Regulamentul din 10 noiembrie 2005
a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - I.G.R. București
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției, cu denumirea de Institutul Geologic al României - I.G.R., cu sediul în municipiul București, str. Caransebeș nr. 1, sectorul 1, denumit în continuare institut național, este persoană juridică română în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, denumită în continuare organ coordonator.
Institutul național funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente, conduce evidența contabilă în regim economic și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 57/2002
privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare, precum și cu prevederile prezentului regulament.
Articolul 2
Institutul național are ca scop desfășurarea activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei și teledetecției.
Capitolul II Obiectul de activitate
Articolul 3
Obiectul de activitate al institutului național cuprinde, în principal:
A. Activități de cercetare-dezvoltare și inovare, cod CAEN 731:
a) în cadrul Planului național pentru cercetare științifică și dezvoltare tehnologică:
I. cercetări fundamentale și de bază, realizate în scopul creșterii nivelului cunoștințelor în domeniile: mineralogie, paleontologie, stratigrafie, geochimie, geologie regională, hidrogeologie, geotehnică, resurse minerale, magnetometrie, gravimetrie, geoelectricitate, seismică, teledetecție, geotermie etc., care se materializează în studii privind:
I.1. descifrarea structurii, alcătuirii și evoluției geologice a teritoriului țării și corelarea cu regiunile învecinate, cod CAEN 7310;
I.2. întocmirea, editarea și imprimarea hărților naționale geologice, hidrogeologice, geofizice și metalogenetice la diverse scări, cod CAEN 7310;
I.3. elaborarea de modele genetice de acumulare, în vederea conturării zonelor și obiectivelor de perspectivă pentru substanțe minerale utile solide și fluide, inclusiv pentru ape minerale și geotermale, cod CAEN 7310;
I.4. cercetarea și analiza distribuției câmpurilor: geomagnetic, gravific, geotermic și electromagnetic pe teritoriul României, cod CAEN 7310;
I.5. geochimia mediului ambiant și monitorizarea acestuia, cod CAEN 7310;
I.6. dezvoltarea cercetărilor geonomice integrate, incluzând sistemul geoinformațional (GIS), geoidul și analiza imaginilor satelitare, cod CAEN 7310;
I.7. cercetări aplicative pentru realizarea de modele experimentale și tehnologii noi sau modernizate privind:
I.7.1. perfecționarea metodelor și tehnologiilor de investigare geofizică și prin teledetecție pentru stabilirea condițiilor de acumulare și de valorificare a substanțelor minerale utile, cod CAEN 7310;
I.7.2. îmbunătățirea procedeelor tehnologice de preparare a diverselor tipuri de substanțe minerale utile, utilizând metode nepoluante, cod CAEN 7310;
I.7.3. reevaluarea prognozelor de substanțe minerale utile pentru valorificarea cercetărilor geologice, cod CAEN 7310;
I.7.4. dinamica unor fenomene geologice cu potențial de hazard național, cod CAEN 7310;
I.8. elaborarea de studii privind tendințele de dezvoltare a științelor pământului în funcție de conjunctura economică internațională, cod CAEN 7310;
b) alte activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică:
- exercitarea atribuțiilor de serviciu geologic național care asigură organizarea, gestionarea și valorificarea publică a fondului național de date geologice, conservarea și valorificarea carotelor de foraje, a colecțiilor de minerale, roci și flori de mină, precum și monitorizarea stării mediului din zonele miniere, cod CAEN 9252;
- elaborarea, la cererea beneficiarilor, a unor documentații tehnico-economice pentru aprofundarea cunoașterii geologice a unor obiective privind materiile prime minerale, cod CAEN 7420;
- expertize, asistență tehnică și consultanță pentru lucrări geologice magistrale (lucrări miniere și foraje), executate de firme de stat și private din țară și din străinătate, cod CAEN 7420;
- elaborarea unor studii geologice privind amplasarea unor obiective industriale de interes național (inclusiv energetice), cod CAEN 7420;
- colectarea, inventarierea și sistematizarea carotelor din cele mai importante foraje de referință executate în țară, în special prin colectivul de la Litoteca națională, cod CAEN 9252;
c) pentru realizarea planurilor sectoriale și a programelor nucleu, cod CAEN 7420;
d) în cadrul programelor internaționale de cercetare-dezvoltare și inovare prin menținerea și extinderea acordurilor de cooperare cu instituțiile similare din străinătate, pe baza bilaterală, multilaterală, în cadrul C.E.I. (Inițiativa Central Europeană), I.G.C.P. (programe internaționale de corelare geologică sub egida UNESCO), FOREGS (Forumul serviciilor geologice naționale din Europa), I.U.G.S. (Uniunea Internațională a Științelor Geologice), I.U.G.G. (Uniunea Internațională de Geodezie și Geofizică) etc., cod CAEN 7310.
