HG nr. 300/2006
privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru santierele temporare sau mobile
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 9
- Anexa din 15 mai 2013 15 mai 2013 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 774/2013 pentru aprobarea condițiilor contractu…
- Ordinul nr. 457/2024 15 februarie 2024 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr…
- Ghidul din 1 aprilie 2024 1 aprilie 2024 Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul de Coeziune - Realizarea de investi…
- Schema din 5 aprilie 2024 5 aprilie 2024 privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice prod…
- Normele din 4 iulie 2024 4 iulie 2024 pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2024 p…
- Schema din 17 septembrie 2024 17 septembrie 2024 privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei elect…
- Ghidul din 24 aprilie 2025 24 aprilie 2025 privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice prod…
- Schema din 14 noiembrie 2025 14 noiembrie 2025 pentru dezvoltarea antreprenoriatului prin finanțarea înființării și dezvoltării parcurilo…
- Ghidul din 14 august 2026 14 august 2026 Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare - Sprijinirea in…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta hotărâre stabilește cerințele minime de securitate și sănătate în munca pentru santierele temporare sau mobile.
Articolul 2
Prezenta hotărâre nu se aplică activităților de foraj și extracție din industria extractiva.
Articolul 3
Prevederile legislației naționale care transpun
Directiva 89/391/CEE
se aplică domeniului prevăzut la art. 1 fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive și/sau specifice ale prezentei hotărâri.
Articolul 4
În înțelesul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) șantier temporar sau mobil, denumit în continuare șantier, - orice șantier în care se desfășoară lucrări de construcții sau de inginerie civilă, a căror lista neexhaustiva este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoană fizica sau juridică pentru care se executa lucrarea și care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoană fizica sau juridică, autorizata în condițiile legii și desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea și controlul realizării lucrărilor pe șantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condițiile de calitate, costuri și termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoană fizica sau juridică competența care, la comanda beneficiarului, elaborează documentația de proiectare;
e) șef de șantier - persoana fizica desemnată de către antreprenor sa conducă realizarea lucrărilor pe șantier și sa urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizica sau juridică competența care executa lucrări de construcții-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizica sau juridică care își asuma contractual față de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcții-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrator independent - orice persoană fizica autorizata care realizează o activitate profesională în mod independent și își asuma contractual față de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe șantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizica sau juridică competența, desemnată de către beneficiar și/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuțiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării și/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuțiile prevăzute la art. 58.
Capitolul II Coordonatori în materie de securitate și sănătate
Articolul 5
Coordonarea în materie de securitate și sănătate trebuie să fie organizată atât în faza de studiu, conceptie și elaborare a proiectului, cat și pe perioada executării lucrărilor.
Articolul 6
Atunci când la elaborarea proiectului participa mai mulți proiectanți, beneficiarul și/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
Articolul 7
Atunci când la realizarea lucrărilor pe șantier participa mai mulți antreprenori, un antreprenor și unul sau mai mulți subantreprenori, un antreprenor și lucrători independenți ori mai mulți lucrători independenți, beneficiarul și/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării.
Articolul 8
Funcția de coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării și funcția de coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării sau a interventiilor ulterioare pot fi deținute de aceeași persoana.
Articolul 9
Pentru a-și putea îndeplini atribuțiile, coordonatorii în materie de securitate și sănătate trebuie:
a) sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului și de realizare a lucrării;
b) să fie invitați la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului și realizarea lucrării;
c) sa primească și, dacă este cazul, să solicite managerului de proiect și antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
d) sa întocmească și sa țină la zi registrul de coordonare prevăzut la art. 36.
Capitolul III Instrumente ale coordonării
Secțiunea 1 Planul de securitate și sănătate
Articolul 10
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte de deschiderea șantierului, să fie stabilit un plan de securitate și sănătate, conform art. 54 lit. b).
Articolul 11
Planul de securitate și sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfășurării activităților pe șantier.
Articolul 12
Planul de securitate și sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului și trebuie ținut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.
Articolul 13
Planul de securitate și sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
Articolul 14
În situația în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea planului de securitate și sănătate.
Articolul 15
Pe măsura ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate și sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie integrate în planul de securitate și sănătate.
Articolul 16
Planul de securitate și sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării și să fie adaptat conținutului acestuia.
Articolul 17
Planul de securitate și sănătate trebuie:
a) sa precizeze cerințele de securitate și sănătate aplicabile pe șantier;
b) sa specifice riscurile care pot aparea;
c) sa indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d) sa conțină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
Articolul 18
La elaborarea planului de securitate și sănătate trebuie să se țină seama de toate tipurile de activități care se desfășoară pe șantier și să se identifice toate zonele în care se desfășoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2.
Articolul 19
Planul de securitate și sănătate trebuie să conțină cel puțin următoarele:
a) informații de ordin administrativ care privesc șantierul și, dacă este cazul, informații care completează declarația prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a șantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect și coordonatorii în materie de securitate și sănătate;
c) identificarea riscurilor și descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în munca pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecție colectivă și individuală;
e) amenajarea și organizarea șantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalități de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori și subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate și sănătate și obligațiile ce decurg din acestea;
g) obligații ce decurg din interferenta activităților care se desfășoară în perimetrul șantierului și în vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menținerii șantierului în ordine și în stare de curățenie;
i) indicații practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor și măsurile de organizare luate în acest sens;
j) modalități de colaborare între antreprenori, subantreprenori și lucrătorii independenți privind securitatea și sănătatea în munca.
