Hotărâre · Adunarea(camera) Deputaților

Hotărârea nr. 25/1994

asupra rezolutiilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristica

prezumat în vigoare

Data actului
12 septembrie 1994
Emitent
Adunarea(camera) Deputaților
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 265 din 20 septembrie 1994
Citează
1 act
Structură
2 articole, 2 anexe · 18.875 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Camera Deputaților adopta prezenta hotărâre.

Articolul 1

Camera Deputaților ia act de Rezoluția nr. 1003 (1993), adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la data de 1 iulie 1993, cuprinsă în anexa nr. 1, prin care se afirma principiile etice ale ziaristilor, pe care Adunarea Parlamentară le considera necesar a fi aplicate de profesioniștii acestui domeniu în întreaga Europa, precum și de Rezoluția nr. 1215 (1993), adoptată la aceeași dată, cuprinsă în anexa nr. 2, prin care Adunarea Parlamentară recomanda Comitetului Ministrilor al Organizației sa adopte o declarație privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale Rezoluției nr. 1003 (1993), și sa promoveze aplicarea acestor principii de bază în statele membre ale Consiliului Europei.

Articolul 2

Camera Deputaților recomanda tuturor ziaristilor și mijloacelor de comunicare în masa sa țină seama și să aplice principiile deontologice cuprinse în rezoluțiile nr. 1003 (1993) și nr. 1215 (1993) ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, având în vedere deosebită responsabilitate socială ce le revine în evoluția societății și dezvoltarea vieții democratice, în afirmarea valorilor morale și a drepturilor omului.

Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 12 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ADRIAN NASTASE

Anexa 1 ADUNAREA PARLAMENTARĂ A

CONSILIULUI EUROPEI

A 44-a Sesiune ordinară

REZOLUȚIA Nr. 1003 (1993) *)

cu privire la etica ziaristica

-----------------

Informații și opinii

1. În afară drepturilor și obligațiilor legale, stipulate în legislația de specialitate, mijloacele de informare în masa au o răspundere morala față de cetățeni și de societate, răspundere care trebuie scoasa în evidenta mai ales în momentul actual, când informația și comunicarea joaca un rol de mare importanța în ceea ce privește atât formarea atitudinii individuale a cetățeanului, cît și evoluția societății și a vieții democratice.

2. Profesia de ziarist implica drepturi și obligații, libertăți și responsabilități.

3. Principiul de baza al oricărei evaluări etice a ziaristicii este ca trebuie facuta o distincție clara între știri și păreri, evitindu-se orice confuzie între acestea. Știrile sunt informații, adică fapte și date, în timp ce opiniile exprima gânduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor de informare în masa, editorilor sau ziaristilor.

4. Știrile trebuie difuzate cu respectarea adevărului, după ce au fost efectuate verificările de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind făcute într-un mod impartial. Zvonurile nu trebuie confundate cu știrile. Titlurile și rezumatele stirilor trebuie să reflecte cît mai fidel conținutul faptelor și al datelor prezentate.

5. Exprimarea opiniilor poate consta în reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau în observații privind informații având legătură cu evenimente concrete. Deși opiniile sunt inevitabil subiective și, prin urmare, nu pot și nu trebuie supuse criteriului adevărului, ele trebuie totuși exprimate într-o maniera onesta și etica.

6. Opiniile exprimate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau acțiuni cu referința la persoane sau instituții nu trebuie să nege sau sa ascundă în mod intentionat fapte sau date reale.

Dreptul la informație ca drept fundamental al omului - editori, patroni și ziariști

7. Activitatea mijloacelor de informare în masa este una de "mediere"; ele prestează servicii de informare și drepturile de care se bucura în ceea ce privește libertatea informatiei sunt în funcție de destinatari, adică de cetățeni.

8. Informația este un drept fundamental, evidențiat de jurisprudenta Comisiei Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului în legătură cu art. 10 al Convenției europene a drepturilor omului și recunoscut ca atare în art. 9 al Convenției europene privind canalele de televiziune transnationale, precum și în toate constitutiile democratice. Este un drept al cetățeanului, care are, prin urmare, și dreptul de a cere ca informația furnizată de ziariști să fie transmisă cu respectarea adevărului, în cazul stirilor, și în mod onest, în cazul opiniilor, fără nici o intervenție exterioară, fie din partea autorităților publice, fie din partea sectorului privat.

