Decretul nr. 39/1950

Articolul 1

Avocatura în R.P.R. are sarcina de a apara interesele justițiabililor potrivit adevărului material și după principiile legalității socialiste.

Articolul 2

Numai mebrii Colegiilor de avocați pot exercita profesiunea de avocat.

Articolul 3

Colegiile de avocați funcționează în Capitalele de județ și sînt puse sub îndrumarea și controlul Ministerului Justiției.

Ele au personalitate juridică.

Articolul 4

Pentru a fi primit în Colegiul avocaților, candidatul trebuie să fie cetățean român, să aibă exercițiul drepturilor civile și politice și sa îndeplinească condițiunile de pregătire profesională ce se vor stabili prin decizia ministrului justiției.

Absolvenții școlilor juridice de un an se pot înscrie în Colegiul avocaților în condițiunile acestui decret.

Articolul 5

Sînt nedemni de a fi avocați:

a) Foștii mosieri și fabricanti, comercianții și toți cei care exploatează sau au exploatat munca salariata;

b) Cei condamnați pentru infracțiuni care aduc atingere bazei politice, sociale sau economice a Republicii Populare Române sau pentru orice alte infracțiuni care vor fi apreciate de Consiliul Colegiului ca fac pe cel condamnat inapt pentru profesiunea de avocat.

Articolul 6

Exercițiul profesiunii de avocat este incompatibil cu:

a) Calitatea de militar în activitate;

b) Calitatea de preot și orice alta demnitate eclesiastica;

c) Orice funcțiune publică retribuită;

d) Calitatea de salariat, cu excepția salariaților avînd atributiuni juridice;

e) Calitatea de pensionar.

Articolul 7

Exercițiul profesiunii de avocat nu este incompatibil cu calitatea de:

a) Membru al Corpului didactic la Facultățile de științe juridice și școlile juridice, precum și profesor de drept constituțional sau alte materii juridice la școlile medii;

b) Pensionar invalid de război.

Consiliul Colegiilor va putea aprecia asupra reprimirii în Colegiu a avocaților a căror incompatibilitate a încetat. În caz de admitere a cererii de reprimire în Colegiu, timpul activității profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în Colegiu.

Articolul 8

Avocații sînt datori a face la începutul exercițiului profesiunii un stagiu efectiv.

În timpul stagiului avocații poarta numele de avocați stagiari.

ART.9

Înscrierea în Colegiu se face prin decizia Consiliului, confirmată de Ministerul Justiției.

Cuprinsul cererii de înscriere și actele insotitoare se vor stabili prin decizia ministrului justiției.

Articolul 10

Avocații stagiari se repartizează de Consiliul Colegiului la birourile colective de avocatura, unde sînt apoi repartizați de directorul biroului pe lîngă avocații definitivi, sub a căror îndrumare, control și răspundere efectuează lucrările ce le sînt încredințate potrivit stadiului lor de pregătire profesională.

Articolul 11

Avocații stagiari sînt obligați a exercita în mod efectiv îndatoririle profesionale de avocat stagiar.

Ei au următoarele îndatoriri:

a) Sa frecventeze ședințele instanțelor judecătorești, pentru a se obisnui cu practica judiciară;

b) Sa urmărească desbaterile proceselor mai importante, făcînd referate asupra lor;

c) Sa țină conferințe, să facă lucrări de pregătire juridică după indicatiunile avocatului pe lîngă care sînt repartizați sau ale directorului biroului și sa asiste la toate conferințele de stagiu;

d) Sa îndeplinească însărcinările primite în cadrul asistenței judiciare;

e) Sa îndeplinească și să execute orice atributiuni și însărcinări ce li s'ar da de către ministrul justiției, Colegiul sau avocatul pe lîngă care sînt repartizați.

Articolul 12

Durata stagiului este de doi ani.

Stagiul se prelungește:

a) De drept cu un an, pentru cei respinsi la examenul de definitivare;

b) Pe un interval de timp care nu poate depăși un an, în baza unei deciziuni a Consiliului Colegiului în caz de neîndeplinire a îndatoririlor legale, sau în baza unei deciziuni a Comisiunii disciplinare.

