Ordin · Ministerul Educației și Cercetării

Ordinul nr. 5462/2005

privind programele valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar

prezumat în vigoare

Data actului: 14 noiembrie 2005
Emitent: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 1089 din 2 decembrie 2005
Citat de: 2 acte
Citează: 5 acte
Structură: 5 articole, 1 anexă · 123.648 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

În baza prevederilor

art. 154 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în baza prevederilor art. 9 alin. (2) și ale

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 223/2005

privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă programele pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar, la disciplinele Limba și literatura română și metodica predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Geografie/Geologie, Sociologie, Psihologie, Filosofie și Logica și argumentare, Economie și Educație antreprenoriala, Cultura civică. Programele sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

__________

*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 bis, care se poate achizitiona și de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, sos. Panduri nr. 1.

Articolul 2

Programele menționate la art. 1 sunt valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar, începând cu anul 2006.

Articolul 3

Pentru alte discipline decât cele menționate la art. 1, programele valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar sunt cele aprobate prin

Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.287/2004

privind programele valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 și 327 bis din 19 aprilie 2005.

Articolul 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 5

Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală managementul resurselor umane, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Serviciul național de evaluare și examinare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ asigura aplicarea prezentului ordin.

Ministrul educației și cercetării,
Mihail Hardau
București, 14 noiembrie 2005.
Nr. 5.462.

Anexa PROGRAMA

pentru Limba și literatura română și metodica predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii - educatoare

În contextul actual al reformei învățământului, cadrul didactic se afla în fața unei reale provocari, expresie a luptei cu inertia și a manifestării libere a competentei profesionale.

Competența profesională este imbinarea armonioasă și utilizarea eficace a cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor în vederea obținerii rezultatelor asteptate la locul de muncă. A fi competent într-o ocupație înseamnă:

● a aplica cunoștințe de specialitate;

● a folosi deprinderi specifice;

● a analiza și a lua decizii;

● a folosi creativitatea;

● a lucra cu alții ca membru al unei echipe;

● a comunică eficient;

● a se adapta la mediul de muncă specific;

● a face fața situațiilor neprevăzute;

● a soluționa conflicte;

● a se autoevalua continuu;

● a se perfectiona permanent.

Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupational face următoarea descriere: "Educatoarea instruiește și educa prin joc, sprijină și promovează dezvoltarea copiilor de vârsta prescolara, urmărind obiective cognitive și de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivității, ale educației estetice și ale educației pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-și urmeze drumul sau personal de evoluție, oferindu-i suport pentru integrarea în viața socială și activitatea școlară.

Conform

art. 9, alin. (2) din Legea nr. 128/1997

privind statutul personalului didactic, posturile și catedrele didactice vacante se ocupa prin concurs. Anual, Ministerul Educației și Cercetării organizează, în perioada 16-17 iulie, concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.

Programa de concurs pentru postul de educatoare are ca scop corelarea și actualizarea conținutului didacticii specialitatii cu noile achiziții din pedagogie, psihologie și didactica în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupational specific.

Obiectivele generale ale programei vor viza:

● aprofundarea cunoștințelor de baza din specialitate și aplicarea acestora în contexte variate;

● actualizarea și aprofundarea cunoștințelor de metodica a specialitatii;

● cultivarea creativitatii individuale și de grup în procesul didactic, accentuand componenta comunicării în relația educațională;

● orientarea pregătirii pe dimensiunea socio-educațională și managerială.

Corelând obiectivele generale cu descrierea din standardul ocupational, programa este astfel structurată încât sa integreze domeniul limbii și literaturii române cu cel al literaturii pentru copii și cu științele conexe: metodica, pedagogia și psihologia.

În acest scop, programa este construită pe competente, vizând practici specifice procesului de predare-invatare-evaluare în învățământul preșcolar.

Competentele vizate sunt:

1. identificarea și selectarea continuturilor adecvate vârstei preșcolare în concordanta cu obiectivele programei pentru toate categoriile de activități;

2. identificarea și rezolvarea problemelor apărute în procesul didactic, aplicând strategii didactice optime și adecvate nivelului de vârsta tipului și categoriei de activitate;

3. realizarea unor activități de invatare integrată, stimuland creativitatea și flexibilitatea în gandire a copiilor preșcolari, precum și participarea activa a acestora la propria formare și dezvoltare, prin favorizarea obținerii succesului în invatare;

4. operarea eficienta cu conceptele domeniului psihopedagogie în procesul de elaborare a planificarilor calendaristice, a programelor pentru activitățile opționale sau pentru extinderi și a planificarii activităților în cadrul acestor activități a proiectelor didactice;

5. selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau comportamentelor vizate, în scopul reglarii demersului didactic;

6. aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de copii, a tehnicilor de motivatie, conform principiilor și metodelor interactiunii educaționale, orientandu-i spre valori autentice;

7. aplicarea unor forme de management al grupei în funcție de activitatea proiectata.

DOMENII DE COMPETENTA

1. Documentele educatoarei

● Cunoașterea și aplicarea legislației specifice: Legea învățământului, Statutul personalului didactic Regulamentul de funcționare și organizare a învățământului preșcolar, Standardul ocupational.

● Cunoașterea și aplicarea prevederilor documentelor de curriculum specific:

Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ghidul de aplicare a programei pentru învățământul preșcolar, Planul de învățământ și metodologia de aplicare a planului pentru învățământul preșcolar.

Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în grădinița de copii.

● Cunoașterea și utilizarea corecta a documentelor de evidenta a activității educatoarei: Catalogul grupei, Caietul de evidenta a prezentei și a activității educatoarei (planificarea calendaristică și planificarea tematica), Fișa psiho- pedagogica a copilului

● Realizarea unei planificari eficiente: coerenta demersului, corelarea continuturilor și a activităților pe verticala și pe orizontala, corespondenta continuturilor și a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite).

2. Didactica comunicării (elemente de comunicare orala și scrisă în inv. preșcolar)

● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârsta prescolara (didactica lecturii, ghidarea copiilor preșcolari spre receptarea și înțelegerea adecvată a textului literar specific);

- didactica textului literar epic și a textului dramatic, precum și didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice, modalități de receptare și înțelegere eficienta a textului literar și a diferențelor sesizabile la aceasta vârsta între genurile literare).

● Abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor functionale și a funcțiilor comunicării;

● Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea;

● Soluții de prevenire și depasire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activa, invatare prin cooperare, tehnici nonverbale și de exprimare a sentimentelor etc):

● Tipuri de întrebări (închise, deschise, descriptive, narative, care incita la reflexie, cu alegere multipla, concrete, abstracte) și adecvarea acestora la tema abordata;

● Abordarea textului scris și a comunicării scrise în învățământul preșcolar

- rolul instrumentelor de comunicare scrisă în stimularea interesului pentru lectura și în pregătirea prescolarului pentru etapa de citit'adscris din clasa I

- sesizarea unor diferențe între scrisul de mana și scrisul de tipar;

- scrierea unor etichete, biletele, notite, felicitari etc.