B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare, desfășurate în domeniul propriu de activitate, cu aprobarea ministerului coordonator și, după caz, cu autorizarea instituțiilor abilitate, constând în:
a) participare la elaborarea strategiei domeniului, cod CAEN 7420;
b) formare și specializare profesională prin asigurarea condițiilor de perfecționare profesională a tinerilor cercetători din institutul național prin conducere de doctorate, burse și stagii de perfecționare în țară și în străinătate, îndrumarea unor masteranzi care și-au exprimat dorința de a lucra în cercetare, în cooperare cu instituții de învățământ superior, cod CAEN 8042;
c) consultanță și asistență de specialitate, cod CAEN 7420;
d) editare și tipărire a publicațiilor de specialitate, cod CAEN 2211, 2222:
I. publicații:
I.1. Anuarul Institutului Geologic al României (editat în limbile română și engleză);
I.2. RJ Of Mineralogy;
I.3. RJ Of Petrology;
I.4. RJ Of Stratigraphy;
I.5. RJ Of Mineral Deposits;
I.6. RJ Of Tectonics and Regional Geology;
I.7. RJ Of Geophysics;
II. hărți naționale geotematice la diverse scări;
e) organizare de manifestări științifice din domeniul propriu de activitate și de coparticipare la organizarea manifestărilor științifice din domeniul conexe, cod CAEN 7310;
f) prestări de servicii în domeniul propriu de activitate și în domenii conexe acestuia, cod CAEN 7420;
g) participare la realizarea transferului tehnologic al rezultatelor cercetării științifice geologice în domeniul prospecțiunii și explorării geologice, prin:
- distribuirea hărților geologice, hidrogeologice, geofizice ca bază pentru proiectarea lucrărilor geologice de orice tip, cod CAEN 5247;
- elaborarea studiilor pentru proiectarea forajelor adânci de referință, pe baza modelelor geologice create de institutul național, cod CAEN 7310;
h) activități de comerț interior și de import-export aferente obiectului său de activitate, în condițiile legii.
În cadrul obiectului său de activitate, institutul național poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și de apărare națională sau poate desfășura și alte activități conexe, cu aprobarea organului coordonator.
Capitolul III Patrimoniul
Articolul 4
Patrimoniul actualizat al institutului național, stabilit pe baza situațiilor financiare la data de 30 iunie 2005, este de 9.742.778 mii lei, din care: imobilizări corporale și necorporale 6.617.690 mii lei și active circulante 3.125.088 mii lei.
Articolul 5
Institutul național administrează cu diligența unui bun proprietar bunuri proprietate publică și privată a statului, precum și bunuri proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică a statului administrate de institutul național, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.
Institutul național poate realiza servicii sau activități de microproducție prin asociere în participațiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea organului coordonator.
Articolul 6
Rezultatele cercetării obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice aparțin institutului național, în calitate de persoană juridică executantă, precum și ordonatorului principal de credite în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidența contabilă a institutului național, precum și înstrăinarea, închirierea sau concesionarea și casarea rezultatelor cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice se fac potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare.
Articolul 7
În exercitarea atribuțiilor sale, institutul național posedă și folosește bunuri aflate în patrimoniul său și, după caz, dispune de acestea în condițiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.
Articolul 8
Patrimoniul institutului național poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.
Capitolul IV Structura organizatorică și funcțională
Articolul 9
Institutul național, în cadrul structurii sale organizatorice, are următoarele subunități fără personalitate juridică necesare realizării obiectului său de activitate:
a) Filiala Cluj-Napoca - cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Fântânele nr. 30, județul Cluj;
b) Observatorul Geomagnetic Național Surlari "Liviu Constantinescu", cu sediul în satul Lipia, comuna Gruiu, județul Ilfov;
c) Stația de Observare Geomagnetică "Dreptu", cu sediul în satul Dreptu, comuna Poiana Teiului, județul Neamț;
d) Litoteca Națională București, cu sediul în municipiul București, Șos. Chitilei nr. 58, sectorul 1;
e) Muzeul Geologic Național, cu sediul în municipiul București, șos. Kiseleff nr. 2, sectorul 1.
Articolul 10
Structura organizatorică a institutului național și modificarea ei se aprobă prin ordin al președintelui organului coordonator.
Articolul 11
În funcție de specificul activității, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administrație, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unități din țară sau din străinătate.
Capitolul V Organele de conducere
Articolul 12
Conducerea institutului național este asigurată de:
a) consiliul de administrație;
b) comitetul de direcție;
c) directorul general.
Articolul 13
Orientarea și coordonarea activității tehnico-științifice din institutul național sunt asigurate de consiliul științific.
Relațiile dintre subunitățile aflate în structura institutului național, precum și relațiile acestora cu terții sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului național, cu avizul consiliului de administrație.