Stagiul se suspenda pe durata serviciului militar, precum și în toate cazurile fortuite sau de forta majoră.

Articolul 13

După terminarea stagiului, avocatul stagiar va fi supus unui examen de definitivare.

Comisiile de examinare, data și locul ca și condițiile examenelor avocaților stagiari se vor fixa de către ministrul justiției.

Candidatul care nu se prezintă pentru examenul la expirarea stagiului sau este respins de doua ori la examen, este exclus de drept din Colegiul avocaților pe bază de decizie a Consiliului.

Se exceptează cazurile fortuite sau de forta majoră, care au împiedicat pe candidat de a se prezenta la o sesiune de examen și a căror apreciere este de atributul Consiliului Colegiului.

Articolul 14

Trecerea examenului de definitivare da dreptul de înscriere în Colegiu ca avocat definitiv, cu respectarea dispozițiunilor din articolele următoare. Înscrierea se face prin decizia Consiliului confirmată de Ministerul Justiției.

Articolul 15

Foștii judecători, procurori sau grefieri, cu o vechime de cel puțin 5 ani, sînt scutiți de obligațiunea stagiului și a examenului de definitivare.

Articolul 16

În scopul asigurării dreptului la munca și pentru o buna funcționare a justiției legată de folosirea dreptului de apărare a justițiabililor, ministrul justiției va putea stabili prin decizie numărul de avocați definitivi și stagiari pentru fiecare Colegiu sau localitate.

Acest număr va putea fi modificat prin decizia ministrului justiției, oridecateori necesitatea va cere.

Articolul 17

Dacă prin modificare, se va micșora numărul avocaților stabilit pentru o localitate, Consiliul Colegiului respectiv va desemna avocații care vor putea profesa în acea localitate.

Avocații rămași peste numărul astfel stabilit, nu vor mai putea profesa în localitatea respectiva. Ei vor putea exercita profesiunea în alta localitate din cuprinsul aceluiași județ, cu aprobarea Consiliului Colegiului, iar în alt județ cu aprobarea Ministerului Justiției.

Articolul 18

Consiliul Colegiului va refuza înscrierea candidatului, oridecateori numărul avocaților stabilit pentru localitatea în care voește a exercita profesiunea, este atins, putându-i recomanda alte localități din cuprinsul județului respectiv.

Articolul 19

Transferarea avocaților dintr'un județ în altul se va face cu aprobarea Ministerului Justiției.

Articolul 20

Numai avocații au dreptul de a reprezenta sau asista pe cei interesați în justiție; ei pot pleda la orice instanța de orice grad, ordinară sau excepționala, administrativă, arbitrală, disciplinară și de orice natura, în baza unei delegații primite dela biroul colectiv, cu excepția dispozițiunilor art. 68 procedura civilă.

Articolul 21

Profesiunea de avocat se va exercita numai în birouri colective de avocatura, care se vor înființa de colegiile de avocați în toate localitățile în care funcționează instanțe judecătorești.

Numărul birourilor colective de avocatura, reședința lor și numărul avocaților fiecărui birou se stabilesc de Consiliul Colegiului respectiv, ținându-se seama de numărul locuitorilor și de nevoile justițiabililor.

Articolul 22

Birourile colective de avocatura au personalitate juridică. Organizarea și funcționarea lor va fi reglementată prin decizia ministrului justiției.

Ele vor fi conduse de directori desemnați de Consiliul Colegiului.

Pentru birouri cu mai mult de 20 de avocați, Consiliul Colegiului poate desemna și un director adjunct.

Funcțiunile de director și director adjunct pot fi remunerate. Pe toată durata remunerării dreptul la exercitarea profesiunii de avocat poate fi suspendată.

Articolul 23

Reprezentarea justițiabililor se va face pe bază de delegație scrisă, semnată de directorul sau directorul adjunct și de secretarul biroului colectiv de avocatura.