Articolul 20
Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate și sănătate și obligațiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, în special, la:
a) căile sau zonele de deplasare ori de circulație orizontale și verticale;
b) condițiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce privește interferenta instalațiilor de ridicat aflate pe șantier sau în vecinătatea acestuia;
c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
d) delimitarea și amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanțe periculoase;
e) condițiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deșeurilor și a materialelor rezultate din daramari, demolări și demontari;
f) condițiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de protecție colectivă și a instalației electrice generale;
h) măsurile care privesc interactiunile de pe șantier.
Articolul 21
Planul de securitate și sănătate trebuie să fie completat și adaptat în funcție de evoluția șantierului și de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
Articolul 22
Planul de securitate și sănătate trebuie să se afle în permanenta pe șantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate și sănătate în munca sau de reprezentanții lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății.
Articolul 23
Planul de securitate și sănătate trebuie să fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepției finale a lucrării.
Secțiunea 2 Planul propriu de securitate și sănătate
Articolul 24
Planul propriu de securitate și sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate și sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.
Articolul 25
Atunci când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrări pe șantier, acesta trebuie să pună planul propriu de securitate și sănătate la dispoziția managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate și sănătate, după caz.
Articolul 26
Antreprenorul trebuie să stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.
Articolul 27
Planul propriu de securitate și sănătate trebuie să fie armonizat cu planul de securitate și sănătate al șantierului.
Articolul 28
Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulți subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrările care trebuie să respecte prevederile planului de securitate și sănătate, trebuie să le transmită acestora un exemplar al planului propriu și, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate și sănătate pentru lucrările șantierului ce intră în responsabilitatea sa.
Articolul 29
La elaborarea planului propriu de securitate și sănătate subantreprenorul trebuie să țină seama de informațiile furnizate de către antreprenor și de prevederile planului de securitate și sănătate al șantierului.
Articolul 30
Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate și sănătate în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul.
Articolul 31
Planul propriu de securitate și sănătate trebuie să conțină cel puțin următoarele:
a) numele și adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe șantier;
c) numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuție care pot afecta sănătatea și securitatea lucrătorilor și a celorlalți participanți la procesul de muncă pe șantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanțelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea șantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătății și securității lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe șantier, inclusiv măsuri de protecție colectivă și măsuri de protecție individuală.
Articolul 32
Înainte de începerea lucrărilor pe șantier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate și sănătate trebuie să fie consultat și avizat de către coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii și membrii comitetului de securitate și sănătate sau de către reprezentanții lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.
Articolul 33
Planul propriu de securitate și sănătate trebuie să fie actualizat ori de câte ori este cazul.
Articolul 34
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate și sănătate trebuie să se afle în permanenta pe șantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate și sănătate în munca sau de reprezentanții lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.
Articolul 35
Planul propriu de securitate și sănătate trebuie să fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepției finale a lucrării.
Secțiunea 3 Registrul de coordonare
Articolul 36
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate și sănătate, informații privind evenimentele care au loc pe șantier, constatările efectuate și deciziile luate.
Articolul 37
Coordonatorii în materie de securitate și sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare:
a) numele și adresele antreprenorilor, subantreprenorilor și data intervenției fiecăruia pe șantier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe șantier și durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările și deciziile adoptate;
d) observațiile, informațiile și propunerile privind securitatea și sănătatea în munca aduse la cunoștința beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe șantier și eventualele raspunsuri ale acestora;
e) observațiile și propunerile antreprenorilor și subantreprenorilor privind securitatea și sănătatea în munca;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate și sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe șantier și ale întrunirilor, dispozițiile care trebuie transmise;
h) incidente și accidente care au avut loc.
Articolul 38
Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să transmită coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru.
Articolul 39
Coordonatorii în materie de securitate și sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă și inspectorilor sanitari.
Articolul 40
Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de securitate și sănătate timp de 5 ani de la data recepției finale a lucrării.
Secțiunea 4 Dosarul de intervenții ulterioare
Articolul 41
Dosarul de intervenții ulterioare trebuie să cuprindă:
a) documentația de intervenții ulterioare, cum ar fi planuri și note tehnice;
b) prevederi și informații utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiții de securitate și sănătate.
Articolul 42
Dosarul de intervenții ulterioare se întocmește încă din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.
Articolul 43
Dosarul de intervenții ulterioare trebuie să fie transmis coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării, pe bază de proces-verbal care se atașează la dosar.
Articolul 44
După recepția finala a lucrării dosarul de intervenții ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se atașează la dosar.
Articolul 45
În cazul unei intervenții ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziție coordonatorului în materie de securitate și sănătate desemnat pe durata interventiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenții ulterioare.
Articolul 46
Coordonatorul în materie de securitate și sănătate desemnat pe perioada interventiilor ulterioare trebuie să completeze dosarul de intervenții ulterioare și să efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.
Capitolul IV Declarația prealabilă
Articolul 47
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să întocmească o declarație prealabilă în următoarele situații:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare și pe șantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
Articolul 48
Declarația va fi întocmită conform anexei nr. 3 și va fi comunicată inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia se vor desfășura lucrările, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea acestora.
Articolul 49
Textul declarației prealabile trebuie să fie afișat pe șantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.
