Strategia din 9 iunie 2005
de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele vârstnice in perioada 2005-2008
prezumat în vigoare
I. CONTEXT GENERAL
I.1. SITUAȚIA ACTUALĂ
I.1.1. Date statistice și demografice
După aprecierile EUROSTAT și IIASA, vârsta medie a populației europene va evolua de la 39 ani, în 2000, la 48 ani în 2050.
Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depăși actuala valoare de 21%, ajungând la 33%, în timp ce procentul tinerilor sub 15 ani se va diminua de la 23% la 19%. Un studiu recent, realizat la nivelul UE-25, arată că populația totală a crescut de la 350 milioane în 1950, la 450 milioane în 2000. În anul 2025 se preconizează un număr de 470 de milioane de persoane, iar după anul 2050 populația va înregistra o evoluție numerică descendentă, respectiv 449 de milioane. Numărul persoanelor cu vârsta cuprinsa între 65-79 de ani va crește semnificativ după 2010, înregistrând o creștere de 37% în jurul anului 2030.
Prin urmare, efectele negative ale fenomenului de îmbătrânire a populației, în special cele care privesc piața muncii și sectorul de îngrijiri socio-medicale de lungă durată, vor fi resimțite major după două decenii. Totuși, consecințele procesului de îmbătrânire se manifestă deja, îmbrăcând forme mai mult sau mai puțin alarmante, în relație directă cu dezvoltarea socio-economică și nivelul de trai înregistrat în fiecare stat membru
La nivel european speranța de viată se cifrează în jurul vârstei de 81 de ani la femei și de 75 de ani la bărbați. În perspectivă, demografii preconizează că va dispărea diferența de 6 ani existentă între femei și bărbați în ceea ce privește speranța de viață.
Evoluția numărului de persoane vârstnice, ilustrată pe categorii de vârste, se prezintă astfel;
Nr. total de angajați de vârstă mai înaintată (55-64 ani):
+ 9,6%, în perioada 2005-2010
+ 15,5% în perioada 2010-2030
- 14,1% în perioada 2030-2050
Persoane vârstnice (65-79ani): + 3,4% în perioada 2005-2010
+ 37,4% în perioada 2010-2030
+ 1,5% în perioada 2030-2050
Persoane de vârstă înaintată (80 ani+): +17,1% în perioada 2005-2010
+ 57,1% în perioada 2010-2030
+ 52,4% în perioada 2030-2050
Prin urmare, odată cu fenomenul general de îmbătrânire a populației societatea va trebui să facă față; unui număr crescut de pensionari, unui număr crescut de persoane care trăiesc singure, unui număr crescut de vârstnici de sex feminin, incapacității familiei de a-și rezolva singură problemele legate de îngrijirea acelor membri aflați la vârste înaintate, nevoii crescute de servicii sociale și medicale destinate îngrijirii personale.
În România, persoanele în vârstă de 60 de ani și peste reprezentau în anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populației României, în anul 2000 un procent de 18,7%, în 2003 un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizează un procent de 22,3%. Numai în ultimii 8 ani populația vârstnică a înregistrat o creștere de peste două procente.
Analiza speranței de viață în România a evidențiat că nivelul atins în anii 1976-1978 și anume, 69,8 ani, a fost nivelul speranței de viață cel mai ridicat înregistrat în țara noastră, bărbații având o speranță de viață de 67,4 ani, mai mică comparativ cu a femeilor care aveau 72,1 ani, cu o diferență între sexe care a crescut progresiv în ultimii ani, și anume de 6,6 ani în anul 1992 comparativ cu anul 1978 când a fost de 4,7 ani.
Diferența între sexe în ce privește speranța de viată a vârstnicilor a fost mereu în favoarea femeilor și a continuat să crească în ultimii ani. Diferențele sunt mai accentuate între mediile de reședință: la bărbați speranța de viață este mai redusă în urban decât în rural cu 0,5 ani, la femei fiind aproximativ la același nivel, ușor în favoarea urbanului. Speranța de viată feminină rămâne mai mare decât a bărbaților în orice mediu de reședință.
Comparativ cu țările dezvoltate din lume, durata medie de viață a românilor este mult mai mică. Durata medie de viață a crescut pentru prima dată în ultimii 20 de ani în anul 2000, iar în 2002 a înregistrat valoarea medie de 71,19 ani (F:74,90 ani; M:67,61 ani)
In mediul urban:
Pentru sexul feminin: 75,51 ani;
Pentru sexul masculin: 68,55 ani;
În mediul rural se înregistrează o durată medie de viață ușor scăzută față de mediul urban, respectiv:
Pentru sexul feminin: 74,20 ani;
Pentru sexul masculin: 66,35 ani;
După anul 1990 s-a înregistrat pentru prima data la noi, un spor negativ al populației (se nasc mai putine persoane decât decedează într-un an), acesta menținându-se negativ în anul 2003. Deci, pe fondul scăderii dramatice a natalității se va accentua procesul de îmbătrânire demografică, crescând ponderea populației vârstnice.
I.1.2. Analiza profilului actual al sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice
Interesele și nevoile specifice acestui important segment de populație au fost abordate, până în prezent, de cele mai multe ori, cu referire la sistemul de securitate socială, cu accent principal asupra sistemului de pensii. O serie de aspecte esențiale trebuie luate în considerare: vârsta a treia este acompaniată de singurătate, izolare, precum și de riscul crescut de a prezenta boli invalidante, generatoare de disabilităti, implicit de dependență. Fără o asistență medicală și socială de lunga durata, existenta însăși a persoanelor vârstnice poate fi compromisă.
Impactul asupra familiei, indus de existenta unei persoane vârstnice care și-a pierdut autonomia și depinde de ajutorul altei persoane pentru a-și desfașura actele de bază ale vieții zilnice, este deosebit de puternic și conduce, de multe ori, la dezorganizarea modului obișnuit de viață a familiei.
Veniturile scăzute reprezentate de pensie, creșterea progresivă a costurilor de întreținere a locuinței, a alimentelor și medicamentelor, extinderea sărăciei care afectează veniturile totale ale unei familii determinând sistarea ajutorului tradițional acordat vârstnicului, dar și abuzuri grave finalizate, în general, cu pierderea locuinței de către bătrâni, schimbările înregistrate în structura familiei, a stilului de viață, transferul populației tinere din zonele rurale către zonele urbane, limitarea suportului familial și scăderea numărului de îngrijitori tradiționali, determină nevoia, în continuă creștere, de a solicita servicii de îngrijire din ce în ce mai costisitoare, mai ales dacă este vorba de asistența acordată în regim instituționalizat.