Conducătorii subunităților din structura institutului național răspund în fața consiliului de administrație și a directorului general de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competențelor încredințate de aceștia.
Secțiunea 1 Consiliul de administrație
Articolul 14
Consiliul de administrație este format din 7 membri, cetățeni români, numiți prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, la propunerea conducerii autorității de stat de la care aceștia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit din 4 în 4 ani.
Din consiliul de administrație fac parte în mod obligatoriu:
a) directorul general al institutului național, care este președintele consiliului de administrație;
b) președintele consiliului științific al institutului național;
c) un reprezentant al autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare;
d) un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice;
e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Ceilalți membri ai consiliului de administrație sunt specialiști din domeniu, propuși de organul coordonator.
Revocarea membrilor consiliului de administrație se face de același organ care a făcut numirea, în caz de abateri ori de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.
Articolul 15
Membrii consiliului de administrație își păstrează calitatea de angajat la instituția sau la unitatea de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.
Pentru activitatea desfășurată în calitate de membru al consiliului de administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație lunară stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului național.
Persoanele numite ca membri ai consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de două consilii de administrație ale institutelor naționale și nu pot participa în aceeași calitate la alte unități cu care institutul național are relații contractuale sau interese concurente.
Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administrație cei care personal, soțul/soția ori rudele până la gradul al doilea inclusiv sunt în același timp patroni sau asociați la alte unități cu același profil sau cu care institutul național se află în relații comerciale directe.
Articolul 16
Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:
a) aprobă, la propunerea consiliului științific, strategia și programele concrete de dezvoltare a institutului național, de introducere a unor tehnologii de vârf și de modernizare a celor existente, în concordanță cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;
b) propune modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național, înființarea, desființarea și comasarea de subunități din structura acestuia;
c) analizează și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, care se depune la organul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor legale;
d) analizează și avizează situațiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare organului coordonator, și aprobă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de institutul național în anul precedent;
e) analizează realizarea criteriilor de performanță și raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul național și aprobă măsuri pentru desfășurarea acesteia în condiții de echilibru al bugetului de venituri și cheltuieli;
f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investițiile care urmează să fie realizate de institutul național;
g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum și concesionarea ori închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului național, în condițiile legii;
h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;
i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 36 și stabilește modul de rambursare a acestora;
j) aprobă utilizarea disponibilităților în valută;
k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;
l) aprobă criteriile și comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului național;
m) aprobă, la propunerea consiliului științific, delegațiile în străinătate.
Consiliul de administrație exercită orice atribuții stabilite potrivit prevederilor legale.
Articolul 17
Consiliul de administrație își desfășoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, avizat de organul coordonator. Acesta hotărăște în problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.
Articolul 18
Consiliul de administrație se întrunește, de regulă, o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului național o cer, la convocarea președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui, precum și la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administrație.
Dezbaterile consiliului de administrație sunt conduse de președintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședintele ales de membrii consiliului.
Articolul 19
Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 5 membri. Dacă nu este îndeplinită această condiție, ședința consiliului de administrație poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeași ordine de zi.
Hotărârile consiliului de administrație se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dar nu mai puțin de 4 membri.
Articolul 20
La ședințele consiliului de administrație participă în calitate de invitat permanent un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.
Articolul 21
Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe consiliul de administrație poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.
Articolul 22
Membrii consiliului de administrație sunt răspunzători, în condițiile legii, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului național.
Membrii consiliului de administrație care s-au abținut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul național nu răspund, dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de ședințe al consiliului de administrație și dacă au anunțat în scris despre aceasta ministerul coordonator.
Membrii consiliului de administrație care nu respectă prevederile art. 15 alin. (3) și (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului național ca urmare a acestui fapt.
Articolul 23
În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administrație prezintă organului coordonator un raport asupra activității desfășurate în anul precedent și asupra programului de activitate pentru anul în curs.
Articolul 24
Secretariatul consiliului de administrație este asigurat de institutul național. Atribuțiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a consiliului de administrație.
Secțiunea 2 Comitetul de direcție
Articolul 25
Conducerea operativă a institutului național este asigurată de un comitet de direcție, compus din directorul general și conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului național.
La ședințele comitetului de direcție participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.
Articolul 26
Comitetul de direcție exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor propuse de directorul general și aprobate de consiliul de administrație.
Comitetul de direcție stabilește acțiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:
a) strategia programelor de dezvoltare a institutului național;
b) programul anual de cercetare-dezvoltare;
c) bugetul de venituri și cheltuieli;
d) programul de investiții;
e) sistemul de asigurare a calității;
f) alte obligații.
Articolul 27
Comitetul de direcție se întrunește decadal și ori de câte ori interesele institutului național o impun, la convocarea directorului general sau, după caz, a înlocuitorului acestuia.
