Decizia nr. 381/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Decizia nr. 206/2003 15 mai 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 3 și 4 d…
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comat Mureș" - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 10.720/2005 al Judecătoriei Târgu Mureș.
La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 22 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 10.720/2005, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comat Mureș" - S.A. din Târgu Mureș.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, dreptul la apărare și garantarea proprietății private, întrucât nu definește noțiunea de "cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite", acordând executorului judecătoresc privat privilegiul discreționar de a stabili potrivit liberei sale aprecieri cuantumul acestor cheltuieli. Se mai arată că, prin aplicarea dispoziției legale criticate, în cadrul procedurii de executare silită, se ajunge la situația inadmisibilă ca debitorul să fie obligat la sume cu mult mai mari decât cele prevăzute în titlul executoriu, voința exclusivă a executorului judecătoresc dobândind valoarea unei hotărâri judecătorești învestite cu formulă executorie.
Judecătoria Târgu Mureș apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât întreaga activitate a executorului judecătoresc este supusă controlului judecătoresc, partea interesată beneficiind de toate garanțiile procesuale consacrate de lege.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conținut: "Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu."
Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare și art. 44 privind garantarea și ocrotirea proprietății private.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege criticate, de exemplu prin
Decizia nr. 206/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că stabilirea cheltuielilor de executare, prevăzută de art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a considerat că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.
Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 24 din Constituție, Curtea a reținut că, în măsura în care cheltuielile ocazionate de executare fac obiectul executării silite, alături și o dată cu creanța propriu-zisă, stabilirea acestora nu are caracter irevocabil, ci, potrivit art. 399 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, poate face obiectul unei contestații la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond.
În aceste condiții, Curtea consideră nefondată susținerea autorului excepției potrivit căreia, sub imperiul reglementării criticate, procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc scapă controlului instanțelor, întrucât constituie titlu executoriu și, drept urmare, dă acestuia posibilitatea de a stabili în mod discreționar cuantumul cheltuielilor de executare, contravenind astfel dispozițiilor art. 44 din Constituție. Întocmirea procesului-verbal, în condițiile prevăzute de lege, nu lezează în nici un fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la apărare, câtă vreme art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, oferă toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi.
Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^7 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comat Mureș" - S.A. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 10.720/2005 al Judecătoriei Târgu Mureș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.