În afara riscului de bătrânețe acoperit de sistemul de securitate socială prin asigurarea unui venit reprezentat de pensie, în cazul persoanelor de vârsta a treia se întâlnește o situație particulara, acestea având nevoie, în egală măsură, de două tipuri de suport - respectiv servicii sociale și medicale. În aceste condiții, inițierea, dezvoltarea și acordarea serviciilor sociale și de sănătate, în special a celor de îngrijire personală, impun o politică unitară în domeniu pentru a realiza menținerea persoanelor vârstnice la domiciliu sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a asigura suportul necesar continuării vieții într-o instituție de asistență socială.
În prezent, în România, funcționează:
a) 19 cămine pentru persoane vârstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi, aflate în coordonarea metodologică a Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei;
b) 84 de centre de îngrijire și asistență pentru adulții cu handicap, cu o capacitate de 10.230 paturi, reprezentând fostele cămine de bătrâni și cămine spital aflate în coordonarea metodologică a Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap (39 foste cămine de bătrâni și 45 foste cămine spital care nu și-au schimbat profilul inițial):
c) 17 instituții de asistență socială (cămine pentru persoane vârstnice și centre de zi) susținute financiar de organizații neguvernamentale, pentru care se acordă subvenții de la bugetul de stat, cu o capacitate totală de 776 locuri;
d) 39 de servicii la domiciliu subvenționate de la bugetul de stat (Sursa: Raportul anual de asistență socială al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei)
Aceste instituții nu sunt singurele existente, la ora actuală, pe teritoriul României. O evaluare reală a situației prezente privind toate centrele de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, instituțiile care oferă asistență și găzduire, sau serviciile de îngrijire la domiciliu, aflate în administrare publică sau privată, nu s-a putut realiza, deoarece au lipsit coordonarea demersului - metodologia specifică de evaluare, precum și pârghiile legislative care să oblige asigurarea de informații corecte și transmiterea acestora, de la nivel local spre administrația centrală.
Sistemul actual de asistență socială pentru persoanele vârstnice se axează în principal pe:
a) Transferuri bănești către populație (ajutoare sociale, ajutoare de urgență, indemnizații sau alte pensii decât cele provenite din sistemul de asigurări sociale);
b) Facilități diverse care privesc, în special asistența medicală fară contribuție, gratuități și compensări la medicamente, gratuități sau reduceri de costuri pentru tratament balnear, transport în comun sau interurban, abonamente radio-tv. șa.;
c) Servicii de îngrijire la domiciliu; îngrijirea la domiciliu se acordă fară nici o contribuție în cazul persoanelor care au venituri reduse; persoanele vârstnice care se încadrează într-un grad de handicap grav pot beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizație; de asemenea pot beneficia de facilitățile acordate adultului cu handicap:
d) Servicii de găzduire, supraveghere, asistare, îngrijire, recuperare, suport și consiliere acordate în instituții de asistență socială de tip rezidențial sau servicii alternative de tip centre de zi, "respite centre", cluburi, etc;
e) Personal specializat care își desfașoară activitatea în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice și anume asistenți sociali, dar și profesionisti cu diverse calificări și competențe, în funcție de serviciile pe care le acordă;
f) Descentralizare care privește transferarea responsabilitații administrării și gestionării serviciilor sociale, acordate în instituții sau la domiciliu, autorităților locale; instituțiile de asistență socială sunt în principal înființate, organizate și administrate de autoritățile locale;
g) Finanțare județeană și locală; serviciile sociale, fie că sunt acordate în instituții sau la domiciliu sunt finanțate de autoritățile locale, de la bugetul de stat putând fi acordate sume pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege
h) Parteneriat și solidaritate socială; un principiu caracteristic sistemului de asistență sociala este parteneriatul; în condițiile în care, într-o anume perioadă de dezvoltare socio-economică, statul nu poate să asigure un suport financiar suficient, societatea civilă, prin formele ei organizate, trebuie să participe intens la dezvoltarea oricăror forme de suport destinate prevenirii și combaterii oricăror situații de risc ce ar putea conduce la marginalizare sau excluziune socială;
i) Participarea beneficiarilor la procesul de decizie privind înființarea, organizarea, administrarea și acordarea serviciilor sociale:
Principalele puncte slabe ale sistemul ui de asistență sociala a persoanelor vârstnice:
În raport cu profilul global al sistemului:
a) Numărul redus de studii și cercetări privind tendințele demografice, particularitățile vârstei a treia și problematicile specifice vârstnicilor din țara noastră, bazate pe date reale, culese și interpretate prin metode specifice și consacrate, apte să ofere informatia necesară elaborării de politici eficiente în domeniu, pe termen mediu și lung;
b) Lipsa unui departament specializat în elaborarea, evaluarea și monitorizarea politicilor sociale și programelor naționale destinate persoanelor vârstnice, organizat la nivel central;
c) Existența mai multor reglementări legislative elaborate de instituții guvernamentale diferite, care produc paralelisme, confuzii sau incoerențe în sistem;
d) Accesul persoanelor vârstnice la îngrijirea în sistem rezidențial sau la domiciliu se realizează în baza mai multor metodologii, prevăzute de legislația specială pentru persoane vârstnici și persoane cu handicap:
e) Dreptul la măsuri de asistentă socială se acordă pe criterii diferite: evaluarea nevoilor persoanelor vârstnice este realizată de o echipă formată din medic și asistent social care aplică grila națională de evaluare a persoanelor vârstnice și stabilește gradul de dependență; persoana vârstnică cu disabilități este evaluată de Comisia de expertiză a adultului cu handicap care încadrează persoana într-un grad de handicap; este de subliniat faptul că legislația din tarile europene consideră persoanele care au dobândit o dizabilitate generatoare de pierdere funcțională la vârsta a treia, drept persoane dependente și nu persoane cu handicap;
f) Contribuția beneficiarului înregistrează un cuantum diferențiat în instituții care acordă, în fapt, aceleași servicii (cămine pentru persoane vârstnice și centre pentru îngrijire și asistență pentru adulții cu handicap - foste cămine de bătrâni și cămine spital);
g) Administrarea instituțiilor pentru persoane vârstnice se realizează după regulamente diferite, în funcție de autoritatea centrală care le coordonează;
h) Dezvoltare inegală și inechitabilă a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice la nivel național; există județe cu concentrare masivă de ONG-uri furnizoare de servicii, iar altele în care nu este înregistrată nici o organizație activă;
i) Numărul redus de servicii de îngrijire la domiciliu, precum și a centrelor de zi sau altor tipuri de servicii alternative;
j) Absența activității de monitorizare și control susținută de criterii și standarde clar definite, aplicată de personal calificat în domeniu;
k) Lipsa prevederilor legislative care se referă la contravenții, indiferent cine este responsabil de aplicarea legislației în domeniu, respectiv organism privat institutii publice sau autorități locale:
l) Servicii de prevenție și recuperare insuficiente :
m) Lipsa de colaborare intre instituțiile administrației centrale și locale din domeniul asistentei sociale și de sănătate, reprezentând principalul obstacol al dezvoltării serviciilor sociale și medicale integrale, acordate la nivel comunitar:
n) Definiții și terminologie neunitară utilizate în diferitele acte normative speciale;
o) Prevederi legale depășite sau dificil de implementat cum ar fi: calcularea contribuției datorată de persoana vârstnică pentru acordarea serviciilor la domiciliu, facilitățile acordate îngrijitorilor proveniți din familia beneficiarului, programul de formare mult prea complex fată de atribuțiile reale ale unui îngrijitor la domiciliu, ș.a;
p) Instituții de asistență socială insuficiente fată de solicitări, situație evidentă în protecția persoanelor vârstnice, a persoanelor cu boli cronice în mod deosebit a celor cu afecțiuni neuropsihice.