- scrierea de litere/cifre

● Abordarea limbajelor diferitelor arte/științe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzica, pictura, geografie etc.)

3. Didactica limbii române

● Strategii de abordare a noțiunilor de fonetica și fonologie (Silaba; Reguli de despartire a cuvintelor în silabe; Accentul)

● Strategii de abordare a noțiunilor de morfologie și sintaxa

- Părțile de vorbire (definiție, clasificare, funcții sintactice)

- Părțile de propozitie (definiție, clasificare)

- Propozitia și felul propozitiilor

- Fraza și felul propozitiilor în fraza

● Strategii de abordare a noțiunilor de vocabular

- Sensul cuvintelor

- Familii de cuvinte

- Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime, paronime)

- Imbogatirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)

4. Didactica oralului

● Strategii de invatare și exersare a ascultării active la preșcolari

● Strategii de invatare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada prescolaritatii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul rimele, interviul)

5. Evaluarea

● Tipuri de evaluare folosite în învățământul preșcolar (evaluarea inițială, evaluarea continua, evaluarea sumativa)

● Metode, tehnici și instrumente traditionale și alternative de evaluare folosite în învâțământul preșcolar (proiectul portofoliul, autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematica a comportamentului copiilor, chestionarul, fișa de evaluare, interviul, fișa de observatie etc.)

● Rolul educatoarei în procesul de evaluare a copilului preșcolar.

6. Managementul clasei

● Organizarea activităților didactice în grădinița de copii (activități comune, activități alese, jocuri, activități opționale, extinderi). Clasificare, forme specifice de organizare.

● Construirea mediului educațional, activ - stimulativ - funcțional din perspectiva noii abordari educaționale a activității instructiv-educative în grădinița de copii

● Gestionarea situațiilor conflictuale

7. Didactica activităților instructiv-educative din învățământul preșcolar. Curriculum și proiectare didactica

7.1. Didactica desfășurării principalelor categorii de activități instructiv-educative:

- Activitățile de educarea limbajului;

- Activitățile matematice;

'ad Activitățile de cunoașterea mediului;

- Activitățile artistico-plastice;

- Activitățile de educație muzicala;

- Activitățile practice;

- Activitățile de educație pentru societate;

- Activitățile de educație fizica;

- Activitățile liber-alese;

- Activitățile opționale;

- Extinderile.

7.2. Jocul - principala forma de activitate în grădinița de copii

7.3. Forme de realizare a obiectivelor activităților

- Organizarea activităților cu grupa întreaga, cu grupuri mici și individual;

- Convorbirea, jocul didactic, jocul logic, lectura după imagini, povestirea, lectura educatoarei, jocul-exercițiu, observarea etc.

7.4. Proiectarea activității didactice

- Cerințe ale unei proiectari eficiente

- Variante de proiectare didactica a activităților, în viziune integrată (metoda proiectelor la varstele timpurii, activități bazate pe inteligente multiple)

- Etapele proiectării didactice

- Structura proiectului de activitate didactica

8. Colaborarea gradinitei cu alte medii educative

- Colaborarea grădinița-familie. Consilierea și educația părinților

- Colaborarea grădinița-școala.

- Colaborarea gradinitei cu alte instituții/persoane din comunitate.

CONTINUTURI

pentru domeniul literatura română

● Creația populara

- Cantecul de leagan

- Proverbe, zicatori, ghicitori

- Folclorul copiilor (cantece formula, recitative, numaratori)

- Basme populare: "Praslea cel voinic și merele de aur", "Greuceanu", "Tinerete fața batranete și viața fără de moarte

- Legende populare

● Genul liric

- Elena Farago - "Catelusul schiop", "Gandacelul", "Pedeapsa matei", "Doi frați cuminti"

- George Cosbuc - Iarna pe ulita", "La oglinda", "Povestea gastelor", "La Pasti", "Vine ploaia", "Sosirea randunicii"

- George Topârceanu - "Rapsodii de toamna", "Rapsodii de primavara", "Balada unui greier mic"

- Mihai Eminescu - "Revedere", "Scrisoarea III", "Somnoroase pasarele"

- Otilia Cazimir - "Pentru tine, primavara", "Gospodina", "Scrisoare", Baba Iarna intra-n sat", "Uite, vine Mos Craciun", "Furnica"

- Tudor Arghezi - "Zdreanta", "Talharul pedepsit", "Iscoada", "O furnica"

- Vasile Alecsandri - "Oaspetii primaverii", "Iarna", "Hora Unirii"

● Genul epic

- Barbu St. Delavrancea - "Bunicul", "Bunica"

- Emil Garleanu - "Caprioara", "Când stapanul nu-i acasă"

- Ion Creanga'ad "Amintiri din copilarie", "Povestea lui Harap-Alb", "Capra cu trei iezi", Fața babei și fața mosneagului", "Ursul pacalit de vulpe", "Punguta cu doi bani"

- Ion Luca Caragiale - "Vizita...", "D-l Goe..", "Bubico"

- Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti - "Puiul"

- Ioan Slavici - "Doi feti cu stea în frunte"

- Mihail Sadoveanu - "Dumbrava minunata"

- Petre Dulfu - "Ispravile lui Pacala"

● Genul dramatic

- Ion Luca Caragiale - "O scrisoare pierdută"

- Barbu St. Delavrancea - "Apus de soare"

Nota! Pentru abordarea textului epic, liric și dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operationale:

Textul epic:

- acțiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcția subiectului, momentele subiectului, ficțiune, final, gen epic, legenda populara, modalități de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (naratiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, român schita, snoava titlu, tema, vorbire directa / vorbire indirecta.

Textul liric:

- aliteratie, antiteza, autor, comparatie, enumeratie, epitet, eul liric, exclamatie retorica, gen liric, hiperbola, imagine artistică, interogatie retorica, laitmotiv, metafora, motiv literar, repetitie, refren, secventa poetica, simbol, tema, titlu, versificatie (strofa, vers, măsura metrica, rima, ritm).

Textul dramatic:

- act, acțiune, comedie, conflict, construcția subiectului (intriga, scena , relații temporale și spatiale), dialog dramatic, gen dramatic, drama indicații scenice, modalități de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replica, scena, tablou.

