Decizia nr. 304/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Maria Daniela Alui-Gheorghe, Mihăiță Alui-Gheorghe și Emilia Alui-Gheorghe în Dosarul nr. 3.878/2005 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, apreciind că aceasta, fiind ridicată într-o contestație în anulare, nu are legătură cu soluționarea cauzei. Pe fond, consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.878/2005, Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Maria Daniela Alui-Gheorghe, Mihăiță Alui-Gheorghe și Emilia Alui-Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației în anulare formulate de autorii excepției împotriva unei soluții pronunțate în recurs.

În motivarea excepției, autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (8). În acest sens, se susține că măsura confiscării prevăzută de

art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990

este neconstituțională, întrucât, în nici un caz, nu este admisibil ca mărfurile dobândite în mod licit și cu acte de proveniență să fie trecute în proprietatea statului.

Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, astfel cum au fost modificate prin

Ordonanța Guvernului nr. 126/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, aprobată prin

Legea nr. 243/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 18 decembrie 1998. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: "Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) și j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum și sumele de bani și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă și se valorifică în condițiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administrației publice centrale."

Textul constituțional invocat în susținerea excepției este cel al art. 44 alin. (8) privind prezumția caracterului licit al dobândirii averii.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 429 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003,

Decizia nr. 76 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 9 martie 2004, și

Decizia nr. 191 din 27 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 4 iunie 2004, Curtea Constituțională, respingând excepțiile de neconstituționalitate, a constatat că dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 12/1990

se întemeiază tocmai pe prevederile textului art. 44 din Constituție, care, la alin. (9), prevede că "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii". Prin deciziile menționate, s-a reținut că textul de lege criticat nu instituie o prezumție de dobândire ilicită a bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată.

De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în mod constant, în jurisprudența sa, că aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât sunt consecința unor încălcări ale legii. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 56 din 13 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, nr. 67 din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 19 iulie 2000, nr. 261 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 5 august 2003, și nr. 472 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005.

Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Maria Daniela Alui-Gheorghe, Mihăiță Alui-Gheorghe și Emilia Alui-Gheorghe în Dosarul nr. 3.878/2005 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 aprilie 2006.