r) Incapacitatea sistemului de a rezolva probleme/situații personale extrem de grave care nu sunt deloc sau sunt marginal acoperite cu servicii sociale.
In raport cu organizarea:
a) Responsabilități disparate, la nivel de instituții guvernamentale:
b) Regulamente de organizare și funcționale diferite ale instituțiilor care acordă același tip de servicii, pentru aceleași categorii de beneficiari;
c) Misiunea instituțiilor nu este clar definită:
d) Disproporție în alocarea de personal în raport cu complexitatea activității, precum și lipsa unor normative de personal elaborate în baza unor evaluări prealabile, cu respectarea standardelor europene în domeniu:
e) Existenta mai multor sisteme de evaluare a pierderii funcționale:
f) Lipsa definirii clare a raporturilor de coordonare/ subordonare la nivel central și teritorial;
g) Sistem managerial informațional slab dezvoltat, ceea ce conduce la decizii incorecte sau insuficient fundamentate;
h) Incapacitatea sistemului de a oferi o imagine comprehensivă asupra numărului de beneficiari și a serviciilor disponibile;
i) Lipsa inspecției de sistem.
În raport cu finanțarea:
a) Descentralizarea nu a fost urmată de alocarea de resurse financiare și umane suficiente;
b) Rigiditatea sistemului a generat imposibilitatea direcționării fondurilor în vederea soluționării unor situatii de criză;
c) Finanțarea instituțiilor de asistență socială din bugetele locale; deși acestea asigură servicii pentru beneficiari care provin din toate localitățile județului, aceasta a condus la degradarea multor instituții sub aspect fizic și funcțional;
d) Neaplicarea legislației referitoare la convențiile ce se încheie pentru îngrijirea unei persoane vârstnice într-un cămin situat în alt județ, autoritatea locală unde își are domiciliul persoana fiind obligată să asigure cheltuielile necesare asistării acesteia;
e) Planificarea financiară nu se realizează în funcție de nevoia socială și evoluția problemelor sociale;
f) Nedefinirea clară a modalităților de finanțare a serviciilor sociale, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea și continuitatea acestora;
În raport cu resursele umane:
a) Sub-dimensionarea necesarului de personal la nivel central și local;
b) Lipsa personalului calificat la nivelul serviciilor publice de asistență socială, dar și la nivelul serviciilor și instituțiilor de asistență socială destinate asistării persoanelor vârstnice;
c) Reglementări insuficiente referitoare la nevoia de formare și criteriile de acreditare a personalului care activează în domeniul serviciilor sociale pentru persoane vârstnice, respectiv lipsa standardelor profesionale care să permită și includerea în Clasamentul Ocupațiilor din România, cât și o salarizare corespunzătoare;
d) Titulaturi diferite utilizate pentru personalul care are atribuții similare (asistent personal, îngrijitor la domiciliu);
e) Insuficienta dezvoltare a sistemului de formare continuă în vederea dezvoltării de competențe;
f) Lipsa unor profesii necesare managementului serviciilor sociale pentru persoane vârstnice: asistentul medical comunitar (echivalent al nursei comunitare), asistentul medical de geriatrie și gerontopsihiatrie, managerul de caz, terapeutul ocupational specializat în recuperarea persoanelor vârstnice, etc;
g) Deși cu tradiție în medicina românească, există blocaje în dezvoltarea specialității și competentelor în geriatrie-gerontologie.
I.2. REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE
Asistenta socială a persoanelor vârstnice trebuie să asigure respectarea drepturilor persoanelor vârstnice așa cum sunt ele reglementate în tratate și convenții internaționale.
România, pentru a ratifica și art. 23 referitor la drepturile persoanelor vârstnice din Carta Socială Europeană revizuită, cât și pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 13 referitor la drepturile pentru asistență socială și medicală, asumat deja prin Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, dar și în calitate de țară membră ONU, trebuie să promoveze măsuri adecvate destinate persoanelor vârstnice pentru a permite acestora să rămână membrii deplini ai societății.
Strategia de asistență socială în favoarea persoanelor vârstnice reprezintă o prioritate și se fundamentează atât pe evaluarea situației prezente și a potențialelor riscuri la care este predispusă persoana vârstnică, cât și pe principiile enunțate de Națiunile Unite:
a) Independentă
b) Participare
c) Îngrijire
d) Împlinire personală
e) Demnitate
Prin Declarația de la Viena din 1998 - "A îmbătrâni în Europa: Solidaritatea între generații - baza a coeziunii sociale", prima Adunare Generală a Națiunilor Unite consacrată îmbătrânirii stabilea necesitatea elaborării unor politici globale referitoare la îmbătrânire și persoane vârstnice, aceasta fiind privită drept un răspuns și o șansă de dezvoltare demografică și o condiție a menținerii și întăririi coeziunii sociale.