CONTINUTURI

pentru domeniul limba română

I) Limba și comunicare

- Stilurile functionale ale limbii

- Comunicarea orala și scrisă

II) Fonetica și fonologie

- Principiile ortografiei limbii române

- Aspecte functionale. Silaba. Reguli de despartire a cuvintelor în silabe. Accentul

III) Lexicologie și semantica

- Relații semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia

- Sensul corect al cuvintelor; neologismele

- Mijloace de imbogatire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)

- Familii de cuvinte

IV) Morfologie. Sintaxa propozitiei.

- Notiuni generale

- Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcțiile sintactice, locutiunile substantivale)

- Articolul. Felurile articolului

- Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparatie. Funcțiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor

Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politete. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de intarire și adjectivul pronominal de intarire. Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ și interogativ și adjectivul pronominal interogativ și relativ. Pronumele nehotarat și adjectivul pronominal nehotarat. Pronumele și adjectivul negativ. Funcțiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor

- Numeralul. Clasificare. Funcții sintactice. Ortografiere și ortoepie

- Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale și impersonale. Locutiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcții sintactice.

- Adverbul. Clasificare. Grade de comparatie. Locutiuni adverbiale. Funcții sintactice.

- Ortografierea adverbelor și a locutiunilor adverbiale

- Prepozitia. Clasificare. Regimul cazual al prepozitiilor

- Conjunctia. Clasificarea conjunctiilor. Conjunctii corelative. Locuțiuni conjunctionale

- Interjectia. Clasificarea interjectiilor. Funcții sintactice. Topica și punctuatia. Valori expresive ale interjectiilor

V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propozitia. Fraza.

BIBLIOGRAFIE

LITERATURA ROMÂNĂ

- Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lazarescu, Gheorghe - Dictionar de termeni literari, București, Ed. Garamond, 1995

- Calinescu, G. - Istoria literaturii de la origini până în prezent, Ed. Minerva, București, 1982

- Cioculescu, Șerban; Steinu, Vladimir și Vianu, Tudor - Istoria literaturii române moderne, Ed. Eminescu, București, 1985

- Piru, Al - Istoria literaturii române de la început până azi, Ed. Univers, București, 1981

LIMBA ROMÂNĂ

- Avram, Mioara - Gramatica pentru toți, Ed. Humanitas, București, 1997

- Coteanu, Ion - Limba română contemporana, E.D.P., București, 1985

- Coteanu, Ion - Gramatica de baza a limbii române, Ed. Albatros, București, 1982

- *** Gramatica limbii române, voi. I, II, Ed. a II-a, Ed. Academiei, București, 1966

- Dictionar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ed. Academiei, București, 2005

- Dictionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996

METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRADINITA PE COPII

- Barbu, Hristu și colaboratorii - Pedagogie prescolara - Didactica (manual pentru școli normale clasa a XI-a), E.D.P., București, 1993

- Barta, Andrei și Dragomir, Potrica - Deprinderi motrice la preșcolari, Ed. V&I Integral, București, 1995

- Bizduna, Maria și Alexandrina Neagu - Texte pentru educația limbajului la preșcolari Ed. PROGnosis, București, 2000

- Breben, Silvia și Matei, Elena - Cunoașterea mediului - ghid pentru învățământul preșcolar, Ed. Radical, Craiova, 2001

- Cucos, Constantin - Pedagogie generală, Ed. Polirom, Iași 2000

- Cerghit, Ioan (coord.) - Curs de pedagogie, T.U.B., București, 1998

- Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E., Vlasceanu, L. - Didactica (manual pentru clasa a X-a, școli normale), EDP, București, 1995

- Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol. I și II, Ed. Compania, București, 1999, 2001

- Dumitrana, Magdalena - Activitățile matematice în grădinița - ghid practic, Ed. Compania, București, 2002

- Dumitrana, Magdalena - Copilul, familia și grădinița, Ed. Compania, București, 2000

- Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta și Breben, Silvia - Activități bazate pe inteligente Multiple, Ed. Reprograph, Craiova, 2002

- Ionescu, Miron - Clasic și modern în organizarea lectiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972

- Ionescu, M., Radu, I. - Didactica moderna, Cluj, Ed. Dacia, 1995

- Kolumbus, E.S. - Didactica prescolara ("It is tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Ed. V&I Integral, București, 1998

- Landsheere, G. și Landsheere V. - Definirea obiectivelor educaționale (trad.), E.D.P, București, 1979

- Mitu, Florica - Metodica activităților de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas, București, 2000

- Paisi, Lazarescu, Emilia și Ezechil, Liliana - Laborator preșcolar, Ed. V&I Integral, București, 2001

- Popa, Valerica - Activitățile de educație plastica în grădinița, Ed. V&I Integral București, 2000

- Preda, Viorica- Copilul și grădinița, Ed, Compania, București, 1999

- Preda, Viorica - Educația pentru știința, Ed. Compania, București, 2000

- Rafaila, Elena - Educarea creativitatii la vârsta prescolara, Ed. Aramis, București, 2003

- Stoica, Adrian (coord.) - Evaluarea curenta și examenele, Ed. ProGnosis, București, 2001

- Voiculescu, Elisabeta - Pedagogie prescolara, Ed. Aramis, București, 2001

- Voiculescu, Florea - Elaborarea obiectivelor educaționale. Teorie, cercetări, aplicații, Ed. Imago, Sibiu, 1995

- Vrasmas, Adina, Ecaterina - Consilierea și educația părinților, Ed. Aramis, București 2002

- *** Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ed. V&I Integral, București, 2000

- *** Documentar metodic, Ed. V&I Integral, București, 2001

- *** Metoda proiectelor la varstele timpurii, Ed. V&I Integral, București, 2002

- *** Grădinița, altfel Ed. V&I Integral, București, 2003

PROGRAMA

pentru Geografie/Geologie

GEOGRAFIE

NOTA DE PREZENTARE

Programa elaborata pentru examenul de titularizare în învățământ în funcția didactica de predare-invatare, la specialitatea geografie a fost analizata, readaptata și rearanjata în ședința grupului de lucru, iar conținuturile rezultate au fost discutate și validate în comisia naționala de specialitate, la data de 29 septembrie 2003.

Obiectivul major a fost actualizarea continuturilor și raportarea acestora la exigențele curriculum ului școlar și ale reformei învățământului. În acest sens au fost indepartate anumite teme din programa școlară de specialitate, înlocuite cu alte teme al căror corespondent în necesarul de pregătire pentru învățământul preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate conținuturile didacticii geografiei. Conținuturile au vizat prezentarea exigențelor pentru examenul de titularizare atât la geografie cat și la didactica specialitatii și care, la rândul lor, să ofere candidaților posibilitatea exprimarii nivelului de pregătire inițială, precum și competentele specifice funcției de cadru didactic.

Competente pentru un cadru didactic cu funcția de predare-invatare și aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare:

1. Sa cunoască conținuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate și de didactica specialitatii;

2. Sa structureze conținuturile unităților de invatare și să le transfere în variate situații de cunoaștere și de aplicare în practica didactica.