Delegația înlocuiește orice procura generală sau specială. Ea va fi timbrata drept procura și numai în baza ei avocatul va fi îndreptățit a reprezenta și a apara pe justițiabil și a face orice cerere, folosindu-se de orice cale de atac admisă de lege, în susținerea intereselor acestuia.

Articolul 24

Onorariile se vor stabili conform tarifului aprobat de ministrul justiției, de către directorul biroului colectiv și vor fi încasate de biroul colectiv de avocatura.

Din onorariile încasate avocatul va primi o cota ce se va stabili de Consiliul Colegiului cu aprobarea Ministerului Justiției, iar restul se va tine pentru acoperirea cheltuielilor biroului, pentru participarea la cheltuielile Colegiului, pentru plata indemnizațiilor de concediu , pentru remunerarea serviciilor avocatiale prestate pentru cei care au dreptul la asistența judiciară gratuita, pentru dotarea fondului de pensiune și pentru toate celelalte scopuri prevăzute în bugetul Colegiului.

Biroul colectiv va asigura asistența judiciară gratuita celor efectiv lipsiți de mijloacele materiale în condițiunile fixate de ministrul justiției.

Articolul 25

La calcularea cheltuielilor de judecată, instanțele sînt obligate a respecta tariful onorariilor aprobat de ministrul justiției.

Articolul 26

În cauzele în care avocații vor fi desemnați din oficiu sa pună concluziuni pentru o parte, în proces sau inculpat, instanțele, odată cu soluționarea fondului cauzei, vor obliga partea protrivnica condamnata sa plătească biroului colectiv de avocatura din care face parte avocatul respectiv, onorariul conform tarifului.

Articolul 27

Pentru fiecare cauza încredințată biroului colectiv de avocatura, se va completa câte o fișa generală, cu numele și adresa justițiabilului, numele avocatului căruia s'a repartizat lucrarea, onorariul fixat, sumele încasate și activitatea depusa de avocat. Fișa va fi datată și semnată de directorul biroului, casierul și de avocatul care efectuează lucrarea.

În caz de neplata la termen a onorariului restant, biroul va face un extras din fisier în care se va arata numele și adresa justițiabilului, suma datorată, precum și scadenta. Extrasul se semnează de director și secretar. Acest extras face dovada în justiție, pînă la proba contrarie, în ce privește existenta convenției de onorar, precum și suma datorată biroului colectiv de avocatura.

Articolul 28

Este interzis avocatului:

a) A da consultatiuni, angaja procese, redacta acte sau cereri și în general a presta servicii avocatiale altfel decât prin biroul colectiv;

b) A remite unei terțe persoane actele care i-au fost încredințate de client, direct sau indirect, fără prealabilă încuviințare scrisă a acestuia;

c) A se servi împotriva unui client ori a comunică altora informațiile culese sau secretele aflate în birou sau cu prilejul consultatiunilor profesionale sau din studierea actelor ce i-au fost încredințate;

d) A depune ca martor în justiție, în contra părților aparate de el, dacă n'a obținut consimțămîntul lor. În acest din urmă caz, el nu mai poate pune concluzii ca avocat.

Prin derogare dela literele c și d, avocații sînt obligați a comunică organelor puterii sau administrației de Stat, informațiunile privitoare la faptele care aduc atingerea securității interne sau externe a R.P.R.

Articolul 29

Avocații din serviciile juridice ale Statului, ale instituțiilor de Stat, din organizațiile economice sau întreprinderile Statului din cooperative și întreprinderi particulare, vor fi trecuți într'un tablou special și vor purta titlul de avocat juristconsult. Ei nu vor fi repartizați la birourile colective de avocatura și își vor exercita îndatoririle profesionale, fără a fi necesară delegația prevăzută la art. 20.

Articolul 30

Instituțiile și întreprinderile care folosesc avocați juristiconsulti, sînt obligate a le acorda timpul necesar frecventarii instanțelor, în scopul menținerii și dezvoltării pregătirii profesionale, precum și timpul necesar participării la manifestările inițiate de Colegiu în scopul ridicării nivelului cultural și ideologic al avocaților.