În aprilie 2002, la Madrid, a doua Adunare Generală a Națiunilor Unite consacrată Îmbătrânirii a adoptat Planul Internațional de Acțiune privind Îmbătrânirea și Declarația Politică, documente ce cuprind recomandări privind implementarea măsurilor capabile să răspundă atât oportunităților, cât și provocărilor induse de fenomenul de îmbătrânire a populației în secolul XXI. Scopul final al acțiunilor ce vor fi întreprinse este acela de a promova o societate pentru toate vârstele.
Bătrânețea a început să fie considerată din ce în ce mai mult un risc de dependență și de excluziune socială. Ca atare, protecția socială a persoanelor vârstnice se regăsește ca temă prioritară, inclusiv în documentele Comisiei Europene ce vizează elaborarea unor obiective și planuri de acțiune socială comune, în cadrul metodei de coordonare deschisă a politicii de combatere a excluziunii sociale, enunțată la summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000.
La elaborarea strategiei naționale de dezvoltare a sistemului de asistentă socială pentru persoanele vârstnice s-au avut în vedere, nu numai Planul Internațional de Acțiune privind Îmbătrânirea și Declarația Politică de la Madrid, dar și o serie de documente programatice, recomandări sau angajamente, cum ar fi:
Carta Sociala Europeană revizuită, care reglementează un set de drepturi sociale fundamentale, printre care:
Articolul 13
Dreptul la asistență socială și medicală.
Articolul 14
Dreptul de a beneficia de servicii sociale.
Articolul 23
Dreptul persoanelor vârstnice la asistență socială.
Articolul 30
Dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluderii sociale Codul European de Securitate Socială ce prevede garantarea prestațiilor care se adresează riscului de bătrânețe. Tratatul de la Amsterdam, precum și Carta Drepturilor Fundamentale proclamată la Nisa în anul 2000, unde se face referire la eliminarea oricăror forme de discriminare legate de vârstă. Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R(87) privind constituirea Grupului de legătură pentru depistarea și supravegherea problematicii persoanelor vârstnice; Recomandarea Consiliului Europei nr. 92/442/CCE asupra convergenței obiectivelor și politicilor de protecție socială; Recomandarea Comitetului de Miniștri R/(94)14 referitoare la politicile coerente și integrate; Recomandarea Consiliului Europei nr. 1428(1999)1 "Viitorul cetățenilor vârstnici: protectie, participare și promovare". Aceste recomandări propun o serie de măsuri având drept țintă dezvoltarea îngrijirilor și serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului la serviciile de sănătate, îmbunătățirea măsurilor de prevenire a situației de dependență, diversificarea prestațiilor destinate prevenției sau combaterii riscului de marginalizare sau excludere socială și creșterii calității vieții persoanei vârstnice. Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (98) 9 privind dependenta, adoptată de Comitetul de Miniștri al Statelor membre la data de 18 septembrie 1998, subliniază, prin conținutul ei, necesitatea ca opinia publică să fie sensibilizată referitor la importanța problematicilor legate de situația de dependență, precum și urgența orientării măsurilor politice și legislative asupra acestui domeniu. Acest document recomandă statelor membre să elaboreze legislația în domeniu, luând în considerare reglementări care privesc: a) definiția dependenței; b) principii generale în favoarea persoanelor dependente; c) măsuri în favoarea persoanelor dependente; d) îngrijitorii fară statut profesional. Textul în cauză a fost elaborat luându-se în considerare textele adoptate care tratează aspecte legate de situația de dependență, cum ar fi Recomandarea Nr. (87) 22 asupra depistării și supravegherii în cazul persoanelor vârstnice. Recomandarea Nr. (90) 22 asupra protecției sănătății mintale a unor grupuri vulnerabile ale societății. Recomandarea Nr. (91) 2 privind securitatea sociala a lucrătorilor fără statut profesional. Recomandarea Nr. (92) 6 privind politica coerenta în materie de readaptare a persoanelor cu handicap. Recomandarea Nr. (84) 24 privind securitatea socială referitor la măsurilor preventive. I.3. PREVEDERILE PROGRAMULUI PE GUVERNARE 2005-2008 Guvernul României are stabilite măsuri concrete în domeniul reformei sistemului de asistentă sociala și combaterea sărăciei, care se regăsesc în obiectivele prevăzute în Programul de guvernare 2005-2008, precum și în Planul Național de măsuri prioritare pentru anul 2005, în cadrul Priorității nr. II "Creșterea capacității de asumare a obligațiilor de stat membru", respectiv: a) Continuarea reformei în domeniul asistenței sociale, având drept obiectiv major crearea unui nou cadru instituțional, prin stabilirea unui mecanism unic de organizare a sistemului de asistență socială, a modalităților de finanțare, a tipurilor de prestații, a beneficiarilor și nevoilor concrete ale acestora, precum și dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale; b) Clarificarea responsabilităților instituționale ale tuturor organismelor și autorităților implicate în protecția socială: distribuția clară a responsabilităților locale și încadrarea cu personal suficient; c) Elaborarea unei strategii naționale de asistență socială pentru persoanele vârstnice; d) Constituirea mecanismului de monitorizare a dinamicii fenomenului sărăciei: e) Implementarea legislației privind asistența socială și instruirea personalului implicat; f) Constituirea de noi cămine, precum și modernizarea celor existente pentru crearea unor condiții de trai decente acestor persoane; g) Dezvoltarea unor servicii integrate socio-medicale la domicilu; h) Formarea personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu: i) Construcția cadrului instituțional și organizatoric care să permită implementarea serviciilor de îngrijire la domiciliu (rețea de centre comunitare integrate cu unități de asistență socială și medicală): j) Elaborarea unor programe speciale pentru prevenirea situației de dependentă și creșterea implicării persoanelor vârstnice în viața socială; k) Stabilirea de parteneriate cu autoritățile administrației publice locale pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare; l) Sprijinirea organizațiilor civile și a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistență socială destinate persoanelor vârstnice fară familie. II. PRINCIPII Strategia