Decizia nr. 498/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ludmila Impex" - S.R.L. din Bistrița în Dosarul nr. 6.954/2004 al Judecătoriei Bistrița.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 262D/2005, care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 6.955/2004 al aceleiași instanțe. La apelul nominal în acest dosar lipsesc, de asemenea, părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 262D/2005 la Dosarul nr. 261D/2005, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este dată în competența exclusivă a legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 3 martie 2005, pronunțate în dosarele nr. 6.954/2004 și nr. 6.955/2004, Judecătoria Bistrița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de către Societatea Comercială "Ludmila Impex" - S.R.L. din Bistrița cu prilejul soluționării unor acțiuni în pretenții comerciale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar dispozițiilor art. 21 din Legea fundamentală, referitor la accesul liber la justiție. Astfel, consideră că acest text îngrădește posibilitatea justițiabililor de a se adresa direct justiției, întrucât condiționează accesul la instanța judecătorească de parcurgerea unei proceduri prealabile de conciliere, care este de natură a tergiversa soluționarea litigiului comercial.

Judecătoria Bistrița apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că "rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părților posibilitatea de a se înțelege asupra eventualelor pretenții ale reclamantului, fără implicarea autorității judecătorești competente. În măsura în care nu se ajunge la un acord, acestea au posibilitatea de a se adresa instanței cu cererea de chemare în judecată, ceea ce reprezintă expresia deplină a liberului acces la justiție".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, "dispozițiile privind soluționarea litigiilor în materie comercială, cuprinse în cap. XIV din cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, instituie o procedură specială de rezolvare a acestei categorii de litigii, ce cuprinde concilierea directă prealabilă între părți și o procedură de judecată derogatorie de la dreptul comun. Or, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile prevăzute de lege. În concluzie, condiționarea sesizării instanței de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiție, în accepțiunea prohibită de prevederile constituționale de referință, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanța judecătorească cu cererea de chemare în judecată".

Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat este constituțional. Astfel, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere directă între părți, pentru soluționarea litigiilor în materie comercială nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, ci transpunerea în practică a principiului celerității soluționării litigiilor între părți, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și cel al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Din motivarea autorului excepției reiese cu claritate că acesta se referă, în fapt, numai la prevederile primului alineat al art. 720^1 din Codul de procedură civilă. Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care are următorul conținut:

"În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21, potrivit cărora:

"(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile privind soluționarea litigiilor în materie comercială, cuprinse în cap. XIV din cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, instituie o procedură specială de rezolvare a acestei categorii de litigii, ce presupune concilierea directă prealabilă între părți și o procedură de judecată derogatorie de la dreptul comun. Prin această reglementare, legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerității soluționării litigiilor dintre părți - deosebit de important în materie comercială - și să degreveze activitatea instanțelor de judecată. Textul de lege criticat este, așadar, o aplicație a dispozițiilor cuprinse în art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, "În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege [...]".

Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile prevăzute de lege. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. În acest sens este și

Decizia Curții Constituționale nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ludmila Impex" - S.R.L. din Bistrița în dosarele nr. 6.954/2004 și nr. 6.955/2004 ale Judecătoriei Bistrița.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 octombrie 2005.