Articolul 50
Textul declarației prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări.
Capitolul V Elaborarea proiectului lucrării
Secțiunea 1 Principii generale de securitate și sănătate aplicabile proiectului lucrării
Articolul 51
Încă din faza de conceptie, studiu și elaborare a proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul și, atunci când este cazul, beneficiarul trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate și sănătate prevăzute în legislația naționala care transpune
Directiva 89/391/CEE
, în special în ceea ce privește:
a) alegerea soluțiilor arhitecturale, tehnice și/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări ori faze de lucru care se desfășoară simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
Articolul 52
În faza de conceptie, studiu și elaborare a proiectului lucrării trebuie să se țină seama, ori de câte ori este necesar, de toate planurile de securitate și de sănătate și de toate dosarele întocmite conform art. 54 lit. b) și c) sau adaptate conform art. 58 lit. c).
Secțiunea 2 Desemnarea coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
Articolul 53
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să se facă înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrării.
Secțiunea 3 Atribuțiile coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
Articolul 54
Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării, numit în conformitate cu art. 6, are următoarele atribuții:
a) sa coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 și 52;
b) sa elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate și sănătate, precizând regulile aplicabile șantierului respectiv și ținând seama de activitățile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
c) sa pregătească un dosar de intervenții ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conținând elementele utile în materie de securitate și sănătate de care trebuie să se țină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
d) sa adapteze planul de securitate și sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;
e) sa transmită elementele planului de securitate și sănătate tuturor celor cu responsabilități în domeniu;
f) sa deschidă un registru de coordonare și sa-l completeze;
g) sa transmită planul de securitate și sănătate, registrul de coordonare și dosarul de intervenții ulterioare beneficiarului și/sau managerului de proiect și coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării;
h) sa participe la întrunirile organizate de beneficiar și/sau de managerul de proiect;
i) sa stabilească, în colaborare cu beneficiarul și/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate și sănătate aplicabile șantierului;
j) sa armonizeze planurile proprii de securitate și sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate și sănătate al șantierului;
k) sa organizeze coordonarea între proiectanți;
l) sa țină seama de toate eventualele interferente ale activităților de pe șantier.
Articolul 55
Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să aibă competența necesară exercitării funcției:
a) experienta profesională de minimum 5 ani în arhitectura, construcții sau conducerea santierelor;
b) formare specifică de coordonator în materie de securitate și sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
Capitolul VI Realizarea lucrării
Secțiunea 1 Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării
Articolul 56
Pe toată durata realizării lucrării angajatorii și lucrătorii independenți trebuie să respecte obligațiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislația naționala care transpune
Directiva 89/391/CEE
, în special în ceea ce privește:
a) menținerea șantierului în ordine și într-o stare de curățenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ținând seama de condițiile de acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor și zonelor de acces sau de circulație;
d) manipularea în condiții de siguranță a diverselor materiale;
e) întreținerea, controlul înainte de punerea în funcțiune și controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea și sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea și amenajarea zonelor de depozitare și inmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanțelor periculoase;
g) condițiile de deplasare a materiilor și materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deșeurilor și a materialelor rezultate din daramari, demolări și demontari;
i) adaptarea, în funcție de evoluția șantierului, a duratei de execuție efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori și lucrătorii independenți;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea șantierului.
Secțiunea 2 Desemnarea coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării
Articolul 57
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării, altul decât cel desemnat pe perioada realizării proiectului, aceasta desemnare va avea loc înaintea începerii lucrărilor pe șantier.
Secțiunea 3 Atribuțiile coordonatorului în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării
Articolul 58
Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are următoarele atribuții:
a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire și de securitate la alegerea soluțiilor tehnice și/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfășoară simultan ori succesiv și la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
b) sa coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii și, dacă este cazul, lucrătorii independenți respecta principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent și responsabil, și aplica planul de securitate și sănătate prevăzut la art. 54 lit. b);
c) sa adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate și sănătate prevăzut la art. 54 lit. b) și ale dosarului de intervenții ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c), în funcție de evoluția lucrărilor și de eventualele modificări intervenite;
d) sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe șantier, și coordonarea activităților acestora, privind protecția lucrătorilor, prevenirea accidentelor și a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă și informarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora și, dacă este cazul, informarea lucrătorilor independenți;
e) sa coordoneze activitățile care urmăresc aplicarea corecta a instrucțiunilor de lucru și de securitate a muncii;
f) sa ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces pe șantier;
g) sa stabilească, în colaborare cu managerul de proiect și antreprenorul, măsurile generale aplicabile șantierului;
h) sa țină seama de toate interferentele activităților din perimetrul șantierului sau din vecinătatea acestuia;
i) sa stabilească, împreună cu antreprenorul, obligațiile privind utilizarea mijloacelor de protecție colectivă, instalațiilor de ridicat sarcini, accesul pe șantier;
j) să efectueze vizite comune pe șantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceștia sa redacteze planul propriu de securitate și sănătate;
k) sa avizeze planurile de securitate și sănătate elaborate de antreprenori și modificările acestora.