9. Autoritățile publice nu trebuie să se considere proprietari ai informatiei. Reprezentativitatea acestor organe este baza legală a eforturilor vizind garantarea și dezvoltarea pluralismului în cadrul mijloacelor de informare în masa și crearea condițiilor necesare pentru exercitarea libertății de expresie și a dreptului la informare, cenzura fiind exclusa. Sunt aspecte de care Comitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedește și Declarația sa privind libertatea expresiei și informatiei, adoptată la 29 aprilie 1982.

10. Trebuie avut în vedere faptul ca ziaristica se sprijină pe mijloacele de informare în masa, care, la rindul lor, au la baza o structura de întreprindere în cadrul căreia trebuie facuta distincție între editori, patroni și ziariști. În acest sens, pe lângă libertatea mijloacelor de informare în masa, trebuie asigurata și protejata de presiuni interne libertatea în cadrul mijloacelor de informare în masa.

11. Companiile care își desfășoară activitatea în domeniul informatiei trebuie să fie agenți socioeconomici cu caracter special, ale căror obiective patronale trebuie să țină seama de necesitatea de a asigura exercitarea unui drept fundamental.

12. Organizațiile respective trebuie să asigure o totală transparenta în materie de proprietate și gestiune a mijloacelor de informare, astfel încât cetățenii sa cunoască exact cine sunt proprietarii și ce interese economice au în legătură cu mijloacele de informare în masa.

13. În cadrul acestor organizații, editorii și ziaristii trebuie să coabiteze, ținând seama de faptul ca respectul legitim față de orientarea ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, în cazul stirilor, și al onestitatii, în cazul opiniilor. Este un element esențial al respectării dreptului fundamental al cetățenilor la informație.

14. Consecința acestor imperative este necesitatea de a întări garanțiile libertății de expresie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, în ultima instanța, transmit informația. În acest sens, trebuie precizat și dezvoltat cadrul legal al clauzei de constiinta și al secretului profesional fața de sursele confidențiale și, în același timp, puse de acord prevederile legislației naționale în acest domeniu, pentru ca acestea să poată fi aplicate în cadrul mai larg al spațiului democratic european.

15. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie să considere ca informația este un bun personal. Organizațiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie să o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetățeanului. În consecința, nici calitatea informațiilor sau opiniilor, nici substanța acestora nu trebuie exploatate în scopul de a spori numărul de cititori sau de a largi audienta și, prin urmare, veniturile publicitare.

16. Orice informație conformă imperativelor etice necesita o tratare a beneficiarilor ei ca persoane și nu ca masa.

Funcția ziaristului și activitatea sa etica

17. Informarea și comunicarea, sarcini de care se achită ziaristul prin intermediul mijloacelor de informare în masa, beneficiind de sprijinul deosebit al noilor tehnologii, joaca un rol determinant în evoluția individului și a societății. Sunt elemente indispensabile ale vieții democratice, deoarece garantarea participării cetățenilor la viața publică este o condiție a dezvoltării plenare a democrației. Aceasta participare nu ar fi posibila dacă cetățenii nu ar primi informațiile necesare despre viața publică pe care mijloacele de informare în masa au datoria să le furnizeze.

18. Importanța informatiei, în special a stirilor transmise de radio și televiziune, în domeniul culturii și educației a fost subliniata în Recomandarea nr. 1067 a Adunării. Impactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul evidentei.

19. Ar fi greșit să se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare în masa reprezintă opinia publică sau ca trebuie să înlocuiască funcțiile specifice ale autorităților publice sau ale instituțiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar fi școlile.

20. Aceasta ar echivala cu o transformare a mijloacelor de informare în masa și a ziaristicii în puteri sau contraputeri ("mediocratia"), fără însă ca acestea sa reprezinte cetățeni sau să fie supuse controlului democratic, asa cum sunt autoritățile publice, și fără ca sa dispună de cunoștințele de specialitate ale instituțiilor culturale sau educaționale de resort.

21. Prin urmare, ziaristica nu trebuie să denatureze informația adevarata, impartiala, și opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, într-o încercare de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea să se bazează pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetățenilor la informație, ca parte a respectului pentru valorile democratice. În acest sens, legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevărul și corectitudinea informatiei și a opiniilor exprimate și este incompatibilă cu campaniile ziaristice organizate pornind de la poziții prestabilite și interese particulare.

