Rezoluția nr. 1003/1993

ADUNAREA PARLAMENTARA A CONSILIULUI EUROPEI

A 44-a Sesiune ordinara

------------

Informații și opinii

1. În afara drepturilor și obligațiilor legale, stipulate în legislatia de specialitate, mijloacele de informare în masa au o raspundere morala față de cetățeni și de societate, raspundere care trebuie scoasa în evidenta mai ales în momentul actual, când informatia și comunicarea joaca un rol de mare importanța în ceea ce priveste atit formarea atitudinii individuale a cetateanului, cit și evolutia societatii și a vietii democratice.

2. Profesia de ziarist implica drepturi și obligații, libertati și responsabilității.

3. Principiul de baza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca trebuie facuta o distinctie clara între stiri și pareri, evitindu-se orice confuzie între acestea. Stirile sunt informații, adica fapte și date, în timp ce opiniile exprima gânduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor de informare în masa, editorilor sau ziaristilor.

4. Stirile trebuie difuzate cu respectarea adevarului, după ce au fost efectuate verificările de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind facute într-un mod impartial. Zvonurile nu trebuie confundate cu stirile. Titlurile și rezumatele stirilor trebuie să reflecte cit mai fidel conținutul faptelor și al datelor prezentate.

5. Exprimarea opiniilor poate consta în reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau în observatii privind informații având legătură cu evenimente concrete. Desi opiniile sunt inevitabil subiective și, prin urmare, nu pot și nu trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi exprimate intr-o maniera onesta și etica.

6. Opiniile exprimate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau acțiuni cu referința la persoane sau institutii nu trebuie să nege sau sa ascunda în mod intentionat fapte sau date reale.

Dreptul la informatie ca drept fundamental al omului - editori, patroni și ziaristi

7. Activitatea mijloacelor de informare în masa este una de "mediere"; ele presteaza servicii de informare și drepturile de care se bucura în ceea ce priveste libertatea informatiei sunt în functie de destinatari, adica de cetățeni.

8. Informatia este un drept fundamental, evidentiat de jurisprudenta Comisiei Europene și a Curtii Europene pentru Drepturile Omului în legătură cu art. 10 al Convenției europene a drepturilor omului și recunoscut ca atare în art. 9 al Convenției europene privind canalele de televiziune transnationale, precum și în toate constitutiile democratice. Este un drept al cetateanului, care are, prin urmare, și dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi să fie transmisa cu respectarea adevarului, în cazul stirilor, și în mod onest, în cazul opiniilor, fără nici o interventie exterioara, fie din partea autorităților publice, fie din partea sectorului privat.

9. Autoritățile publice nu trebuie să se considere proprietari ai informatiei. Reprezentativitatea acestor organe este baza legala a eforturilor vizind garantarea și dezvoltarea pluralismului în cadrul mijloacelor de informare în masa și crearea condițiilor necesare pentru exercitarea libertatii de expresie și a dreptului la informare, cenzura fiind exclusa. Sunt aspecte de care Comitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedeste și Declaratia sa privind libertatea expresiei și informatiei, adoptata la 29 aprilie 1982.

10. Trebuie avut în vedere faptul ca ziaristica se sprijina pe mijloacele de informare în masa, care, la rindul lor, au la baza o structura de intreprindere în cadrul careia trebuie facuta distinctie între editori, patroni și ziaristi. În acest sens, pe linga libertatea mijloacelor de informare în masa, trebuie asigurata și protejata de presiuni interne libertatea în cadrul mijloacelor de informare în masa.

11. Companiile care își desfășoară activitatea în domeniul informatiei trebuie să fie agenti socioeconomici cu caracter special, ale caror obiective patronale trebuie să tina seama de necesitatea de a asigura exercitarea unui drept fundamental.

12. Organizațiile respective trebuie să asigure o totala transparenta în materie de proprietate și gestiune a mijloacelor de informare, astfel incit cetatenii sa cunoasca exact cine sunt proprietarii și ce interese economice au în legătură cu mijloacele de informare în masa.

13. În cadrul acestor organizații, editorii și ziaristii trebuie să coabiteze, tinind seama de faptul ca respectul legitim față de orientarea ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, în cazul stirilor, și al onestitatii, în cazul opiniilor. Este un element esential al respectarii dreptului fundamental al cetatenilor la informatie.