Articolul 59
Coordonatorul în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării trebuie să aibă competența necesară exercitării funcției:
a) experienta profesională în construcții sau în conducerea șantierului de minimum 5 ani;
b) formare specifică de coordonator în materie de securitate și sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
Capitolul VII Obligațiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor și lucrătorilor independenți
Secțiunea 1 Obligațiile beneficiarului și ale managerului de proiect
Articolul 60
Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulți coordonatori în materie de securitate și sănătate pentru a executa sarcinile prevăzute la art. 54 și 58, acesta nu va fi exonerat de răspunderile care îi revin în acest domeniu.
Articolul 61
În vederea asigurării și menținerii securității și sănătății lucrătorilor din șantier, managerul de proiect are, în principal, următoarele obligații:
a) să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de muncă;
b) sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate și sănătate în timpul fazelor de proiectare și de realizare a lucrărilor;
c) sa ia în considerare observațiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate consemnate în registrul de coordonare;
d) sa stabilească măsurile generale de securitate și sănătate aplicabile șantierului, consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate și sănătate;
e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de securitate și sănătate.
Secțiunea 2 Obligațiile angajatorilor
Articolul 62
Punerea în aplicare a art. 54, 58 și 60 nu aduce atingere principiului răspunderii angajatorilor prevăzut în legislația naționala care transpune
Directiva 89/391/CEE
.
Articolul 63
În vederea asigurării și menținerii securității și sănătății lucrătorilor din șantier în condițiile prevăzute la art. 58 și 60, angajatorii au, în principal, următoarele obligații:
a) să respecte obligațiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislația naționala care transpune
Directiva 89/391/CEE
;
b) sa îndeplinească și sa urmărească respectarea planului de securitate și sănătate de către toți lucrătorii din șantier;
c) sa ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerințele minime stabilite în anexa nr. 4;
d) sa țină seama de indicațiile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate sau ale șefului de șantier și să le îndeplinească pe toată perioada execuției lucrărilor;
e) sa informeze lucrătorii independenți cu privire la măsurile de securitate și sănătate care trebuie aplicate pe șantier și sa pună la dispoziție acestora instrucțiuni adecvate;
f) sa redacteze planurile proprii de securitate și sănătate și să le transmită coordonatorilor în materie de securitate și sănătate.
Articolul 64
În vederea menținerii securității și sănătății pe șantier, atunci când ei înșiși executa o activitate profesională pe șantier, angajatorii trebuie să respecte:
a) prevederile din legislația naționala care transpune prevederile
Directivei 89/391/CEE
referitoare la obligațiile angajaților, echipamentul de muncă, echipamentul individual de protecție;
b) indicațiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate și sănătate în munca.
Secțiunea 3 Obligațiile lucrătorilor independenți
Articolul 65
În vederea menținerii securității și sănătății pe șantier, lucrătorii independenți trebuie:
a) să respecte, pe toată durata execuției lucrării, măsurile de securitate și sănătate, în conformitate cu legislația naționala care transpune
Directiva 89/391/CEE
și, în particular, prevederile art. 56;
b) să respecte dispozițiile minime de securitate și sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c) să-și desfășoare activitatea conform cerințelor de securitate și sănătate stabilite pentru șantierul respectiv;
d) sa participe la orice acțiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare și imbolnavire profesională pe șantier;
e) sa utilizeze echipamente de muncă ce îndeplinesc condițiile de securitate și sănătate;
f) sa aleagă și sa utilizeze echipamente individuale de protecție conform riscurilor la care sunt expusi;
g) să respecte indicațiile și sa îndeplinească instrucțiunile coordonatorilor în materie de securitate și sănătate;
h) să respecte prevederile planului de securitate și sănătate.
Capitolul VIII Informarea lucrătorilor
Articolul 66
Lucrătorii și/sau reprezentanții lor trebuie să fie informati asupra măsurilor ce trebuie luate privind securitatea și sănătatea lor pe șantier.
Articolul 67
Informațiile trebuie să fie pe înțelesul lucrătorilor cărora le sunt adresate.
Capitolul IX Consultarea și participarea lucrătorilor
Articolul 68
Consultarea și participarea lucrătorilor și/sau a reprezentanților acestora privind prevederile art. 56, 58 și 63 trebuie să se realizeze conform legislației naționale care transpune
Directiva 89/391/CEE
.
Articolul 69
Atunci când este necesar, ținând seama de gradul de risc și de importanța șantierului, consultarea și participarea lucrătorilor și/sau a reprezentanților acestora din întreprinderile care își desfășoară activitatea pe același șantier trebuie să se realizeze cu o coordonare adecvată.
Articolul 70
În scopul consultării și participării lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziție acestora sau, după caz, reprezentanților lor o copie a planului de securitate și sănătate și a eventualelor sale modificări.
Capitolul X Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 71
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 72
Regulamentul privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate și sănătate prevăzut la art. 55 și 59 se va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei.
Articolul 73
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Prezenta hotărâre transpune
Directiva 92/57/CEE
privind cerințele minime de securitate și sănătate pe santierele temporare și mobile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Gheorghe Barbu Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, Gheorghe Dobre Ministrul sănătății, Gheorghe Eugen Nicolaescu p. Ministrul integrării europene, Adrian Ciocanea, secretar de stat București, 2 martie 2006. Nr. 300.