3. Sa transpuna, corect și complet, achizițiile obținute în domeniile specialitatii și ale didacticii acesteia în activitatea de predare-invatare a geografiei, precum și în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.

4. Sa actualizeze informațiile din oferta bibliografica și să le integreze în procesul de extindere a rationamentelor și judecaților de valoare.

5. Să-și evalueze capacitatile cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, reglandu-și competentele și stilul didactic.

6. Sa elaboreze analize și sinteze, situații-problema și modele de convergenta și divergenta a informațiilor de specialitate și de didactica geografiei.

GEOGRAFIA

Programa pentru examenul de titularizare în învățământ, începând cu

anul școlar 2005/2006

I. GEOGRAFIE GENERALĂ

A. GEOGRAFIA FIZICA

1. Notiuni de geografie matematica. Elemente ale reprezentarilor cartografice ale Pământului. Rețeaua cartografica: meridiane și paralele; latitudinea și longitudinea; scara grafica și scara numerică. Harta. Miscarile Pământului.

2. Meteorologie și climatologie. Atmosfera: compoziție și structura. Fluxurile de energie radianta care strabat atmosfera și bilanțul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii și anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, fizico-geografici, dinamici, antropici. Temperatura, precipitatiile, vantul: caracteristici și repartiție. Climatele Pământului.

3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele și marile: proprietăți fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenți), influența oceanelor asupra mediului continental. Râurile și fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului și rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică.

4. Geomorfologie.

Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitationale (tasare, sufoziune, alunecarile de teren), fluvio-torentiale: spalarea în suprafața.

Versantii: tipuri de evoluție, clasificare: glacis, pediment, pediplena, peneplena.

Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, campii de nivel de baza.

Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare.

Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian.

Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice).

Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar.

Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm.

5. Biogeografie.

Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica.

6. Geografia solurilor

Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul ca resursa naturala. Utilizarea și protecția solurilor.

7. Geografia mediului

Factorii geoecologici.

Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinala (medii naturale, medii antropizate, medii antropice).

Surse de poluare și categorii de poluanti (poluare fizica, poluare chimica, poluare biologica). Măsuri de combatere a efectelor poluarii. Protecția capitalului natural și conservarea biodiversitatii la nivel local și regional. Rezervații ale biosferei, parcuri naționale, rezervații naturale, refugii, monumente ale naturii.

B. GEOGRAFIA UMANĂ

1. Geografia populației și așezărilor umane. Evoluția numerică a populației; tipuri de evoluție demografică; diferentieri teritoriale. Miscarea naturala: variatia teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populației. Tipuri de migratii și cauzele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârsta, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Răspândirea populației pe Glob. Factorii care condiționeaza repartiția și densitatea populației. Particularități ale repartiției populației urbane și rurale. Forme de aglomerare umană. Clasificarea orașelor.

2. Evoluția hârtii politice a lumii. Criterii de clasificare a statelor.

3. Geografia economică

3.1. Geografia producției. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, carbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solara, energia eoliana, energia geotermica. Minereuri de fier și mangan; valorificarea lor industriala. Resurse și minereuri neferoase; localizare și valorificare. Industria energetica, siderurgia, metalurgia neferoasa, industria construcțiilor de mașini, chimica, lemnului, materialelor de construcții, ușoară și alimentara. Factori și forme de localizare a industriei. Marile concentrari industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spațiului agrar. Tipuri de peisaje agrare.

3.2. Geografia circulației, turismului și schimburilor economice internaționale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene și speciale. Marile porturi. Turismul internațional. Tipuri de turism. Regiuni și centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaționale. Dezvoltarea economică și echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabila și de ecodezvoltare). Probleme ale globalizarii economiei. Principalele regiuni de integrare economică.

II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI

A. Geografia fizica. Evoluția paleogeografica și resursele minerale utile.

1. Relieful. Munti, podisuri, dealuri și campii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, vai carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferențiate pe treptele majore de relief: munti, podisuri și dealuri, campii.

2. Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitatiile; vantul. Regionarea climatica a teritoriului României.

3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunarea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagra.

4. Biogeografie.

Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin).

Regionarea biogeografica a României.

Protecția și conservarea biodiversitatii în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna.

5. Solurile.

Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor.

6. Geografia mediului.

Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate.

Artificializari ale mediului în România. Mediul urban și disfunctionalitatile specifice.

B. Geografia umană

1. Populația. Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic.

Miscarea migratorie și naturala a populației. Repartiția și densitatea populației. Structurile populației.

2. Asezarile omenești.

2.1. Asezarile urbane. Vechimea și continuitatea vieții urbane. Răspândirea și tipologia orașelor. Probleme privind dezvoltarea urbana în România.

2.2. Asezarile rurale. Tipologia satelor românești după poziție, mărime, fizionomie (forma, structura și textura vetrei), funcție și gradul de dispersie. Tendinte în evoluția satului românesc.

3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, carbunii, hidroenergia. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase și nemetalifere. Structura și răspândirea producției de energie electrica. Structura și răspândirea teritorială a industriei. Caracterizarea generală a transporturilor și căilor de comunicație. Fondul funciar și potențialul agricol. Zone de producție agricolă. Potențialul turistic natural și cultural-istoric al României. Regiuni și centre turistice. Comerțul.

4. Geografia regionala a României. Caracterizarea complexa a unităților și subunitatilor geografice de ordinul I și II. Carpatii și depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii, Dealurile Vestice, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Podisul Dobrogei, Litoralul românesc al Marii Negre, Campia Română, Campia de Vest, Delta Dunării.

III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR

Trasaturi geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord și de Sud, Australia și Oceania); unități fizico-geografice: Campia Chinei de Est (Marea Campie Chineza), Campia Siberiei de Vest, Sistemul cordiliero-andin, Podisul Braziliei, Campia Amazonului, Muntii Atlas, Sahara, Himalaya-Tibet, Campia Est-Europeană, Alpii. Concentrari urban-industriale: Rin, Middland, Est-Atlantica, Honshu, Nord-Estul Chinei, Zona Marilor Lacuri - caractere specifice, tendinte și contraste în evoluția lor.

Caracterizarea geografică a unor tari: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.

IV. LUCRĂRI PRACTICE

Citirea și interpretarea hartilor la scări diferite. Cunoașterea orizontului local prin cercetarea pe teren organizarea cercetării, echipamente și mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetație, populație, așezări. Reprezentarea grafica și cartografica a datelor statistice și a informațiilor geografice.

