în Dosarul nr. 2.847/102/2007 al Tribunalului Mureș - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 octombrie 2008.