Anexa 1 LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor de construcții sau de inginerie civilă
1. Excavații
2. Terasamente
3. Construcții
4. Montarea și demontarea elementelor prefabricate
5. Amenajări sau instalații
6. Transformări
7. Renovari
8. Reparații
9. Daramari
10. Demolări
11. Mentenanta
12. Întreținere - lucrări de zugraveli și curatare
13. Asanari
14. Consolidări
15. Modernizări
16. Reabilitări
17. Extinderi
18. Restaurari
19. Demontari
Anexa 2 LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor care implica riscuri specifice
pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor
1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi ingropati sub alunecări de teren, inghititi de terenuri mocirloase/ mlastinoase ori de a cădea de la înălțime, datorită naturii activității desfășurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de muncă
2. Lucrări în care expunerea la substanțe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătății lucrătorilor este o cerința legală
3. Lucrări cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate
4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune
5. Lucrări care expun la risc de inec
6. Lucrări de puțuri, terasamente subterane și tuneluri
7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat
8. Lucrări care implica folosirea de explozibili
9. Lucrări de montare și demontare a elementelor prefabricate grele.
Anexa 3 CONȚINUTUL DECLARAȚIEI PREALABILE
1. Data comunicării
2. Adresa exactă a șantierului
3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele și adresele)
4. Tipul lucrării
5. Managerul (managerii) de proiect (numele și adresa)
6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării (numele și adresa)
7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării (numele și adresa)
8. Data prevăzută pentru începerea lucrării
9. Durata estimativă a lucrărilor pe șantier
10. Numărul maxim estimat de lucrători pe șantier
11. Numărul de antreprenori/subantreprenori și de lucrători independenți prevăzut pe șantier
12. Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor și/sau lucrătorilor independenți deja selecționați.
Anexa 4 CERINȚE MINIME
de securitate și sănătate pentru santiere
Observații preliminare
Obligațiile prevăzute în prezenta anexa se aplică de fiecare data când caracteristicile șantierului ori ale activității, circumstanțele sau un risc o cer.
În sensul prezentei anexe, termenul încăperi înseamnă, printre altele, baraci.
Partea A
Cerințe minime generale pentru locurile de muncă din santiere
1. Stabilitate și soliditate
1.1. Materialele, echipamentele și, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea și sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat și sigur.
1.2. Accesul pe orice suprafața de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfășoare în condiții de siguranță.
2. Instalații de distribuție a energiei
2.1. Instalațiile trebuie proiectate, realizate și utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejati corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
2.2. La proiectarea, realizarea și alegerea materialului și a dispozitivelor de protecție trebuie să se țină seama de tipul și puterea energiei distribuite, de condițiile de influența externe și de competența persoanelor care au acces la părți ale instalației.
3. Căile și ieșirile de urgenta
3.1. Căile și ieșirile de urgenta trebuie să fie în permanenta libere și sa conducă în modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate.
3.2. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid și în condiții de securitate maxima pentru lucrători.
3.3. Numărul, amplasarea și dimensiunile căilor și iesirilor de urgenta se determina în funcție de utilizare, de echipament și de dimensiunile șantierului și ale încăperilor, precum și de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4. Căile și ieșirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislația naționala care transpune
Directiva 92/58/CEE
.
Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de rezistent și să fie amplasate în locuri corespunzătoare.
3.5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile și ieșirile de urgenta, precum și căile de circulație și ușile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
3.6. Căile și ieșirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranță, de intensitate suficienta în caz de până de curent.
4. Detectarea și stingerea incendiilor
4.1. În funcție de caracteristicile șantierului și de dimensiunile și destinația încăperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice și chimice ale substanțelor sau ale materialelor prezente, precum și de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar să fie prevăzute un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum și, dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu și de sisteme de alarma.
4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu și sistemele de alarma trebuie întreținute și verificate în mod periodic.
La intervale periodice trebuie să se efectueze încercări și exercitii adecvate.
4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile și ușor de manipulat.
4.4. Acestea trebuie să fie semnalizate conform prevederilor din legislația naționala care transpune
Directiva 92/58/CEE
.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente și amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Ventilație
Ținându-se seama de metodele de lucru folosite și de cerințele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficienta.
Dacă se folosește o instalatie de ventilație, aceasta trebuie menținută în stare de funcționare și nu trebuie să expuna lucrătorii la curenți de aer care le pot afecta sănătatea.
Atunci când este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem de control trebuie să semnalizeze orice oprire accidentala a instalației.
6. Expunerea la riscuri particulare
6.1. Lucrătorii nu trebuie să fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
6.2. Atunci când lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zona a carei atmosfera este susceptibilă sa conțină o substanța toxica sau nociva, să aibă un conținut insuficient de oxigen sau să fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlată și trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6.3. Într-un spațiu închis un lucrator nu poate fi în nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puțin să fie supravegheat în permanenta din exterior și trebuie luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv și imediat.
7. Temperatura
În timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvată organismului uman, ținându-se seama de metodele de lucru folosite și de solicitarile fizice la care sunt supuși lucrătorii.
8. Iluminatul natural și artificial al posturilor de lucru, încăperilor și căilor de circulație de pe șantier
8.1. Posturile de lucru, încăperile și căile de circulație trebuie să dispună, în măsura în care este posibil, de suficienta lumina naturala.
Atunci când lumina zilei nu este suficienta și, de asemenea, pe timpul nopții locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu lumina artificiala corespunzătoare și suficienta.
Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor.
Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie să modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
8.2. Instalațiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru și ale căilor de circulație trebuie amplasate astfel încât sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8.3. Încăperile, posturile de lucru și căile de circulație în care lucrătorii sunt expusi la riscuri în cazul întreruperii funcționarii iluminatului artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranță de o intensitate suficienta.
