Decizia nr. 844/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală și ale art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 304/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind organizarea judiciară
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală și ale
art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 4.691/2005 al Tribunalului Bihor - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 15 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.691/2005, Tribunalul Bihor - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală și ale
art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Gheorghe Ghiurău în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale aflate în calea de atac a apelului.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate aduc atingere prevederilor constituționale invocate, deoarece nu este respectată numirea celui de-al treilea judecător în completul de divergență, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, așa cum se aplică în toate celelalte cauze deduse judecății.
În opinia sa, textele supuse controlului instanței de contencios constituțional permit repartizarea celui de-al treilea membru al completului în mod preferențial, cum ar fi în situația în care se amână pronunțarea hotărârii pentru o dată la care este planificat de permanență un judecător dorit.
În consecință, pentru a asigura justițiabilului o instanță independentă se impune completarea
art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 , în sensul includerii celui de-al treilea judecător în completul de divergență, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Tribunalul Bihor - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică modalitatea efectivă de compunere a completelor de judecată, fără a se produce prin aceasta lezarea dreptului la un tratament egal, de care trebuie să se bucure toți cetățenii în fața legii. Prin dispozițiile legale criticate s-a stabilit că din completul de divergență va face parte, alternativ, unul din cei patru judecători menționați, fără a se considera că este o ordine de prioritate.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate creează același regim juridic pentru toți cetățenii.
Posibilitatea introducerii unui judecător în planificarea de permanență nu afectează independența și imparțialitatea judecătorilor, acestea fiind garantate prin lege, iar în cazul în care nu sunt respectate există posibilitatea sancționării judecătorilor.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate, prin care se instituie reguli privind luarea hotărârii și constituirea completului de divergență, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice.
În plus, prevederile legale criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, atributul exclusiv al legiuitorului.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală "Luarea hotărârii", și
art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, care au următorul conținut:
Articolul 308
alin. 5 din Codul de procedură penală: "Dacă completul de judecată este format din doi judecători și unanimitatea nu poate fi întrunită, judecarea cauzei se reia în complet de divergență."
Articolul 54
alin. (4) din Legea nr. 304/2004 : "Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, și ale art. 124 alin. (2), referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală reglementează modalitatea de luare a hotărârii în complet de divergență în situația în care nu poate fi întrunită unanimitatea. Așa fiind, textul nu conține nicio dispoziție de natură a afecta principiul egalității în fața legii a cetățenilor, deoarece se aplică fără niciun fel de discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale.
Trebuie menționat că, în vederea înlăturării subiectivismului și a oricăror suspiciuni privind atribuirea dosarelor,
art. 53 din Legea nr. 304/2004
a instituit, ca un plus de garanție a imparțialității judecătorilor, atât obligativitatea repartizării în mod aleatoriu, informatizat a cauzelor pe complete de judecată, cât și principiul continuității completului de judecată, în baza căruia cauzele repartizate unui complet nu pot fi trecute la altul decât în condițiile legii.
Prevederile art. 54 alin. (4) din Legea de organizare judecătorească individualizează persoanele care pot fi incluse în completul de divergență (președintele sau vicepreședintele instanței, președintele de secție ori judecătorul din planificarea de permanență). Această enumerare nu conține nicio dispoziție care să aducă atingere în vreun fel principiilor constituționale invocate, ordinea consemnată de legiuitor nefiind o enumerare prestabilită. Desemnarea unuia sau a altuia dintre cei patru judecători menționați de textul legal criticat în vederea constituirii completului de divergență se va face ținându-se seama de o multitudine de aspecte obiective, cum ar fi cauzele concrete aflate pe rolul unei instanțe, eliminarea posibilității de desemnare a președintelui de secție dacă acesta face deja parte din complet etc. Acestea sunt însă mai mult criterii ce țin de modul de aplicare a legii.
În sfârșit, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, pe care, în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are deplina libertate să le adopte, Legea fundamentală necuprinzând norme referitoare la constituirea completelor de judecată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală și ale
art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 4.691/2005 al Tribunalului Bihor - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 noiembrie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.