14. Consecința acestor imperative este necesitatea de a intari garantiile libertatii de expresie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, în ultima instanța, transmit informatia. În acest sens, trebuie precizat și dezvoltat cadrul legal al clauzei de constiinta și al secretului profesional fața de sursele confidentiale și, în acelasi timp, puse de acord prevederile legislației naționale în acest domeniu, pentru ca acestea să poată fi aplicate în cadrul mai larg al spatiului democratic european.

15. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie să considere ca informatia este un bun personal. Organizațiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie să o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetateanului. În consecința, nici calitatea informațiilor sau opiniilor, nici substanța acestora nu trebuie exploatate în scopul de a spori numărul de cititori sau de a largi audienta și, prin urmare, veniturile publicitare.

16. Orice informatie conforma imperativelor etice necesita o tratare a beneficiarilor ei ca persoane și nu ca masa.

Functia ziaristului și activitatea sa etica

17. Informarea și comunicarea, sarcini de care se achită ziaristul prin intermediul mijloacelor de informare în masa, beneficiind de sprijinul deosebit al noilor tehnologii, joaca un rol determinant în evolutia individului și a societatii. Sunt elemente indispensabile ale vietii democratice, deoarece garantarea participării cetatenilor la viața publică este o condiție a dezvoltării plenare a democratiei. Aceasta participare nu ar fi posibila dacă cetatenii nu ar primi informațiile necesare despre viața publică pe care mijloacele de informare în masa au datoria să le furnizeze.

18. Importanța informatiei, în special a stirilor transmise de radio și televiziune, în domeniul culturii și educatiei a fost subliniata în Recomandarea nr. 1067 a Adunarii. Impactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul evidentei.

19. Ar fi greșit să se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare în masa reprezinta opinia publică sau ca trebuie să inlocuiasca functiile specifice ale autorităților publice sau ale instituțiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar fi scolile.

20. Aceasta ar echivala cu o transformare a mijloacelor de informare în masa și a ziaristicii în puteri sau contraputeri ("mediocratia"), fără însă ca acestea sa reprezinte cetățeni sau să fie supuse controlului democratic, asa cum sunt autoritățile publice, și fără ca sa dispună de cunoștințele de specialitate ale instituțiilor culturale sau educationale de resort.

21. Prin urmare, ziaristica nu trebuie să denatureze informatia adevarata, impartiala, și opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, intr-o incercare de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea să se bazeaza pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetatenilor la informatie, ca parte a respectului pentru valorile democratice. În acest sens, legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevarul și corectitudinea informatiei și a opiniilor exprimate și este incompatibila cu campaniile ziaristice organizate pornind de la pozitii prestabilite și interese particulare.

22. În redactarea informațiilor și a opiniilor, ziaristii trebuie să respecte principiul prezumtiei de nevinovatie, în mod special în cazurile care sunt în curs de judecată, și să se abtina de la formularea de verdicte.

23. Trebuie respectat dreptul cetatenilor la viața privată. Persoanele care dețin functii publice au dreptul ca viața lor particulara să fie aparata, cu excepția acelor cazuri în care viața lor particulara are un efect asupra vietii publice. Faptul ca o persoană detine o functie publică nu înseamnă ca poate fi privată de dreptul la viața particulara.

24. Încercarea de a realiza un echilibru între dreptul la respectarea vietii private, consacrat în art. 8 al Convenției europene a drepturilor omului, și libertatea de expresie, stipulata în art. 10, este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a Comisiei Europene și a Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

25. În ziaristica scopul nu scuza mijloacele; informatia trebuie obtinuta prin mijloace legale și etice.

26. La cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare în masa trebuie să rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat și urgent, furnizind toate informațiile și opiniile care s-au dovedit false sau eronate. Legislatia naționala trebuie să prevada sancțiuni adecvate și, acolo unde este cazul, despăgubiri.

27. Pentru a armoniza aplicarea și exercitarea acestui drept în statele membre ale Consiliului Europei, trebuie puse în aplicare Rezolutia nr. (74) 26 privind dreptul la replica - Pozitia individului în raport cu presa - adoptata de Comitetul Ministrilor la 2 iulie 1974, precum și prevederile pertinente ale Convenției europene privind canalele de televiziune transnationale.