9. Uși și porți
9.1. Ușile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranță care să împiedice ieșirea de pe sine și căderea lor.
9.2. Ușile și porțile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranță care să împiedice căderea lor.
9.3. Ușile și porțile situate de-a lungul căilor de siguranță trebuie să fie semnalizate corespunzător.
9.4. În vecinătatea imediata a portilor destinate circulației vehiculelor trebuie să existe uși pentru pietoni. Acestea trebuie să fie semnalizate în mod vizibil și trebuie să fie menținute libere în permanenta.
9.5. Ușile și porțile mecanice trebuie să funcționeze fără să prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile și ușor de identificat, cu excepția celor care se deschid automat în caz de până de energie, și trebuie să poată fi deschise manual.
10. Cai de circulație - zone periculoase
10.1. Căile de circulație, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile și rampele de încărcare, trebuie să fie calculate, plasate și amenajate, precum și accesibile astfel încât să poată fi utilizate ușor, în deplina securitate și în conformitate cu destinația lor, iar lucrătorii aflați în vecinătatea acestor cai de circulație sa nu fie expusi nici unui risc.
10.2. Căile care servesc la circulația persoanelor și/sau a mărfurilor, precum și cele unde au loc operațiile de încărcare sau descărcare trebuie să fie dimensionate în funcție de numărul potențial de utilizatori și de tipul de activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulație, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecție adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalți utilizatori ai locului.
Căile de circulație trebuie să fie clar semnalizate, verificate periodic și întreținute.
10.3. Căile de circulație destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta față de uși, porți, treceri pentru pietoni, culoare și scări.
10.4. Dacă șantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuții de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitați sa pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
11. Cheiuri și rampe de încărcare
11.1. Cheiurile și rampele de încărcare trebuie să fie corespunzătoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta.
11.2. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puțin o ieșire.
11.3. Rampele de încărcare trebuie să fie sigure, astfel încât lucrătorii sa nu poată cădea.
12. Spațiu pentru libertatea de mișcare la postul de lucru
Suprafața posturilor de lucru trebuie stabilită, în funcție de echipamentul și materialul necesar, astfel încât lucrătorii sa dispună de suficienta libertate de mișcare pentru activitățile lor.
13. Primul ajutor
13.1. Angajatorul trebuie să se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal pregătit în acest scop.
Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentati sau victime ale unei îmbolnăviri neașteptate.
13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în funcție de dimensiunile șantierului sau de tipurile de activități.
13.3. Încăperile destinate primului ajutor trebuie să fie echipate cu instalații și cu materiale indispensabile primului ajutor și trebuie să permită accesul cu brancarde.
13.4. Aceste spații trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislația naționala care transpune
Directiva 92/58/CEE
.
13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condițiile de muncă o cer.
Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător și trebuie să fie ușor accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie să indice clar adresa și numărul de telefon ale serviciului de urgenta.
14. Instalații sanitare
14.1. Vestiare și dulapuri pentru îmbrăcăminte
14.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție vestiare corespunzătoare dacă aceștia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru și dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spațiu.
Vestiarele trebuie să fie ușor accesibile, să aibă capacitate suficienta și să fie dotate cu scaune.
14.1.2. Vestiarele trebuie să fie suficient de incapatoare și să aibă dotări care să permită fiecărui lucrator să își usuce îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum și vestimentatia și efectele personale și să le poată păstra incuiate.
În anumite situații, cum ar fi existenta substanțelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, îmbrăcămintea de lucru trebuie să poată fi ținuta separat de vestimentatia și efectele personale.
14.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbați și femei sau o utilizare separată a acestora.
14.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie să dispună de un loc unde să-și pună îmbrăcămintea și efectele personale sub cheie.
14.2. Dușuri, chiuvete
14.2.1. Atunci când tipul de activitate sau cerințele de curățenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziție dușuri corespunzătoare în număr suficient.
Trebuie prevăzute sali de dușuri, separate pentru bărbați și femei, sau o utilizare separată a acestora.
14.2.2. Sălile de dușuri trebuie să fie suficient de incapatoare, astfel încât să permită fiecărui lucrator să își facă toaleta, fără să fie deranjat și în condiții de igiena corespunzătoare.
Dusurile trebuie prevăzute cu apa curenta, rece și calda.
14.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie să fie prevăzut un număr suficient de chiuvete cu apa curenta calda, dacă este necesar. Acestea trebuie să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru și a vestiarelor.
Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbați și pentru femei sau o utilizare separată a acestora atunci când acest lucru este necesar din motive de decenta.
14.2.4. Dacă încăperile cu dușuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încăperi trebuie să comunice între ele.
14.3. Cabine de WC-uri și chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor și a salilor de dușuri lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri și de chiuvete, utilități care să asigure nepoluarea mediului înconjurător, de regula ecologice.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbați și femei sau utilizarea separată a acestora.
15. Încăperi pentru odihna și/sau cazare
15.1. Lucrătorii trebuie să dispună de încăperi pentru odihna și/sau cazare ușor accesibile, atunci când securitatea ori sănătatea lor o impun, în special datorită tipului activității, numărului mare de lucrători sau distantei față de șantier.