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie obligatorie

1. Ciulache S. (2004) - "Meteorologie și Climatologie", Editura Universitară București

2. Erdeli G., Braghina C., Frasineanu D. (2000) - "Geografia economică mondială". Editura Fundației România de Maine, București

3. Erdeli G., Dumitrache L. (2004) - "Geografia populației", Editura Corint, București

4. Erdeli G., Cucu V. (2005) "România. Populație. Așezări umane. Economie", Ed. Transversal Buc.

5. Gastescu P. (2003) - "Hidrologia continentala", Editura Transversal, Targoviste

6. Gastescu P., Murarescu O., Bretcan P. (2004) - "Oceanografie", Editura Transversal, Targoviste

7. Grigore M. (1979) - "Reprezentarea grafica și cartografica a formelor de relief", Editura Academiei Române, București

8. Iatu C., Muntele I. (2002) - "Geografia economică", Editura Economică, București

9. Ielenicz M. (1999) - "Dealurile și podisurile României", Editura Fundației România de Maine, Buc.

10. Ielenicz M. (2000) - "Geografie generală - geografie fizica", Ed. Fundației România de Maine, Buc.

11. Ielenicz M., Patru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003) "Subcarpatii României", Editura Universitară, București

12. Ielenicz M., Patru Ileana-Georgeta (2005) - "România - geografie fizica", vol. I, Ed. Universitară București

13. Ielenicz M. (2004) - "Geomorfologie", Editura Universitară, București

14. Ilinca N. (1999) - "Geografia urbana". Editura Atlas Multimedia, București

15. Ilinca N. (2005) - "Geografie umană". Populația și asezarile omenești, Editura CD Press

16. Lupascu Gh., Jigau Gh., Varlan M. (1998) - "Pedologie generală", Editura Junimea, Iași

17. Lupascu Angela (2001) - "Biogeografie", Editura Fundației România de Maine, București

18. Marin I. (1995) - "Continentele, Geografie regionala", Editura Universitatii București

19. Marin I., Marin M., (2005) - "Europa - geografie regionala", Editura Universitară București

20. Nastase A., Osaci Gabriela (2001) - "Topografie - Cartografie", Editura Fundației România de Maine, București

21. Negut S. coord (2005) - "Geografie economică mondială", Editura Meteor Press, București

22. Pisota I., Zaharia Liliana (2001) - "Hidrologie", Editura Universitatii București

23. Pisota I. (2002) - "Biogeografie", Editura Universitară București

24. Posea Gr. (2003) - "Geografia fizica a României", partea I, Ed. Fundației România de Maine, Buc.

25. Posea Gr. (2004) - "Geografia fizica a României", partea II, Ed. Fundației România de Maine, Buc.

26. Surd V. (2003) - "Geografia așezărilor omenești", Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca

27. Velcea Valeria, Savu Al. (1982) - "Geografia Carpatilor și a Subcarpaților românești", E.D.P., Buc.

28. Velcea Valeria (2002) - "Geografia fizica a României", Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu

29. Vespremeanu E. (1993) - "Oceanografia", Editura Universitatii, București

30. *** 1983 - "Geografia României", volumul I, "Geografia fizica", Ed. Academiei Române, Buc.

31. *** 1987 - "Geografia României", volumul III, "Geografia Carpatilor și Depresiunii Transilvaniei". Editura Academiei Române, București

32. *** 1992 - "Geografia României", volumul IV, "Regiunile Pericarpatice" Editura Academiei Române, București

33. *** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa: www.inssc.ro)

34. Manualele școlare alternative V-XII aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro)

DIDACTICA GEOGRAFIEI

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

1. Curriculum școlar.

1.1. Noțiunea de conținut al învățământului și caracteristicile acestuia. Surse și criterii de selecție a conținutului învățământului. Factorii care determina integrarea și ierarhizarea conținutului învățământului geografic.

1.2. Transpunerea conținutului învățământului geografic în curriculum-ul școlar.

1.2.1. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele școlare. Manualele școlare. Curriculum-ul școlar, delimitari terminologice și conceptuale. Curriculum Național și Curriculum la Decizia Școlii. Terminologia specifică și elementele de conținut ale curriculum-ului școlar.

1.2.2. Formarea la elevi a reprezentarilor și noțiunilor geografice.

1.2.3. Dimensiuni și finalitati educaționale ale geografiei.

2. Strategiile didactice (Metode și mijloace)

2.1. Metode de învățământ utilizate în predarea-invatarea geografiei.

2.1.1. Noțiunea de metoda de predare-invatare. Funcțiile și taxonomia metodelor de predare-invatare.

2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acțiunea profesorului (povestirea, descrierea și explicatia).

2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversatia, demonstratia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hârtii în activitatea didactica, experimentarea, proiectul).

2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acțiune (exercițiul, algoritmizarea, activitățile practice, jocul geografic).

2.1.5. Procedee și instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-invatarea geografiei (munca cu manualul școlar, cartea, folosirea tablei și a caietului de notite).

2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-invatarea geografiei.

2.2. Mijloacele de învățământ utilizate în predarea-invatarea geografiei: funcții, clasificari și integrarea lor în actul didactic.

3. Proiectarea și organizarea instruirii (Strategii didactice).

3.1. Tipuri de unități de invatare și lecții de geografie.

3.2. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lectie de geografie.

3.3. Consultatiile și meditatiile; cercul de geografie; cabinetul de geografie; terenul geografic.

3.4. Activitățile didactice extrașcolare.

4. Proiectarea activității de predare-invatare a geografiei - condiție a unei activități didactice reusite. Delimitari terminologice.

4.1. Conținutul și algoritmul proiectării didactice.

4.2. Funcții și niveluri ale proiectării activității de predare-invatare-evaluare (macroproiectarea și microproiectarea didactica).

4.3. Obiectivele procesului de învățământ geografic și operationalizarea lor. Competente generale și competente specifice.

4.4. Proiectarea lectiei de geografie.

5. Evaluarea rezultatelor învățării.

5.1. Evaluarea - componenta a procesului de învățământ.

5.2. Funcțiile evaluării.

5.3. Tipuri de evaluare.

5.4. Metode și procedee în evaluarea continua.

5.5. Tipuri de rezultate ale învățării.

5.6. Metode și tehnici de evaluare a achizițiilor și rezultatelor învățării.

5.7. Proceduri și instrumente de evaluare complementara.

5.8. Tipuri și instrumente de examinare.

5.9. Testarea naționala și examenele.

BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit I. (coord.) (1988) - Curs de Pedagogie, București, T.U.B.