28. Pentru asigurarea calității muncii și independentei ziaristilor, acestia trebuie să aibă un salariu corespunzător și sa beneficieze de condiții și instrumente de lucru adecvate.

29. În relatiile pe care ziaristii, în exercitarea profesiei, le intretin cu autoritățile publice sau cu diverse sectoare economice, acestia trebuie să evite orice coniventa de natura sa afecteze independenta sau imparțialitatea exercitarii profesiei lor.

30. Ziaristii nu trebuie să confunde subiectele controversate sau senzationale cu subiectele importante din punct de vedere informativ. În exercitarea profesiei lor, acestia nu trebuie să aibă ca scop principal dobindirea prestigiului și a influentei personale.

31. Având în vedere complexitatea procesului de difuzare a informatiei, care se bazeaza din ce în ce mai mult pe folosirea noilor tehnologii, pe rapiditate și capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie să aibă o pregatire profesionala adecvata.

Statutul redactiei ziaristice

32. În cadrul organizațiilor care se ocupa de difuzarea informațiilor, editorii, patronii și ziaristii trebuie să coabiteze. În acest scop, trebuie elaborat statutul personalului ziaristic, care să reglementeze relatiile profesionale între ziaristi, editori și patroni în cadrul mijloacelor de informare, independent de normele obisnuite privind relatiile de serviciu. Acest statut poate prevedea crearea de comitete de redactie.

Situații de conflict și cazuri de protecție speciala

33. În cadrul societatii apar uneori situații tensionate și conflictuale ca efect al terorismului, discriminarii față de minoritati, xenofobiei sau razboiului. În astfel de situații, mijloacele de informare în masa au obligația morala de a apara valorile democratice: respectul pentru demnitatea umana, rezolvarea problemelor prin mijloace pasnice, în spiritul tolerantei; prin urmare, au obligația să se opuna violentei și incitarii la ura și confruntare, respingând orice discriminare bazata pe criterii de cultura, sex sau religie.

34. Nimeni nu trebuie să ramina neutru față de apararea valorilor democratice. În acest scop, mijloacele de informare în masa trebuie să joace un rol major în prevenirea tensiunilor și sa încurajeze înțelegerea, toleranta și increderea reciproca între diferitele comunitati în regiunile aflate în conflict, astfel cum a procedat secretarul general al Consiliului Europei, încurajând adoptarea de măsuri de incredere în fosta Iugoslavie.

35. Luând în considerare influența deosebită a mijloacelor de informare în masa și, în special, a televiziunii, asupra sensibilitatii copiilor și tinerilor, trebuie să se evite difuzarea de emisiuni, mesaje sau imagini care exalta violenta, exploatarea sexului sau depravarea, precum și folosirea deliberata a unui limbaj nepotrivit.

Etica și autocontrolul în ziaristica

36. Având în vedere condițiile și principiile de baza enumerate mai sus, mijloacele de informare în masa trebuie să se angajeze să respecte în mod riguros principiile etice care garanteaza libertatea expresiei și dreptul fundamental al cetatenilor de a primi informații adevarate și opinii oneste.

37. Supravegherea aplicarii acestor principii necesita crearea de organisme sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziaristi, asociații ale utilizatorilor mijloacelor de informare în masa, specialisti din mediile universitare și judecătorești; acestia vor avea sarcina de a elabora rezolutii privind respectarea preceptelor etice de către ziaristi, rezolutii pe care mijloacele de informare în masa se vor angaja să le publice. Aceste măsuri vor ajuta cetateanul, care are dreptul la informare, sa emita judecati critice asupra activității ziaristului și a credibilitatii sale.

38. Organismele sau mecanismele de autocontrol, asociațiile de utilizatori ai mijloacelor de informare în masa și departamentele universitare de resort vor putea publică anual rezultatele cercetarilor efectuate a posteriori în ceea ce priveste corectitudinea informațiilor difuzate de mijloacele de informare în masa, în raport cu faptele reale. Va exista, în acest fel, un barometru al credibilitatii care va da cetatenilor măsura valorii etice a fiecarui mijloc de informare în masa sau a fiecarei secțiuni a unui mijloc de informare, chiar și a fiecarui ziarist. Masurile corective luate în consecința vor contribui, în acelasi timp, la ridicarea nivelului la care este practicata profesia de ziarist.