Articolul 31

Avocatul este obligat să-și îndeplinească în mod constiincios îndatoririle profesionale.

El este îndreptățit a folosi orice mijloace legale în scopul descoperirii adevărului material, fiind un colaborator cinstit al justiției.

Articolul 32

Avocatul în exercițiul profesiunii în ședința și în timpul cat se găsește în localul unei instanțe este socotit ca exercitând un serviciu public.

Ultragiul adus avocatului se va comunică de Consiliul Colegiului, parchetului local, care va dispune imediat cercetarea cazului.

Articolul 33

În caz de ultragiu săvârșit de un avocat în cursul unei ședințe sau lucrări judecătorești, se va proceda conform art. 538 din procedura penală, fără a se putea lua măsura arestării.

Procesul cu ocazia căruia s'a produs ultragiul, se va amana pentru un alt termen.

Articolul 34

Avocații, pledanti cu o vechime de cel puțin un an în Colegiu, au dreptul la un concediu de odihnă plătit.

Durata concendiului va fi egala cu a salariaților din câmpul muncii, iar suma ce urmează a fi plătită avocatului, va fi fixată de Consiliul Colegiului.

Articolul 35

Organele Colegiului sînt:

a) Adunarea plenara;

b) Consiliul Colegiului;

c) Președintele.

Articolul 36

Organul suprem al Colegiului este Adunarea Plenara alcătuită din avocați definitivi și stagiari.

Avocații suspendați din exercițiul profesiunii nu participa la adunarea plenara.

Articolul 37

Adunarea plenara a Colegiului este ordinară sau extraordinară.

Articolul 38

Adunarea plenara alege Consiliul Colegiului. Procedura alegerilor va fi reglementată prin decizia ministrului justiției.

Articolul 39

Adunarea plenara constituită cu majoritatea de 2/3 din numărul avocaților, astfel cum se arata la art. 36, va putea hotărî cu majoritate revocarea președintelui sau a membrilor Consiliului, pentru neaducerea la îndeplinire a hotărîrilor sale sau delasare față de interesele Colegiului.

Articolul 40

Adunarea plenara ordinară se tine odată pe an și are de obiect:

a) Sa verifice activitatea Consiliului Colegiului, a președintelui și a birourilor colective de avocatura;

b) Sa aprobe planurile și programele de activitate;

c) Sa voteze bugetul anual al Colegiului;

d) Sa facă propuneri asupra tuturor chestiunilor profesionale și celor privitoare la organizarea justiției, precum și asupra problemelor interesand organizarea și exercitarea avocaturii.

Articolul 41

Adunările plenare extraordinare se convoacă de către Consiliul Colegiului.

Ministrul justiției poate convoca adunarea plenara extraordinară prin intermediul Consiliului Colegiului.

La cererea unei treimi din numărul avocaților, Consiliul Colegiului este obligat a convoca adunarea plenara extraordinară.

În cazurile prevăzute de alin. 2 și 3, Consiliul Colegiului în termen de trei zile dela primirea cererii, va dispune convocarea.

Articolul 42

Consiliul este organul de conducere al Colegiului și are următoarele atributiuni:

a) Aplica hotărîrile adunării plenare;

b) Înființează, organizează și controlează birourile colective de avocatura și face repartizarea avocaților;

c) Decide asupra cererilor de înscriere în Colegiu și transferarea dintr'o localitate în alta din cuprinsul județului respectiv, precum și asupra transferării dela un birou colectiv de avocatura la altul;

d) Numește directorii și personalul birourilor colective de avocatura, precum și personalul Colegiului;

e) Exercita atribuțiunile disciplinare potrivit normelor cuprinse în acest decret;

f) Executa bugetul în conformitate cu programul și planul de lucru;

g) Supraveghează buna funcționare a tuturor serviciilor;

h) Administrează bunurile Colegiului;

i) Întocmește anual tabloul avocaților definitivi și stagiari;

j) Întocmește rapoartele anuale despre activitatea Colegiului.

Articolul 43

Consiliul se alege pe timp de 4 ani dintre avocații definitivi sau stagiari și se confirma de ministrul justiției.