22. În redactarea informațiilor și a opiniilor, ziaristii trebuie să respecte principiul prezumției de nevinovatie, în mod special în cazurile care sunt în curs de judecată, și să se abțină de la formularea de verdicte.

23. Trebuie respectat dreptul cetățenilor la viața privată. Persoanele care dețin funcții publice au dreptul ca viața lor particulară să fie apărată, cu excepția acelor cazuri în care viața lor particulară are un efect asupra vieții publice. Faptul ca o persoană deține o funcție publică nu înseamnă ca poate fi privată de dreptul la viața particulară.

24. Încercarea de a realiza un echilibru între dreptul la respectarea vieții private, consacrat în art. 8 al Convenției europene a drepturilor omului, și libertatea de expresie, stipulată în art. 10, este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a Comisiei Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului.

25. În ziaristica scopul nu scuza mijloacele; informația trebuie obținută prin mijloace legale și etice.

26. La cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare în masa trebuie să rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat și urgent, furnizind toate informațiile și opiniile care s-au dovedit false sau eronate. Legislația naționala trebuie să prevadă sancțiuni adecvate și, acolo unde este cazul, despăgubiri.

27. Pentru a armoniza aplicarea și exercitarea acestui drept în statele membre ale Consiliului Europei, trebuie puse în aplicare Rezoluția nr. (74) 26 privind dreptul la replica - Poziția individului în raport cu presa - adoptată de Comitetul Ministrilor la 2 iulie 1974, precum și prevederile pertinente ale Convenției europene privind canalele de televiziune transnationale.

28. Pentru asigurarea calității muncii și independentei ziaristilor, aceștia trebuie să aibă un salariu corespunzător și sa beneficieze de condiții și instrumente de lucru adecvate.

29. În relațiile pe care ziaristii, în exercitarea profesiei, le întrețin cu autoritățile publice sau cu diverse sectoare economice, aceștia trebuie să evite orice coniventa de natura sa afecteze independenta sau imparțialitatea exercitării profesiei lor.

30. Ziaristii nu trebuie să confunde subiectele controversate sau senzationale cu subiectele importante din punct de vedere informativ. În exercitarea profesiei lor, aceștia nu trebuie să aibă ca scop principal dobindirea prestigiului și a influentei personale.

31. Având în vedere complexitatea procesului de difuzare a informatiei, care se bazează din ce în ce mai mult pe folosirea noilor tehnologii, pe rapiditate și capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie să aibă o pregătire profesională adecvată.

Statutul redactiei ziaristice

32. În cadrul organizațiilor care se ocupa de difuzarea informațiilor, editorii, patronii și ziaristii trebuie să coabiteze. În acest scop, trebuie elaborat statutul personalului ziaristic, care să reglementeze relațiile profesionale între ziariști, editori și patroni în cadrul mijloacelor de informare, independent de normele obișnuite privind relațiile de serviciu. Acest statut poate prevedea crearea de comitete de redactie.

Situații de conflict și cazuri de protecție specială

33. În cadrul societății apar uneori situații tensionate și conflictuale ca efect al terorismului, discriminarii față de minorități, xenofobiei sau războiului. În astfel de situații, mijloacele de informare în masa au obligația morala de a apara valorile democratice: respectul pentru demnitatea umană, rezolvarea problemelor prin mijloace pașnice, în spiritul tolerantei; prin urmare, au obligația să se opună violenței și incitarii la ura și confruntare, respingând orice discriminare bazată pe criterii de cultura, sex sau religie.

34. Nimeni nu trebuie să ramina neutru față de apărarea valorilor democratice. În acest scop, mijloacele de informare în masa trebuie să joace un rol major în prevenirea tensiunilor și sa încurajeze înțelegerea, toleranta și încrederea reciprocă între diferitele comunități în regiunile aflate în conflict, astfel cum a procedat secretarul general al Consiliului Europei, încurajând adoptarea de măsuri de încredere în fosta Iugoslavie.

35. Luând în considerare influența deosebită a mijloacelor de informare în masa și, în special, a televiziunii, asupra sensibilității copiilor și tinerilor, trebuie să se evite difuzarea de emisiuni, mesaje sau imagini care exalta violenta, exploatarea sexului sau depravarea, precum și folosirea deliberata a unui limbaj nepotrivit.