2. Cerghit I., Neacsu I., Negret I., Panisoara I.O., Potolea D. (2001) - Prelegeri pedagogice, Iași, Ed. Polirom.

3. Cristea S. (2004) - "Studii de pedagogie generală", E.D.P. București

4. Cucos C. (2000) - Pedagogie generală, Iași, Ed. Polirom.

5. Dulama M. (2001) - Elemente din didactica geografiei, Casa de Editura "Atlas - Clusium" S.R.L., Cluj-Napoca.

6. Ilinca N. (2002) - Didactica geografiei, Editura Corint, București.

7. Ilinca N., Lazar N., Nedelcu A. (2002) - Geografia mediului înconjurător. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Pitesti.

8. Ilinca N. (2002) - Geografia României, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Pitesti.

9. Landsheere G. (1975) - Evaluarea continua a elevilor și examenele, E.D.P., București

10. Mandrut O., Apostol Gabriela (2003) - Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Ed. Corint, Buc.

11. Mandrut O. (2003) - Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Grupul Editorial Corint, București.

12. Nicola I. (2000) - Tratat de pedagogie școlară, București, Ed. Aramis.

13. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V. (2003) - Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, București.

14. *** 1999 - Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, București.

15. Stoica A. (coord.) (2001) - Evaluarea curenta și examenele. Ghid pentru profesori, București, Editura Prognosis.

16. Stoica A. (2003) - Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practica, București, Editura Humanitas Educațional.

17. *** 2001 - Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV-VIII, Editura Aramis, București.

18. *** 2001 - Ghid metodologic pentru aplicarea programei școlare din aria curriculara Om și societate, București.

19. MEC (CNC), 1999, București - Curriculum Național Programe școlare pentru clasele V-VIII, volumul 6, Aria curriculara Om și Societate.

20. MEC (CNC), 2003, București - Curriculum Național, Programe școlare pentru clasele IX-X, site-ul MEC (adresa www.edu.ro)

21. MEC (CNC) - Curriculum Național 2001, București, Programe școlare pentru clasele XI-XII, volumul 5, Aria curriculara Om și Societate.

GEOLOGIE

NOTA DE PREZENTARE

Programa elaborata pentru examenul de titularizare în învățământ pentru funcția de predare-invatare, la specialitatea Geologie a fost analizata în ședința grupului de lucru și aprobată în comisia naționala.

Programa propusă pentru Didactica geologiei a fost adaptată exigențelor actuale ale curriculum-ului școlar și ale eficientizarii procesului de învățământ geologic și a fost discutata și aprobată în comisia naționala.

Deoarece conținuturile de predare-invatare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleași competente în ceea ce privește metodica predării geologiei cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspira la concursul de titularizare în învățământul preuniversitar.

Competente pentru un cadru didactic cu funcția de predare-invatare și aspirant la ocuparea unei catedre de geologie, prin concursul de titularizare:

1. Sa cunoască conținuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate și de didactica specialitatii;

2. Sa structureze conținuturile unităților de invatare și să le transfere în variate situații de cunoaștere și de aplicare în practica didactica.

3. Sa transpuna, corect și complet, achizițiile obținute în domeniile specialitatii și ale didacticii acesteia în activitatea de predare-invatare a geologiei, precum și în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.

4. Sa actualizeze informațiile din oferta bibliografica și să le integreze în procesul de extindere a rationamentelor și judecaților de valoare.

5. Să-și evalueze capacitatile cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, reglandu-și competentele și stilul didactic.

6. Sa elaboreze analize și sinteze, situații-problema și modele de convergenta și divergenta a informațiilor de specialitate și de didactica geologiei.

GEOLOGIE

Programa pentru examenul de titularizare în învățământ, începând cu anul școlar 2005/2006

I. Geologie generală

1. Obiectul și domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte științe. Miscarile Pământului și efectele lor geologice. Structura interna a Pământului. Litosfera și plăcile litosferice. Campurile terestre: definiții, elemente, variatii și efecte geologice.

2. Elemente de geodinamica interna. Magmatismul: procese și produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activității vulcanice. Miscarile tectonice: cauze și caractere generale. Miscarile seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte.

3. Elemente de geodinamica externa. Acțiunea geodinamica a atmosferei, hidrosferei și biosferei. Tipuri de roci rezultate.

4. Acțiunea antropica. Conservarea mediului.

II. Cristalografie și mineralogie

1. Rețeaua cristalina a mineralelor. Elemente și legături de rețea. Rețele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologica a poliedrelor cristaline. Clase și sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociații cristaline.

2. Mineralogie. Proprietățile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relații în chimism, structura și proprietățile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase și grupe de minerale.

III. Petrologie

1. Procese și roci magmatice. Proprietățile generale și originea magmelor. Procese magmatice și postmagmatice. Rocile magmatice: constituenti, chimism, structura, textura, clasificare. Forme de zacamant. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală.

2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenti, structura. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare.

3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice.

IV. Geologie structurală și geotectonica

1. Reprezentarea grafica a structurilor geologice. Harti geologice, secțiuni geologice, coloane litostrati grafice.

2. Structuri primare ale rocilor sedimentare și magmatice.

3. Raporturi de concordanta și discordanta. Tipuri de discordante.

4. Stress și deformare. Stress și străin. Factorii care controlează comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor și mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: elemente, clasificarea geometrica și genetica. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare.

5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii placilor. Dinamica placilor și procesele legate de zonele de subductie.

6. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în conceptia tectonicii placilor.

V. Stratigrafie și geologie istorica

1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formatiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formatiunilor geologice. Scara geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice.

2. Geologia istorica. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar).

VI. Geotectonica României

1. Unități de platforma. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platforma Moldoveneasca. Platforma Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura.

2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpatii în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.

METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI

1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei

1.1. Definitia didacticii geologiei

1.2. Relațiile geologiei cu științele psihopedagogice

1.3. Legăturile dintre geologie ca știința și obiect de învățământ cu alte discipline studiate în învățământul preuniversitar

2. Aplicarea principiilor didactice în lectiile de geologie

3. Organizarea procesului de predare-invatare a geologiei

3.1. Componentele procesului de învățământ geologic

3.2. Obiectivele instructiv-educative ale predării geologiei

4. Strategiile didactice

4.1. Metode de învățământ și utilizarea lor în predarea-invatarea geologiei.

4.2. Mijloace de învățământ utilizate în predarea-invatarea geologiei: Funcțiile și taxonomia mijloacelor de învățământ. Folosirea machetelor și mulajelor în actul de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice și cartografice în predarea-invatarea geologiei (harti geologice, litofaciale, hidrogeologice, secțiuni geologice și coloane stratigrafice). Utilizarea formelor și modelelor cristalografice în predarea-invatarea noțiunilor de cristalografie; Utilizarea colectiilor de esantioane în predarea noțiunilor de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator)

5. Integrarea informațiilor oferite de aplicatiile geologice de teren și vizitele la muzeul geologic în actul de predare-invatare a geologiei.