Consiliul se compune din 15 membri pentru Colegiul Ilfov, sau 9 ori 5 membri pentru celelalte Colegii, după cum se va stabili prin decizia ministrului justiției.

La prima ședința, Consiliul alege dintre membrii săi președintele și comisiunea de disciplina. De asemenea, stabilește atribuțiunile speciale ale membrilor Consiliului.

Articolul 44

Ședințele Consiliului Colegiului se pot tine legal cu 2/3 din numărul membrilor, care iau hotărîri valabile cu majoritatea celor prezenți.

Bugetul Colegiului se va întocmi de Consiliu în luna Noemvrie a fiecărui an.

Proiectul de buget se va afișa la sediul Colegiului și va fi supus pentru ratificare adunării plenare cea mai apropiată.

Articolul 45

Președintele Colegiului are următoarele atributiuni:

a) Reprezintă Colegiul în fața justiției, a organelor puterii și administrației de Stat, a instituțiilor de orice fel, precum și în raporturile cu orice persoană;

b) Convoacă Consiliul Colegiului;

c) Ordonanțează cheltuielile potrivit bugetului;

d) Semnează corespondenta și acțiunile în justiție, cererile și actele de procedura de orice fel, adresate justiției și instanțelor speciale de orice natura;

e) Executa însărcinările date de ministrul justiției, de Consiliu, de instanțele disciplinare, de adunările plenare și de celelalte organe arătate în direct.

Articolul 46

Ministrul justiției prin organele sale, ia toate măsurile pentru îndrumarea și coordonarea activității Colegiilor și pentru verificarea activității acestora. Organizarea controlului se va face prin decizia ministrului justiției.

Ministrul justiției decide asupra oricăror plângeri sau reclamatiuni făcute împotriva unui Colegiu.

El poate de asemenea dispune efectuarea oricărui control asupra activității Colegiilor.

Articolul 47

În cazul cînd Consiliul Colegiului se abate dela îndatoririle sale, el poate fi dizolvat prin decizia ministrului justiției.

În acest caz se va numi prin decizia ministrului justiției un Consiliu provizoriu.

Articolul 48

Acțiunea disciplinară are loc pentru următoarele fapte:

a) Informațiuni inexacte date cu ocazia primirii în Colegiu;

b) Călcarea dispozițiunilor prezentului decret;

c) Orice acte sau fapte care, chiar dacă sînt străine de exercițiul profesiunii, sînt de natura a compromite onoarea sau prestigiul avocatului sau al Colegiului de avocați;

Avocații sînt supuși acțiunii disciplinare și în cazul cînd se fac vinovați de atitudini, manifestări sau fapte care dovedesc ostilitate față de regimul de democratie populara.

Articolul 49

Orice plângere în contra unui avocat definitiv sau avocat stagiar, se adresează președintelui Colegiului din care face parte.

Articolul 50

Președintele primind plângerea, delega pe unul din membrii Consiliului cu cercetarea faptelor.

Cercetările în materie disciplinară sînt secrete și se fac cu cea mai mare urgenta, sub răspunderea personală a acelui însărcinat cu facerea lor.

În caz de nevoie, se pot face cercetări prin comisie rogatorie, în afară circumscripției Colegiului investit.

Articolul 51

Președintele, privind rezultatul cercetărilor, va sesiza de îndată instanța desciplinara. Dacă faptele nu sînt dovedite, va clasa, sub rezerva ratificării de către Consiliu.

Articolul 52

Comisiunea disciplinară a Colegiului se constituie cu 3 membri. În caz de împiedicare a unuia din membri, se va completa cu alt membru al Consiliului sau cu un avocat definitiv.

Un angajat al Colegiului va îndeplini funcția de secretar.

La judecarea acțiunilor disciplinare, membrul Consiliului delegat cu facerea cercetărilor, va lua parte la ședința ca raportor. În caz de împiedicare, raportor va fi un alt membru al Consiliului sau un avocat definitiv.

Membrii Comisiunii disciplinare pot fi recuzati conform dreptului comun.