15.2. Încăperile pentru odihna și/sau cazare trebuie să fie suficient de mari și prevăzute cu un număr de mese și de scaune corespunzător numărului de lucrători.
15.3. Dacă nu exista asemenea încăperi, alte facilități trebuie să fie puse la dispoziție personalului pentru ca acesta să le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
15.4. Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepționale trebuie să fie dotate cu echipamente sanitare în număr suficient, cu o sala de mese și cu o sala de destindere.
Acestea trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese și scaune, ținându-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie să se țină seama de prezenta lucrătorilor de ambele sexe.
15.5. În încăperile pentru odihna și/sau cazare trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru protecția nefumatorilor împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
16. Femei gravide și mame care alapteaza
Femeile gravide și mamele care alapteaza trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziție culcata, în condiții corespunzătoare.
17. Lucrători cu dizabilitati
Locurile de muncă trebuie să fie amenajate ținându-se seama, dacă este cazul, de lucrătorii cu dizabilitati.
Aceasta dispoziție se aplică în special ușilor, căilor de comunicație, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor și posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii cu dizabilitati.
18. Dispoziții diverse
18.1. Intrările și perimetrul șantierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile și identificabile în mod clar.
18.2. Lucrătorii trebuie să dispună de apa potabilă pe șantier și, eventual, de alta băutura corespunzătoare și nealcoolica, în cantități suficiente, atât în încăperile pe care le ocupa, cat și în vecinătatea posturilor de lucru.
18.3. Lucrătorii trebuie să dispună de condiții pentru a lua masa în mod corespunzător și, dacă este cazul, sa dispună de facilități pentru a-și pregati masa în condiții corespunzătoare.
Partea B
CERINȚE MINIME
specifice pentru posturile de lucru din santiere
Observații preliminare
Atunci când situații particulare o cer, clasificarea cerințelor minime în doua secțiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie să fie considerată obligatorie.
Secțiunea 1 Posturi de lucru din santiere, în interiorul încăperilor
1. Stabilitate și soliditate
Încăperile trebuie să aibă o structura și o stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.
2. Uși de siguranță
Ușile de siguranță trebuie să se deschidă către exterior și nu trebuie să fie incuiate, astfel încât să poată fi deschise ușor și imediat de către orice persoană care are nevoie să le utilizeze în caz de urgenta.
Este interzisă utilizarea ușilor culisante și a ușilor rotative ca uși de siguranță.
3. Ventilație
Dacă sunt folosite instalații de aer condiționat sau de ventilație mecanică, acestea trebuie să funcționeze astfel încât lucrătorii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
4. Temperatura
4.1. Temperatura în încăperile de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare, cantine și încăperile de prim ajutor trebuie să corespundă destinației specifice acestor încăperi.
4.2. Ferestrele, luminatoarele și pereții de sticlă trebuie să permită evitarea luminii solare excesive, în funcție de natura activității și destinația incaperii.
5. Iluminatul natural și artificial
Locurile de muncă trebuie, pe cat posibil, sa dispună de lumina naturala suficienta și să fie echipate cu dispozitive care să permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea și sănătatea lucrătorilor.
6. Pardoselile, pereții și plafoanele încăperilor
6.1. Pardoselile încăperilor trebuie să fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate periculoase. Pardoselile trebuie să fie fixe, stabile și nealunecoase.
6.2. Suprafețele pardoselilor, pereților și plafoanelor încăperilor trebuie să fie realizate astfel încât să poată fi curatate și retencuite pentru a se obține condiții de igiena corespunzătoare.
6.3. Pereții transparenti sau translucizi, în special pereții realizați integral din sticlă, din încăperi ori din vecinătatea posturilor de lucru și a căilor de circulație trebuie să fie semnalizati clar. Aceștia trebuie realizați din materiale securizate sau trebuie să fie separati de posturile de lucru și de căile de circulație astfel încât lucrătorii sa nu poată intră în contact cu pereții și sa nu poată fi răniți prin spargerea acestora.
7. Ferestre și luminatoare
7.1. Ferestrele, luminatoarele și dispozitivele de ventilație trebuie să poată fi deschise, închise, reglate și fixate în siguranța de către lucrători.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa nu prezinte un pericol pentru lucrători.
7.2. Ferestrele și luminatoarele trebuie prevăzute, încă din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie să dispună de dispozitive care să permită curatarea acestora fără riscuri pentru lucrătorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalți lucrători prezenți.
8. Uși și porți
8.1. Poziția, numărul, materialele din care sunt realizate, precum și dimensiunile ușilor și portilor sunt determinate în funcție de natura și destinația încăperilor.
8.2. Ușile transparente trebuie să fie semnalizate la înălțimea vederii.
8.3. Ușile și porțile batante trebuie să fie transparente sau să fie prevăzute cu panouri transparente.
8.4. Suprafețele transparente sau translucide ale ușilor și portilor trebuie protejate împotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat și lucrătorii pot fi răniți în cazul în care acestea se sparg.
9. Căile de circulație
Traseele căilor de circulație trebuie să fie puse în evidenta, în măsura în care utilizarea încăperilor și echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protecției lucrătorilor.
10. Măsuri specifice pentru scări și trotuare rulante
Scarile și trotuarele rulante trebuie să funcționeze în condiții de siguranță și trebuie să fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile și ușor de identificat.
11. Dimensiunile și volumul de aer al încăperilor
Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafața și o înălțime care să permită lucrătorilor să își desfășoare activitatea fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.