6. Moduri și forme de organizare a procesului de învățământ geologic.

6.1. Lectia de geologie. Tipologia lectiei.

6.2. Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase și lecții.

6.3. Pregătirea profesorului pentru lectie.

6.4. Proiectarea activității de predare-invatare a geologiei. Funcțiile proiectării didactice. Niveluri ale proiectării procesului de învățământ. Proiectarea lectiei de geologie. Proiectarea semestriala. Proiectarea anuală.

7. Evaluarea rezultatelor învățării. Funcțiile generale ale evaluării. Metode și tehnici de evaluare a rezultatelor învățării. Proceduri și instrumente de evaluare complementara.

BIBLIOGRAFIE

1. Anastasiu N. (1988), Petrologie sedimentara. Ed. Tehnica, București.

2. Dragomir B. (1994), Geologie fizica generală. Tipografia Universitatii, București.

3. Ianovici V., Stipol V., Constantinescu E. (1979), Mineralogie, Editura Didactica și Pedagogica, București

4. Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), Geologia României, Editura Didactica și Pedagogica, București

5. Mutihac V., Fechet Roxana Magdalena (2003), Geologie, Editura Tehnica, București

6. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurală, Editura Tehnica, București

7. Rădulescu D. (1981), Petrologie magmatica și metamorfica, Editura Didactica și Pedagogica, București

8. Sandulescu M. (1984), Geotectonica României, Editura Tehnica, București

9. Seclaman M., Anastasiu N. (1983), Petrografie, Tipografia Universitatii, București.

10. Tataram Nita (1984), Geologie stratigrafica și Paleogeografie, vol. I, Editura Tehnica, București

11. Tataram Nita (1988), Geologie stratigrafica și Paleogeografie, vol. II, Editura Tehnica, București

12. Ticleanu N., Pauliuc S. (2003), Geologie generală, Editura Universitară București

13. *** (1998), Dictionar de Geologie, Editura Didactica și Pedagogica, București

Didactica Geologiei

1. Cerghit I. (coord.) (1988), Curs de Pedagogie, București, T.U.B.

2. Cerghit I., Neacsu I., Negret I., Panisoara I.O., Potolea D. (2001), Prelegeri pedagogice, Iași, Editura Polirom.

3. Cucos C. (2000), Pedagogie generală, Iași, Ed. Polirom.

4. Erhan V., Dumitrascu C. (1988), Metodica Predării geologiei, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iași

5. Ionescu M., Radu I. (1995), Didactica Moderna, Editura Dacia, Cluj.

6. Landsheere G. (1975), Evaluarea continua a elevilor și examenele, E.D.P., București

7. Nicola I. (2000), Tratat de pedagogie școlară, București, Ed. Aramis.

8. Stoica A. (coord.) (2001), Evaluarea curenta și examenele. Ghid pentru profesori, București, Editura Prognosis.

9. Stoica A. (2003), Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practica, București, Editura Humanitas Educațional.

PROGRAMA

pentru discipline socio-umane: Sociologie

A. NOTA DE PREZENTARE

Prezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul național de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar, la disciplina Sociologie, și care au absolvit facultăți de profil.

Conținutul și structura programei sunt elaborate în asa fel încât sa răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculara a proiectării și realizării activităților didactice.

Astfel, pornind de la o conceptie care operationalizeaza definirea și evaluarea competentelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

- cunoașterea de către profesor a continuturilor fundamentale și a principalelor tendinte în evoluția disciplinei Sociologie, a didacticii generale și a metodicii disciplinei;

- probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;

- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional;

În consecința, pe lângă conținuturile științifice, cele de didactica generală și cele ale metodicii disciplinei, programa defineste un număr de competente specifice profesorului de științe socio-umane, competente pe care profesorul trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.

Într-o formulare sintetică, aceste competente sunt:

- cunoașterea continuturilor științifice ale disciplinei, cunoștințe de didactica generală și metodica disciplinei;

- cunoașterea și utilizarea competența a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;

- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;

- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltarilor curriculare intra- și interdisciplinare;

- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării cunoștințelor și competentelor dobândite de elevi;

- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârsta ale colectivului de elevi;

- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;

Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternica pe care ele o exercită asupra formării și maturizarii personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de științe socio-umane trebuie să demonstreze ca:

- înțelege conceptele centrale și metodele de investigatie specifice disciplinelor pe care le preda;

- are capacitatea de a crea experiențe de invatare semnificative pentru elev;

- înțelege cum învață și cum se dezvolta elevul și poate să ofere oportunitati de invatare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia;

- înțelege ca elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunitati instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de invatare;

- înțelege procesele de integrare curriculara și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gandirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;

- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivatia și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interactiunea socială pozitiva, motivatia intrinseca și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;

- are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare;

- dezvolta cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interactiunea elevilor în activitatea de invatare;

- planifica activitatea de predare-invatare pe baza obiectivelor și competentelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modeleaza activitatea la clasa conform obiectivelor evaluării;

- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;

- evalueaza efectele optiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifica aceste acțiuni atunci când este necesar;

- cauta în mod activ oportunitati pentru perfecționarea sa profesională continua;

- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, cu familiile elevilor, cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în asa fel încât sa stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;

- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către cariera și de a integra educația pentru cariera în activitatea didactica;

- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;

- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.

B.I. TEME DE DIDACTICA GENERALĂ ȘI METODICA PREDĂRII SOCIOLOGIEI

I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Sociologie

1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua;

3. Obiectivele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referința, competente generale, competente specifice. Elaborarea obiectivelor operationale;

4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de invatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de invatare intra-, inter- și transdisciplinare.

II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-invatare-evaluare la disciplina Sociologie. Strategii și modalități de integrare în lectie a activităților cu caracter practic-aplicativ

1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de invatare prin cooperare;

2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;

3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-invatare-evaluare;

3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;

3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;

4. Mediul de instruire: mediul relational și mediul comunicational. Utilizarea tehnologiei informatiei și comunicării în construirea unor medii active de instruire.

5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului și a rezultatelor școlare în concordanta cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare;

5.1. Evaluarea, componenta fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;

5.2. Metode de evaluare: traditionale și complementare (tipuri și caracterizare);

5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;

5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare.

BIBLIOGRAFIE:

1. *** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000.

2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculara "Om și societate", - lucrare aparuta sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002

3. Cerghit I., Neacsu I., Panisoara I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001.

4. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998.

5. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997.

6. Cristea Sorin, "Dictionar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998.

7. Cucos C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000.

8. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

9. Neacsu I., "Metode și tehnici de invatare eficienta", Ed. Militară, București, 1990.

10. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000.

11. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curenta și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001.

12. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practica", Ed. Humanitas Educațional, București, 2003.

13. Vlasceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988.

NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru și programele școlare pentru disciplina Sociologie și manualele alternative aprobate, valabile în anul școlar în care se susține concursul.

B.II. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE

I. SOCIOLOGIA CA ȘTIINȚA

- Obiectul și temele majore ale sociologiei;

- Sociologia și științele socio-umane;

- Sociologia generală și sociologiile de ramura;

- Apariția și evoluția sociologiei;

- Apariția și evoluția sociologiei românești.

II. CERCETAREA SOCIOLOGICA A VIEȚII SOCIALE

- Cunoașterea la nivelul simtului comun și cunoașterea științifică a vieții sociale;

- Cercetări teoretice și cercetări empirice în sociologie;

- Etapele cercetării sociologice;

- Metode și tehnici de cercetare sociologica: observatia, experimentul, ancheta, analiza documentelor; monografia;

- Analiza statistica a datelor: distributii de frecventa, indicatori ai caracteristicilor cantitative, asocierea, corelatia, procedee de esantionare.

III. INDIVID ȘI SOCIETATE

- Personalitatea socială;

- Grupuri sociale;

- Organizații sociale. Tipuri, structuri și configuratii organizaționale. Conflicte organizaționale. Birocratia;

- Comunități umane teritoriale: comunitatile rurale și urbane.

IV. SOCIALIZARE ȘI EDUCAȚIE

- Procesul socializarii: mecanisme ale socializarii, tipuri de socializare, dezvoltarea morala a personalității prin socializare, agenți și instanțe socializante;

- Educația: funcțiile școlii, egalitatea de sansa școlară, școala și mobilitatea socială, sistemul de învățământ în România, viitorul educației;

V. POPULAȚIE ȘI SOCIETATE. CALITATEA VIEȚII

- Fenomene demografice: natalitatea, mortalitatea, nuptialitatea, divortialitatea;

- Structura populației pe varste și sexe. Imbatranirea demografică;

- Inegalitatile sociale. Saracia;

- Problema poluarii mediului ambiant. Nivel de viața. Mod de viața. Stil de viața. Indicatori ai calității vieții.

VI. STRUCTURA, STRATIFICARE, MOBILITATE ȘI SCHIMBARE SOCIALĂ

- Sistemul rol social - status social;

- Stratificare socială;

- Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migratia și navetismul;

- Conflicte sociale. Forme de acțiune colectivă. Schimbarea socială și rezistenta la schimbare.

VII. ANOMIE, DEVIANTA ȘI CONTROL SOCIAL

- Fenomene anomice: explicații și cauze. Corupția. Sinuciderea. Delincventa. Fenomenul copiilor strazii;

- Studiul comportamentului deviant. Devianta și delict;

- Ordine și control social.

VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ȘI VIATA PERSONALĂ

- Conceptul de familie. Tipuri și structuri familiale;

- Alegerea partenerului conjugal;

- Violenta în familie;

- Alternative diadice maritale și nonmaritale. Valorile familiale;

- Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex.

IX. CULTURA

- Cultura și civilizatie. Natura, specificul și funcțiile culturii;

- Diversitatea culturală. Forme de cultura: cultura populara, cultura de masa, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism.

X. AUTORITATE ȘI PUTERE.

- Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare.

- Puterea politica;

- Opinia publică și democrația pluralista. Persuasiune și manipulare.

- Comportamentul politic: socializarea politica, participare și apatie politica, grupuri de interes și grupuri de presiune;

XI. APARTENENȚA ETNICĂ ȘI RASA

- Conceptul de etnicitate. Conceptul de rasa;

- Stereotipii și prejudecati. Prejudecata și discriminare. Minoritate și discriminara;

- Relații interetnice. Conflicte și soluții.

XII. COMUNICAREA

- Conceptul de comunicare. Formele comunicării;

- Mass-media.

NOTĂ: Pentru toate unitățile de conținut menționate mai sus, candidatul va face dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice.

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE

1. Boudon R. (coord.) - Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, București, 1997.

2. Buzarnescu St. - Istoria doctrinelor sociologice, E.D.P., București, 1995.

3. Costaforu X. (ed. ingrijita de Maria Voinea) - Cercetarea monografica a familiei, Ed. Tritonic, București, 2005.

4. Chelcea S., Marginean I., Cauc I. - Cercetarea sociologica. Metode și tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998.

5. Durkheim E. - Regulile metodei sociologice, Ed. Științifică și Enciclopedica, București, 1974.

6. Giddens A. - Sociologie, Ed. All - Central European University Press, București, 2000.

7. Ilut P. - Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iași, 1997.

8. Mihailescu I., - Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Ed. Polirom, Iași, 2005.

9. Mihu A. - Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.

10. Mills W. - Imaginatia sociologica, București, Ed. Politica, 1975 sau editiile ulterioare.

11. Mitrofan I., Mitrofan N. - Familia de la A ... la Z, Ed. Științifică, București, 1991.

12. Rotariu T., "Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice", Ed. Polirom, Iași, 2005.

13. Rotariu T., Ilut P. - Ancheta sociologica și sondajul de opinie. Teorie și practica, Ed. Polirom, Iași, 1997.

14. Rotariu T. și Iliut P. (coord.) - Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996.

15. Sandu D. - Sociologia tranzitiei. Valori și tipuri sociale în România, Ed. Satff, București, 1996.

16. Stahl H.H. - Tehnica monografiei sociologice, Ed. S.N.S.P.A., București, 2001.

17. Stanciulescu E., "Teorii sociologice ale educației", Ed. Polirom, Iași, 1996.

18. Vlasceanu L. - Metodologia cercetării sociale. Metode și tehnici, Ed. Științifică și Enciclopedica București, 1986.

19. Weber M. - Etica protestanta și spiritul capitalismului, Ed. Humanitas, București, 1995.

20. Zamfir C. și Vlasceanu L. (coord.) - Dictionar de sociologie, Ed. Babel, București, 1993.

21. *** Dictionar de sociologie, Seria Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996.

PROGRAMA

pentru discipline socio-umane: Psihologie

A. NOTA DE PREZENTARE

Prezenta programa se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul național de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar, la disciplina Psihologie și care au absolvit facultăți de profil.

Conținutul și structura programei sunt elaborate în asa fel încât sa răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculara a proiectării și realizării activităților didactice.

Astfel, plecand de la o conceptie care operationalizeaza definirea și evaluarea competentelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

- cunoașterea de către profesor a continuturilor fundamentale și a principalelor tendinte în evoluția disciplinei Psihologie, a didacticii generale și a metodicii acestei discipline;

- probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;

- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional;

În consecința, pe lângă conținuturile științifice, cele de didactica generală și cele ale metodicii disciplinei, programa defineste un număr de competente specifice profesorului de socio-umane, competente pe care profesorul trebuie să și le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.