La nivelul subunităților din institutul național se organizează și funcționează comitetul de conducere, care își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare aprobat de consiliul de administrație al institutului național și este prezidat de directorul subunității respective.
Comitetul de conducere exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor stabilite de directorul general al institutului național și aprobate de consiliul de administrație.
Secțiunea 3 Directorul general
Articolul 28
Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selecție organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în funcție de performanțele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.
Numirea și eliberarea din funcție a directorului general se fac prin ordin al conducătorului organului coordonator.
Articolul 29
Directorul general are, în principal, următoarele atribuții și responsabilități:
a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului național în relațiile cu celelalte organe, organizații și operatori economici, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate;
b) stabilește atribuțiile, competențele și relațiile la nivelul subunităților și departamentelor institutului național, precum și relațiile acestora cu terții, cu avizul consiliului de administrație;
c) propune consiliului de administrație modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național;
d) numește directorii și conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului național, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de direcție, și îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administrație;
e) angajează și concediază personalul institutului național, conform prevederilor legale și ale contractului colectiv de muncă;
f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului național și a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de direcție; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;
g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;
h) adoptă măsuri și urmărește realizarea operațiunilor de comerț interior și de import-export, prin compartimentele proprii specializate;
i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;
j) are atribuții și răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului național de la bugetul de stat;
k) poate delega, în condițiile legii, o parte din atribuțiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului național;
l) exercită orice alte atribuții ce îi sunt delegate de consiliul de administrație.
Secțiunea 4 Consiliul științific
Articolul 30
Consiliul științific este format din 11 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului național care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare.
Consiliul științific este alcătuit din cercetători atestați, salariați ai institutului național, aleși pe o perioadă de 4 ani prin vot secret de către cercetători din compartimentele de cercetare ale institutului național.
Din consiliul științific fac parte, de drept, directorul general și directorul științific al institutului național.
Consiliul științific este condus de un președinte și de un vicepreședinte, aleși prin vot secret de către membrii consiliului științific.
Consiliul științific se organizează și funcționează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administrație.
Articolul 31
Atribuțiile principale ale consiliului științific sunt următoarele:
a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activității de cercetare-dezvoltare în domeniul și la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;
b) analizează, avizează și urmărește realizarea lucrărilor de cercetare științifică;
c) propune spre aprobare consiliului de administrație programul anual de cercetare-dezvoltare și inovare al institutului național;
d) avizează hotărârile consiliului de administrație care implică politica de cercetare a institutului național și a ramurii;
e) propune măsuri pentru perfecționarea profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;
f) organizează și coordonează desfășurarea manifestărilor cu caracter științific;
g) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific;
h) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare în țară și în străinătate.
Capitolul VI Bugetul de venituri și cheltuieli și execuția acestuia. Relații financiare
Articolul 32
Institutul național întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, situațiile financiare anuale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Situațiile financiare anuale se aprobă de organul coordonator, în condițiile legii.
Articolul 33
Veniturile și cheltuielile institutului național se stabilesc prin buget pentru fiecare exercițiu financiar.
Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește pe baza indicatorilor de performanță stabiliți de organul coordonator și se aprobă prin ordin al conducătorului organului coordonator, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Articolul 34
Institutul național determină anual volumul de venituri de realizat și de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.
Articolul 35
Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale și prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plății salariilor, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli, stabilit potrivit legii.
Salariul de bază al directorului general se stabilește prin ordin al conducătorului organului coordonator, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Articolul 36
Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului național nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.
Contractarea de credite bancare peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor Publice.
Articolul 37
Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și din credite bancare, precum și din surse bugetare, prin organul coordonator, potrivit legii.
Organul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri și cheltuieli fondurile necesare realizării unor investiții, dotări, achiziționări de aparatură, echipamente și instalații pentru institutul național.
Execuția investițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se adjudecă potrivit legii.
Articolul 38
Operațiunile de încasări și plăți ale institutului național se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România și prin unități de trezorerie.
Institutul național poate efectua operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă și a normativelor de disciplină financiar-valutară stabilite prin actele normative în vigoare.
Institutul național poate efectua operațiuni de comerț exterior aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operațiunile de încasări și plăți cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitățile bancare specializate, cu sediul în România.
Articolul 39
Institutul național își organizează controlul financiar preventiv propriu și auditul financiar, potrivit legii.
Capitolul VII Dispoziții finale
Articolul 40
Litigiile institutului național cu persoane fizice sau juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor judecătorești române de drept comun.
Articolul 41
Modificările și completările regulamentului de organizare și funcționare a institutului național se pot face la propunerea consiliului de administrație, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Articolul 42
Statutul de institut național de cercetare-dezvoltare se reînnoiește prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al acestuia.
______________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.