reprezintă un cadru de referință cu valori și principii de baza ale politicilor sociale, astfel încât, pe termen mediu, să se poată modela o societate activă, un mediu comunitar sigur, responsabil și solidar, apt să dezvolte măsuri de protecție adecvate pentru persoanele vârstnice și un acces nediscriminatoriu la orice tip de suport menit să susțină incluziunea socială a acestora. Principiile care stau la baza Strategiei naționale pentru dezvoltarea sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice se fundamentează pe principiile enuntate de Organizatia Natiunilor Unite, precum și pe cele care guvernează construcția sistemului de servicii sociale și sunt următoarele: a) Respectarea demnității umane b) Promovarea împlinirii personale c) Promovarea autonomiei persoanei d) Promovarea participării și responsabilității e) Facilitarea accesului la serviciile de îngrijire f) Proximitatea g) Solidaritatea socială h) Parteneriatul i) Abordarea multidisciplinară j) Libertatea de a alege k) Egalitatea de șanse și nondiscriminarea l) Transparența și responsabilitatea publică m) Complementaritatea și abordarea integrată n) Confidențialitate III. SCOP Strategia vizează, în principal, constituirea unui cadru comprehensiv și dinamic care să permită dezvoltarea și implementarea politicilor și programelor de asistență socială destinate nevoilor specifice persoanelor vârstnice în vederea susținerii participării acestora la viața economică, socială și culturală a societății și asigurării dreptului la o viață autonomă, împlinită și demnă. Strategia reprezintă un cadru de referință cu valori și principii de bază ale politicilor sociale, astfel încât, pe termen mediu, să se poată modela o societate activă, un mediu comunitar sigur, responsabil șt solidar, apt să dezvolte măsuri de protecție adecvate pentru persoanele vârstnice și un acces nediscriminatoriu la orice tip de suport menit să susțină incluziunea socială a acestora. IV. PERIOADA DE IMPLEMENTARE Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice urmează a fi implementată în perioada 2005-2008. V. OBIECTIVE GENERALE Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asitență socială pentru persoanele vârstnice face parte integrantă din strategia generală de reformă a sistemului național de asistență socială. Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru perosanele vârstnice stabilește obiective și măsuri care urmăresc direcțiile de dezvoltare globală a politicilor sociale în domeniu, care au în vedere, în principal: a) Crearea unei societăți pentru toate vârstele b) Respectarea drepturilor omului și asigurarea libertăților fundamentale pentru persoanele vârstnice c) Promovarea unei vieți sănătoase, active, sigure, împlinite, decente și demne Din această perspectivă Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru perosanele vârstnice se înscrie în cadrul prioritatilor Planului de acțiune asupra îmbătrânirii, adoptat de Adunarea Națiunilor Unite, Madrid 2000; a) Persoanele vârstnice și dezvoltarea b) Sănătatea și bunăstarea la vârste înaintate c) Asigurarea măsurilor de suport pentru persoanele vârstnice și a unui mediu de viață adecvat Pe termen lung direcțiile cheie de dezvoltare globală a politicilor sociale pentru persoanele vârstnice au în vedere garantarea accesului la: a) Locuință b) Venit minim c) Servicii de sănătate d) Servicii integrate de îngrijire e) Participarea activă la viața societății f) Educatie continuă Obiectivele generale ale Strategiei naționale de dezvoltare a sistemului de asistentă socială pentru persoanele vârstnice sunt următoarele: I. Promovarea unui sistem coerent, coordonat șl integrat de asistență socială II. Combaterea riscului de excluziune sociala și creșterea calității vieții persoanelor vârstnice III. Promovarea participării persoanelor vârstnice la viața societății VI. OBIECTIVE OPERAȚIONALE 1. Întărirea cadrului administrativ și instituțional la nivel central și local 2. Îmbunătățirea cadrului legislativ 3. Stabilirea unui sistem de finanțare apt să asigure dezvoltarea măsurilor de asistență socială pentru persoanele vârstnice 4. Creșterea calității resurselor umane 5. Dezvoltarea și diversificarea prestațiilor sociale 6. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale 7. Prevenirea și combaterea abuzului și neglijării persoanei vârstnice 8. Dezvoltarea și împlinirea personală 9. Susținerea implicării active a persoanelor vârstnice în viața societății VII. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAȚIONALE DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE ÎN PERIOADA 2005-2008 OBIECTIVUL GENERAL 1 : Promovarea unui sistem coerent coordonat și integrat de asistență socială pentru persoanele vârstnice ─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────── OBIECTIVE │ MASURI │TERMEN │ INSTITUȚII OPERAȚIONALE│ │ │ RESPONSABILE ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 1.1. Întari- │1.1.1. Crearea la nivel central în cadrul MMSSF a unei │Trim. 2006│Ministerul Muncii, rea cadrului │structuri cu responsabilități in elaborarea, evaluarea, │ │Solidaritatii Sociale administra- │monitorizarea politicilor de asistență socială pentru │ │si Familiei tiv si insti-│persoanele vârstnice, pentru coordonarea implementării │ │ tutional, la │strategiei, funcționării sistemului și relaționarea │ │ nivel central│eficientă cu alte domenii de activitate: sănătate, │ │ si local │educație, justiție, etc. │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.1.2. Constituirea unui grup de lucru interministerial, │2005 │Misterul Muncii, │cu participarea universităților și institutelor de │ │Solidaritatii Sociale │cercetare, pentru elaborarea de politici și programe │ │si Familiei, │sociale privind persoanele vârstnice │ │Ministerul Sanatatii, │ │ │Autoritatea Nationala │ │ │pentru Persoanele cu │ │ │Handicap, │ │ │Ministerul Adminis- │ │ │trației și Internelor │ │ │Ministerul Justiției. │ │ │Ministerul Educației │ │ │și Cercetării, │ │ │Universități │ │ │Consiliul Național │ │ │al Persoanelor │ │ │Vârstnice ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.1.3. Înființarea prin act normativ a unui compartiment │ 2006 │Ministerul Municii, │specializat, la nivelul fiecărei Direcții județene de │ │Solidaritatii Sociale │asistența socială și protecție a copilului, destinat │ │si Familiei. │asistenței sociale a persoanelor vârstnice │ │Ministerul