Etica și autocontrolul în ziaristica

36. Având în vedere condițiile și principiile de baza enumerate mai sus, mijloacele de informare în masa trebuie să se angajeze să respecte în mod riguros principiile etice care garantează libertatea expresiei și dreptul fundamental al cetățenilor de a primi informații adevărate și opinii oneste.

37. Supravegherea aplicării acestor principii necesita crearea de organisme sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziariști, asociații ale utilizatorilor mijloacelor de informare în masa, specialiști din mediile universitare și judecătorești; aceștia vor avea sarcina de a elabora rezoluții privind respectarea preceptelor etice de către ziariști, rezoluții pe care mijloacele de informare în masa se vor angaja să le publice. Aceste măsuri vor ajuta cetățeanul, care are dreptul la informare, sa emita judecati critice asupra activității ziaristului și a credibilitatii sale.

38. Organismele sau mecanismele de autocontrol, asociațiile de utilizatori ai mijloacelor de informare în masa și departamentele universitare de resort vor putea publică anual rezultatele cercetărilor efectuate a posteriori în ceea ce privește corectitudinea informațiilor difuzate de mijloacele de informare în masa, în raport cu faptele reale. Va exista, în acest fel, un barometru al credibilitatii care va da cetățenilor măsura valorii etice a fiecărui mijloc de informare în masa sau a fiecărei secțiuni a unui mijloc de informare, chiar și a fiecărui ziarist. Măsurile corective luate în consecința vor contribui, în același timp, la ridicarea nivelului la care este practicată profesia de ziarist.

*) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a ședința).

Adunarea afirma următoarele principii ale ziaristicii, cu convingerea ca acestea ar trebui puse în aplicare de cei care practica aceasta meserie în întreaga Europa.

Anexa 2 ADUNAREA PARLAMENTARĂ A

CONSILIULUI EUROPEI

A 44-a Sesiune ordinară

REZOLUȚIA Nr. 1215 (1993) *)

cu privire la etica ziaristica

--------------------

2. Ca urmare a criticilor suferite de mass-media în timpul războiului din Golf, Comisia pentru cultura și educație a organizat o audiere parlamentară privind etica ziaristicii, pe data de 26 iunie 1991, la Helsinki, în cursul căreia au fost exprimate o serie de ingrijorari.

3. Începând din anul 1970, Adunarea Parlamentară, dar și alte instanțe ca Parlamentul European (Rezoluția din 16 septembrie 1992 privind concentrarea mijloacelor de comunicare în masa și pluralismul opiniilor), au cerut elaborarea unor coduri deontologice ale ziaristicii. Totuși, prevederile deja existente în acest domeniu nu au un ecou internațional îndeajuns de extins, eficacitatea lor practica raminind deci foarte limitată.

4. Reprezentanții diferitelor state membre ale Consiliului Europei beneficiază din ce în ce mai mult de aceleași surse de informare în cadrul unui spațiu informativ european comun.

5. În consecința, Adunarea recomanda Comitetului Ministrilor:

- sa invite guvernele statelor membre sa vegheze ca legile sa garanteze organizarea mijloacelor publice de informare, astfel încât să asigure neutralitatea informațiilor, pluralismul opiniilor și egalitatea sexelor, ca și dreptul de răspuns al fiecărui cetățean care a făcut obiectul unei alegatii;

- sa studieze, în colaborare cu organizațiile nonguvernamentale, ca de exemplu Federația Internationala a Ziaristilor (F.I.J.), posibilitatea stabilirii, în cadrul Consiliului Europei, a unui mecanism european de informare care să beneficieze de reprezentativitatea internationala pe care acestea o implica, care să rezulte, dacă este posibil, din organele și mecanismele de autocontrol naționale corespunzătoare, având un mod de funcționare și un rol similare;

- sa promoveze crearea de asociații ale beneficiarilor mijloacelor de informare și sa încurajeze școlile sa creeze un sistem de invatare a utilizării mijloacelor de informare;

- sa adopte o declarație privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale Rezoluției nr. 1003 (1993), și sa promoveze aplicarea acestor principii de bază în statele membre ale Consiliului Europei.

--------------------------

*) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a ședința).

1. Adunarea reaminteste activitățile sale în domeniul mass-media și în special Rezoluția sa nr. 428 (1970) privind mijloacele de comunicare în masa și drepturile omului, ca și Recomandarea sa nr. 963 (1983) privind mijloacele culturale și de educare în vederea reducerii violenței.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.