Secțiunea 2 Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încăperilor
1. Stabilitate și soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălțime sau în adancime, trebuie să fie solide și stabile, ținându-se seama de:
a) numărul de lucrători care le ocupa;
b) incarcaturile maxime care pot fi aduse și suportate, precum și de repartiția lor;
c) influentele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul și celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie să se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare și sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a părților acestor posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea și soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător și, în special, după orice modificare de înălțime sau adancime a postului de lucru.
2. Instalații de distribuție a energiei
2.1. Instalațiile de distribuție a energiei care se afla pe șantier, în special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic și întreținute corespunzător.
2.2. Instalațiile existente înainte de deschiderea șantierului trebuie să fie identificate, verificate și semnalizate în mod clar.
2.3. Dacă exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea trebuie să fie deviate în afară suprafeței șantierului sau trebuie să fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele să fie ținute la distanta față de instalații.
În cazul în care vehiculele de șantier trebuie să treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restrictie corespunzătoare și o protecție suspendată.
3. Influente atmosferice
Lucrătorii trebuie să fie protejati împotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea și sănătatea.
4. Caderi de obiecte
Lucrătorii trebuie să fie protejati împotriva caderilor de obiecte, de fiecare data când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecție colectivă.
Materialele și echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel încât să se evite răsturnarea ori căderea lor.
În caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul în zonele periculoase.
5. Caderi de la înălțime
5.1. Caderile de la înălțime trebuie să fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de protecție solide, suficient de înalte și având cel puțin o bordura, o mana curenta și protecție intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2. Lucrările la înălțime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecție colectivă, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare și trebuie utilizate centuri de siguranță sau alte mijloace sigure de ancorare.
6. Schele și scări
6.1. Toate schelele trebuie să fie concepute, construite și întreținute astfel încât să se evite prăbușirea sau deplasarea lor accidentala.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele și scarile schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate și utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau să fie expuse caderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoană competența, astfel:
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori în alte circumstanțe care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.
6.4. Scarile trebuie să aibă o rezistenta suficienta și să fie corect întreținute.
Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare și conform destinației lor.
6.5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasarilor involuntare.
7. Instalații de ridicat
7.1. Toate instalațiile de ridicat și accesoriile acestora, inclusiv elementele componente și elementele de fixare, de ancorare și de sprijin, trebuie să fie:
a) bine proiectate și construite și să aibă o rezistenta suficienta pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect instalate și utilizate;
c) întreținute în stare buna de funcționare;
d) verificate și supuse încercărilor și controalelor periodice, conform dispozițiilor legale în vigoare;
e) manevrate de către lucrători calificați care au pregătirea corespunzătoare.
7.2. Toate instalațiile de ridicat și toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3. Instalațiile de ridicat, precum și accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.
8. Vehicule și mașini pentru excavații și manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele și mașinile pentru excavații și manipularea materialelor trebuie să fie:
a) bine concepute și construite, ținându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menținute în stare buna de funcționare;
c) utilizate în mod corect.
8.2. Conducătorii și operatorii vehiculelor și mașinilor pentru excavații și manipularea materialelor trebuie să aibă pregătirea necesară.
8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în excavații sau în apa a vehiculelor și a mașinilor pentru excavații și manipularea materialelor.
8.4. Când este necesar, mașinile pentru excavații și manipularea materialelor trebuie să fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul împotriva strivirii în cazul rasturnarii masinii și al caderii de obiecte.
9. Instalații, mașini, echipamente
9.1. Instalațiile, mașinile și echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie să fie:
a) bine proiectate și construite, ținându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menținute în stare buna de funcționare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
9.2. Instalațiile și aparatele sub presiune trebuie să fie verificate și supuse încercărilor și controlului periodic.
10. Excavații, puțuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente
10.1. În cazul excavatiilor, puțurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:
a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzătoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a asigura o ventilație suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel încât să se realizeze o atmosfera respirabila care să nu fie periculoasa sau nociva pentru sănătate;
d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane și altor sisteme de distribuție.
10.3. Trebuie prevăzute cai sigure pentru a intra și ieși din zona de excavații.
10.4. Gramezile de pământ, materialele și vehiculele în mișcare trebuie ținute la o distanta suficienta față de excavații; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
11. Lucrări de demolare
Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să prezinte pericole:
a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum și metode și proceduri corespunzătoare;
b) lucrările trebuie să fie planificate și executate sub supravegherea unei persoane competente.
12. Construcții metalice sau din beton, cofraje și elemente prefabricate grele
12.1. Construcțiile metalice sau din beton și elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare și schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii împotriva pericolelor datorate nesigurantei și instabilitatii temporare a lucrării.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare și sprijinele trebuie să fie proiectate și calculate, realizate și întreținute astfel încât să poată suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.
13. Batardouri și chesoane
13.1. Toate batardourile și chesoanele trebuie să fie:
a) bine construite, realizate din materiale corespunzătoare și solide, de o rezistenta suficienta;
b) prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucrătorii să se poată adăposti în caz de iruperi de apa și de materiale.
13.2. Construcția, montarea, transformarea și demontarea unui batardou sau cheson trebuie să se facă numai sub supravegherea unei persoane competente.
13.3. Toate batardourile și chesoanele trebuie să fie controlate periodic de către o persoană competența.
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.