Adminis- │ │ │trației și Internelor ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.1.4. Crearea unei baze de date privind persoanele │2006-2007 │Miniserul Muncii, │vârstnice │ │Solidarității Sociale │ │ │și Familiei ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.1.5. Dezvoltarea de studii și cercetări privind │2006-2008 │Miniserul Muncii, │fenomenul îmbătrânirii și consecințele acestuia, precum │ │Solidarității Sociale │și privind situația sociala a persoanelor vârstnice. │ │si Familiei. │Publicarea și diseminarea studiilor și cercetărilor │ │Consiliul Național al │în domeniu │ │Persoanelor │ │ │Vârstnice. universi- │ │ │tăți, institute de │ │ │cercetare ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.2.1. Modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 │2005-2006 │Ministerul Muncii, 1.2. Imbuna- │privind asistența socială a persoanelor vârstnice în │ │Solidarității Sociale tatirea │vederea unei abordări integrate a stării │ │si Familiei cadrului │sociale a persoanelor vârstnice │ │Ministerul Adminis- legislativ │ │ │trației și internelor. │ │ │Consiliul Național │ │ │al Persoanelor │ │ │Vârstnice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.2.2. Elaborarea legislației secundare care derivă din │2005-2006 │Ministerul Muncii, │modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind │ │Solidarității Sociale │asistența socială a persoanelor vârstnice referitoare la;│ │si Familiei │ │ │Autoritatea Naționala │ │ │pentru Persoanele │ │ │cu Handicap │ │ │Ministerul Adminis- │ │ │trației și internelor. │ Armonizarea legislației privind măsurile de asistență │ │Ministerul Sanatații. │socială destinate persoanelor cu handicap, cu legislația │ │autorităti publice │privind asistența socială a persoanelor vârstnice │ │locale │ │ │ │ Reglementarea unui sistem coerent și unitar de evaluare│ │ │a nevoilor și a gradului de dependență a persoanelor │ │ │vârstnice │ │ │ │ │ │ Reglementarea unui model de servicii integrate privind │ │ │îngrijirea persoanelor vârstnice │ │ │ │ │ │ Reglementarea standardelor de calitate privind │ │ │serviciile sociale acordate persoanelor vârstnice, la │ │ │domiciliu și în sistem rezidențial │ │ │ │ │ │ Elaborarea normativelor de funcționare a căminelor │ │ │pentru persoane vârstnice, altor centre sociale care │ │ │oferă îngrijire, asistență și găzduire pe perioade │ │ │determinate sau nedeterminate, centrelor de zi, │ │ │locuințelor protejate sau a altor tipuri de unități │ │ │specializate de asistență │ │ │ │ │ │ Reglementarea tipurilor de convenții și acorduri de │ │ │parteneriat intre autoritățile centrale, locale și │ │ │reprezentanții societății civile │ │ ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 1.3. Stabili-│1.3.1. Reglementarea unui sistem de finantare transparent│2006-2007 │Ministerul Muncii, rea unui │care să asigure continuitatea serviciilor destinate │ │Solidaritații Sociale sistem de │persoanelor vârstnice și elaborarea proiecțiilor bugetare│ │si Familiei finantare │prin intermediul planurilor anuale de acțiune │ │Ministerul Finantelor │ │ │Publice care sa ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── asigure dez- │1.3.2. Îmbunătățirea mecanismului de alocare a fondurilor│ 2006 │Ministerul Muncii, voltarea │din bugetul de stat și bugetele locale, prin evidențierea│ │Solidaritătii Sociale masurilor de │distinctă a sumelor destinate măsurilor de asistență │ │si Familiei, asistenta │socială în favoarea persoanelor vârstnice │ │Ministerul Finantelor sociala ptr. │ │ │Publice, autoritati persoanele │ │ │publice locale vârstnice ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.3.3. Atragerea resurselor financiare internationale sau│ Permanent│Ministerul Muncii, │dezvoltarea de programe cu finanțare rambursabilă sau │ │Solidaritătii Sociale │nerambursabilă necesare susținerii sistemului de │ │si Familiei, │asistență socială destinat persoanelor vârstnice │ │Ministerul Finantelor │ │ │Publice, Ministerul │ │ │Administrației și │ │ │Internelor ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 1.4. Dezvol- │1.4.1. Evaluarea resurselor umane existente, precum și a │2006 │Ministerul Muncii, tarea resur- │ nevoilor de formare a personalului │ │Solidaritatii Sociale selor umane │ │ │si Familiei, din domeniul │ │ │autoritati publice asistentei │ │ │locale sociale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── privind │1.4.2. Dezvoltarea de noi competențe la locul de muncă │2006-2007 │Ministerul Muncii, persoanele │și recunoașterea acestora, prin introducerea lor în COR: │ │Solidaritatii Sociale vârstnice │reglementarea standardelor ocupaționale pentru personalul│ │si Familiei │care activează în domeniul asistenței sociale și a │ │ │serviciilor sociale │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.4.3. Initierea de programe de pregătire inițială și │2006-2007 │Ministerul Muncii, │continuă și elaborarea curriculei de formare in funcție │ │Solidaritatii Sociale │de abilitățile ce trebuie dezvoltate │ │si Familiei, │ │ │Agentia Nationala │ │ │de Ocuparea │ │ │a Forței de Munca. │ │ │Ministerul sanatații. │ │ │Universități ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.4.4. Promovarea formelor de instruire a îngrijitorilor │ 2007 │Ministerul Muncii, │din rețeaua informală și reglementarea modalităților de │ │Solidaritatii Sociale │certificare a îngrijitorilor, din reteaua formală și │ │si Familiei, │informală, după absolvirea cursurilor de formare │ │Agentia Nationala │ │ │de Ocuparea │ │ │a Forței de Munca. ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │1.4.5. Reglementarea statutului asistentei medicale │2006-2007 │Ministerul Muncii, │comunitare │ │Solidarității Sociale │ │ │și Familiei. │ │ │Ministerul Sănătății ─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────────────────── OBIECTIVUL GENERAL 2: Combaterea riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice și creșterea calității vieții acestora ─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬───────────────────── OBIECTIVE │ MASURILE │TERMEN │ INSTITUȚII OPERAȚIONALE│ │ │ RESPONSABILE ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 2.1 Dezvol- │2.1.2. Facilitarea accesului persoanelor vârstnice la │2006-2007 │Ministerul Muncii, tarea si │ajutoare financiare acordate pentru situații punctuale: │ │Solidaritatii Sociale diversifi- │acoperirea cheltuielilor curente cu întreținerea, │ │si Familiei. carea │căldura, consumul de apă, gaze sau curent electric, │ │Ministerul Adminis- prestatiilor │amenajarea spațiului de locuit, mici reparații, ajutor │ │tratiei si Internelor sociale │in cazul schimbarii domiciliului, achiziția de proteze │ │Consiliul National │și orteze, procurarea de medicamente │ │al Persoanelor │ │ │Varstnice, autoritati │ │ │publice locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.1.3. Introducerea unei prestații și/sau unei prime de │2007 │Ministerul Muncii, │asigurare pentru situația de dependenta a persoanei │ │Solidarității Sociale │vârstnice │ │si Familiei │ │ │Ministerul Adminis- │ │ │tratiei si Internelor │ │ │Ministerul Finanțelor │ │ │Publice ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.1.4. Introducerea unor compensatii financiare sau a │2006 │Ministerul Muncii, │altor facilități pentru îngrijitori în vederea promovării│ │Solidaritătii Sociale │îngrijirii in familie │ │si Familiei, │ │ │autorități publice │ │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.1.5. Acordarea de facilități pentru susținerea │2007-2008 │Ministerul Muncii, │lucrarilor de adaptare a locuinței in funcție │ │Solidaritatii Sociale │de nevoile persoanei vârstnice dependente │ │si Familiei. │ │ │Ministerul Finantelor │ │ │Publice. autoritati │ │ │publice locale ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 2.2 Dezvol- │2.2.1. Elaborarea și implementarea de programe naționale │2006-2008 │Ministerul Muncii, tarea si │privind prevenirea imbătrânirii precoce și a situației │ │Solidaritatii Sociale diversifi- │de dependența: promovarea dezvoltării de cabinete de │ │si Familiei. carea │asistența socială în cadrul spitalelor și întărirea │ │Ministerul Sanatatii. serviciilor │colaborării asistentului social cu medicul de familie, │ │autoritati publice sociale │orientarea serviciilor de îngrijire primară spre │ │locale │modelul social de abordare a pacientului │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.2. Elaborarea planurilor anuale județene de măsuri │2006-2008 │autoritati publice │destinate protecției sociale a persoanelor vârstnice │ │locale. Ministerul │ │ │Muncii, │ │ │Solidaritatii Sociale │ │ │si Familiei ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.3. Facilitarea accesului persoanelor vârstnice │2006-2008 │autoritati publice │indiferent de mediul de rezidență, la serviciile sociale │ │locale. Ministerul │și de sănătate │ │Muncii, │ │ │Solidaritatii Sociale │ │ │si Familiei. │ │ │Ministerul Sanatatii ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.4. Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu │2006-2008 │Ministerul Muncii, │și a altor servicii alternative de tipul: centre de zi, │ │Solidaritatii Sociale │cluburi, locuințe protejate, adăposturi, centre de │ │si Familiei. │reabililare, servicii de tip respite │ │Ministerul Sanatatii ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.5. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri de lungă │2006-2008 │Ministerul Muncii, │durată pentru persoanele vârstnice dependente │ │Solidaritatii Sociale │ │ │si Familiei. │ │ │Ministerul Sanatatii │ │ │autorități publice │ │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.6. Dezvoltarea unui set de servicii comprehensive, │2006-2008 │Ministerul Muncii, │socio-medicale, pentru prevenirea, intervenția precoce, │ │Solidaritatii Sociale │tratamentul și ingrijirea persoanelor vârstnice cu │ │si Familiei. │afectiuni mintale │ │Ministerul Sanatatii │ │ │autorități publice │ │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.7. Dezvoltarea serviciilor paliative │2007 │Ministerul Muncii, │ │ │Solidarității Sociale │ │ │si Familiei. │ │ │Ministerul Sănătății │ │ │autorități publice │ │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.8. Dezvoltarea programelor de consiliere a │2007-2008 │Ministerul Muncii, │persoanelor vârstnice referitor la beneficiile │ │Solidarității Sociale │asigurărilor privind riscul de bătrânețe, de │ │si Familiei. │dependență, de sănătate, precum și în ceea ce privește │ │autorități publice │alegerea celor mai eficiente scheme de asigurări │ │locale, universitati │ │ │de profil ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.9. Promovarea parteneriatului cu organizațiile │2006-2008 │Ministerul Muncii, │neguvernamentale și încurajarea inițiativelor private în │ │Solidarității Sociale │domeniu prin asigurarea de facilități fiscale, │ │si Familiei. │reglementarea condițiilor de concesionare a serviciilor │ │Ministerul Finantelor │de către serviciile publice, eliminarea birocrației │ │Publice, │ │ │autoritati publice │ │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.2.10. Dezvoltarea sistemului rezidențial de asistență │2006-2008 │Ministerul Muncii, │și îngrijire prin reabilitarea căminelor pentru persoane │ │Solidarității Sociale │vârstnice și construcția de noi cămine │ │si Familiei. │ │ │Ministerul Adminis- │ │ │trației si Internelor │ │ │autoritati publice │ │ │locale ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 2.3. Preve- │2.3.1. Elaborarea de reglementări specifice privind │2005-2006 │Ministerul Muncii, venirea si │prevenirea oricăror forme de abuz și neglijare a │ │Solidarității Sociale combaterea │persoanei vârstnice │ │si Familiei. abuzului si │ │ │Ministerul Justitiei. neglijarii │ │ │Ministerul Adminis- persoanelor │ │ │trației si Internelor vârstnice ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.3.2. Organizarea de campanii de informare și │2006-2008 │Ministerul Muncii, │dezvoltarea unor centre de consiliere a persoanelor │ │Solidarității Sociale │vârstnice asupra riscului de a fi supuși la diverse │ │si Familiei. │forme de abuz sau neglijare și consecințelor acestuia │ │Consiliul National │ │ │al Persoanelor │ │ │Vârstnice. Ministerul │ │ │Justiției, autorități │ │ │publice locale. ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │2.3.3. Crearea de servicii sociale specializate │2007-2008 │Ministerul Muncii, │destinate victimelor abuzului │ │Solidarității Sociale │ │ │si Familiei. │ │ │Consiliul Național │ │ │al Persoanelor │ │ │Vârstnice. Agenția │ │ │Națională pentru │ │ │Protecția Familiei ─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────────────────── OBIECTIVUL GENERAL 3: Promovarea participării persoanelor vârstnice la viața socială ─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬───────────────────── OBIECTIVE │ MASURILE │ TERMEN │ INSTITUȚII OPERAȚIONALE│ │ │ RESPONSABILE ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 3.1. Dezvol- │3.1.1. Dezvoltarea unei rețele de centre de consiliere │2007-2008 │Ministerul Muncii, tarea si │pentru pregătirea asupra impactului socio-economic al │ │Solidarității Sociale implinirea │pensionarii și alte aspecte caracteristice vârstei │ │si Familiei, personala │a treia │ │autorităti publice │ │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │3.1.2. Organizarea de campanii nationale/locale de │permanent │Ministerul Muncii, │informare și mediatizare privind consecințele │ │Solidarității Sociale │îmbătrânirii pentru sensibilizarea publicului larg și │ │si Familiei, │pentru valorizarea rolului persoanelor vârstnice în │ │autorităti publice │societate și familie │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │3.1.3. Dezvoltarea de programe pentru combaterea izolării│2007-2008 │autorităti publice │si încurajarea reintegrarii sociale a vârstnicului │ │locale, │ │ │Ministerul Muncii, │ │ │Solidarității Sociale │ │ │si Familiei, ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │3.1.4. Suport acordat vârstnicilor pentru îmbunătățirea │2006-2008 │Ministerul Muncii, │propriei situații socio-economice, prin proiecte │ │Solidarității Sociale │generatoare de venituri, programe educaționale și │ │si Familiei, │ocupaționale │ │Agentia Nationala │ │ │de Ocupare a │ │ │Fortei de Munca ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │3.1.5. Identificarea și promovarea de locuri de muncă │2007-2008 │Ministerul Muncii, │destinate persoanelor vârstnice │ │Solidarității Sociale │ │ │si Familiei, │ │ │Agentia Nationala │ │ │de Ocupare a │ │ │Fortei de Munca ─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── 3.2. Susți- │3.2.1. Dezvoltarea de programe in parteneriat cu │2006-2007 │Ministerul Muncii, nerea impli- │reprezentanții mișcării asociative a persoanelor │ │Solidarității Sociale carii active │vârstnice pentru susținerea accesului acestora la toate │ │si Familiei. a persoanelor│aspectele vieții socio-economice │ │Consiliul National vărstnice │ │ │al Persoanelor in viata │ │ │Vârstnice. societatii │ │ │Ministerul Adminis- │ │ │trației si Internelor │ │ │autoritati publice │ │ │locale ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │3.2.2. Promovarea mișcării de voluntariat in rândul │2007 │Ministerul Muncii, │persoanelor vârstnice prin instituirea de facilități │ │Solidarității Sociale │financiare sau alte forme de recunoaștere a activității │ │si Familiei. │voluntare │ │Consiliul National │ │ │al Persoanelor │ │ │Vârstnice. ├─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────────────── │3.2.3. Facilitarea implicării de către comunitate a │2006-2008 │autoritați publice │persoanelor vârstnice în luarea deciziilor cu privire │ │locale │la acțiunile și măsurile ce le sunt destinate │ │ ─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────────────────── VIII. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE 8.1. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA Implementarea măsurilor și acțiunilor stabilite în cadrul strategiei presupune un proces de planificare judicioasă, pe o perioadă de cel puțin 4 ani, bazată pe obiectivele naționale și nevoile locale dar, mai ales, pe resursele materiale, financiare și umane disponibile. Programele și măsurile concrete ce se înscriu în cadrul larg al strategiei vizează elaborarea de planuri anuale de acțiune, aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei. Implementarea strategiei necesită totodată, integrarea unui plan de cercetare privind fenomenul de îmbătrânire a populației și implicațiile acestuia, precum și a unui program de construcție instituțională care să permită abordarea și dezvoltarea globală a politicilor sociale. În aceste condiții, monitorizarea și evaluarea măsurilor asumate reprezintă o activitate de maximă importanță care permite analiza impactului politicilor adoptate și redefinirea priorităților, în funcție de realitățile decelate și evoluția nevoilor sociale. Activitatea de monitorizare și evaluare are in vedere următoarele: a) Selectarea unor indicatori de performanță pentru obiectivele strategiei; b) Dezvoltarea unor programe de cercetare care se adresează principalelor măsuri prevăzute de strategie, astfel încât acțiunile asumate să fie posibil de implementat cu maximă eficiență și eficacitate; c) Identificarea și soluționarea lipsurilor de informații și date, absolut necesare susținerii obiectivelor strategice; d) Dezvoltarea bazei de date necesare elaborării de politici în domeniu, dar și pentru monitorizarea eficientă de sistem; e) Asigurarea de informații permanente privind rezultatele implementării diverselor obiective strategice și realizarea de rapoarte periodice; f) Evaluarea strategiei la doi ani de la demararea implementării acesteia și definirea altor direcții de acțiune, măsuri sau acțiuni, în funcție de rezultatele evaluării. In acest context se înscrie crearea la nivel central a unei structuri capabilă de o abordare coordonată a consecințelor fenomenului de îmbătrânire, de dezvoltare globală a politicilor sociale în favoarea persoanelor vârstnice. Această structură își va asuma evaluarea generală de sistem, elaborarea de politici și programe coerente și corelate, a planurilor anuale de acțiune, evaluarea și monitorizarea impactului măsurilor angajate, coordonarea implementării acestora la nivel local precum și relaționarea cu celelalte domenii de activitate. 8.2. FINANȚAREA Stabilirea unui sistem de finanțare clar, coerent reprezintă unul din obiectivele majore ale strategiei de asistență socială a persoanelor vârstnice. Sursele de finanțare ale sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice includ: a) Buget de stat; b) Bugete locale; c) Donații și sponsorizări de la persoane fizice și juridice, în condițiile legii; d) Alte fonduri sociale, pentru proiecte locale: Fondul Român de Dezvoltare Socială; e) Fonduri externe, rambursabile și nerambursabile; f) Contribuția beneficiarului. Proiecțiile bugetare de susținere a măsurilor prevăzute în planurile anuale de acțiune în domeniul asistenței sociale pentru persoanele vârstnice sunt elaborate în fiecare an, pentru anul următor și reprezintă o condiționalitate a implementării strategiei.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.