Decizia nr. 657/2005

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Ioana Rențea în Dosarul nr. 7.588/2003 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

La apelul nominal sunt prezenți Alexandru-Dan Dragomir, Ioan-Iulian Dragomir, Anca-Nadia Dragomir, Silviu Dragomir, Constantin Dragomir, Aurora Gruescu și Mariana Nicolaescu, prin mandatar Mircea-Tiberiu Gruescu. Este prezentă, de asemenea, Alexandra-Elisabeta Gruescu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Alexandra-Elisabeta Gruescu solicită respingerea excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, invocând jurisprudența în materie a Curții.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 decembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 7.588/2003, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Ioana Rențea într-un proces privind un schimb obligatoriu de locuință.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare a instanței, autorul acesteia susține că prevederile

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, în cazul când se solicită mutarea chiriașilor într-o altă localitate, se prevede și necesitatea obținerii acordului acestora în acest sens, însă, dacă se solicită mutarea chiriașilor în aceeași localitate, legea nu mai prevede un astfel de acord.

Instanța de judecată consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

Legea nr. 47/1992

pentru a fi sesizată Curtea Constituțională.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 241/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001.

Prevederile legale criticate au următorul conținut:

- Art. 23: "(1) Proprietarii au dreptul să ceară și să obțină mutarea chiriașilor din spațiile cu destinația de locuință pe calea unui schimb obligatoriu.

(2) Pentru aceasta proprietarul este obligat să pună la dispoziție chiriașului, cu contract de închiriere, un alt spațiu cu destinația de locuință în aceeași localitate sau într-o altă localitate cu acordul chiriașului, cu asigurarea exigențelor minimale prevăzute în anexa nr. 1 la

Legea nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dacă locuința oferită în schimb este proprietatea altei persoane, contractul de închiriere se încheie de către aceasta pentru un termen care nu poate fi mai mic decât cel prevăzut în contractul inițial. "

Textul constituțional invocat este cel al art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la

art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 347 din 10 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003, Curtea a statuat în sensul constituționalității acestor prevederi. În acest sens, Curtea a reținut că "instituirea de regimuri juridice diferite în situații care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalității în fața legii. Așa se explică de ce în cazul chiriașilor statului, unde protecția socială se realizează și prin reînnoirea contractului de închiriere, nu își găsește aplicare schimbul obligatoriu de locuință, în timp ce în cazul chiriașilor din locuințele retrocedate, domeniu în care prevalează principiul garantării dreptului de proprietate, s-a impus consacrarea unui atare schimb."

Considerentele și soluția acestei decizii sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Ioana Rențea în Dosarul nr. 7.588/2003 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 decembrie 2005.