Recuzarea se poate propune numai înaintea începerii desbaterilor.

Articolul 53

Avocatul reclamant este obligat să se prezinte atît la cercetări cat și în fața comisiunii. Neraspunderea la citare se considera ea însăși ca o abatere dela îndatoririle profesionale și da naștere la deschiderea acțiunii disciplinare.

Martorul citat în cursul cercetărilor sau al judecării va fi obligat să se prezinte sub sancțiunea amenzii dela 1.000 - 10.000 lei, care se va pronunța de președintele Colegiului în folosul Statului și se va executa conform legii de procedura fiscală.

Articolul 54

Comisiunile de disciplina vor putea după gravitatea cazului, sa pronunțe următoarele pedepse disciplinare:

a) Mustrarea;

b) Amenda pînă la 10.000 lei în folosul Colegiului;

c) Interdictiunea temporară de a profesa. Aceasta interdictiune nu poate trece de doi ani;

d) Excluderea din Colegiu.

Deciziunea este executorie, Consiliul Colegiului pe baza recursului va putea suspenda executarea deciziunii pînă la judecarea recursului.

Articolul 55

Lucrările comisiunii de disciplina vor fi consemnate într'un proces-verbal.

Deciziunea trebuie să fie motivată și semnată de membrii Comisiunii, raportor și secretar.

Articolul 56

Acțiunea disciplinară este independenta de orice alta acțiune.

Avocatul poate fi suspendat din exercițiul funcțiunii de către Consiliul Colegiului cînd împotriva lui s'a deschis acțiune penală.

Suspendarea este obligatorie, dacă acțiunea penală a fost deschisă pentru vreuna din infracțiunile prevăzute la art. 5, lit. b, din prezentul decret.

Articolul 57

Deciziunile Consiliului de disciplina, precum și deciziunile de suspendare pot fi atacate cu recurs în următoarele cazuri:

a) Gresita compunere a instanței;

b) Cînd din complexul probelor legale apare evident ca situațiunea de fapt a fost greșit stabilită într'un punct esențial determinând prin aceasta o solutiune nedreaptă;

c) Cînd prin deciziunea data s'a violat ori s'a aplicat greșit legea;

d) Cînd față de circumstanțele cauzei, pedeapsa nu este proporțională cu faptul săvârșit.

Recursurile vor fi judecate de o comisiune de recurs compusa din 5 membri ce va funcționa pe lîngă Colegiile dela sediile Curților.

Motivele de recurs vor fi depuse pînă în ajunul termenului de judecată și vor fi examinate chiar în lipsa recurentului.

În caz de admitere a recursului, Comisiunea va evoca fondul.

Articolul 58

Îndeplinirea oricăror acte care aparțin profesiunii de avocat, fără a avea aceasta calitate, se pedepsește cu închisoarea corecțională dela 6 luni - la un an, iar în caz de recidiva, pedeapsa va putea fi marita pînă la 2 ani închisoare corecțională.

În acțiunile penale pornite în baza acestui articol, Colegiul local va figura în instanța ca parte civilă, fiind citat întotdeauna din oficiu, prin președintele sau.

Articolul 59

Avocații pledanti, definitivi și stagiari, înscriși în Colegiu pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, vor fi repartizați de către Consiliile Colegiilor la birourile colective prevăzute de art. 21, în limita numărului prevăzut de art. 16.

Avocații nerepartizati vor fi trecuți într'un tablou special. Ei vor putea fi repartizați pe măsura locurilor disponibile.

Plângerile în legătură cu aceste repartizari vor fi adresate Ministerului Justiției, spre soluționare.

Articolul 60

În procesele angajate înaintea publicării decretului de fața, precum și pînă la intrarea în vigoare a prezentului decret avocații își vor continua activitatea în condițiunile legii vechi pînă la terminarea mandatului.

În termen de 15 zile dela intrarea în vigoare a prezentului decret, avocații vor depune la secretariatul Colegiului o lista a proceselor angajate. Președintele Colegiului va da delegatiile prevăzute la art. 23.

Articolul 61

În vederea aplicării decretului de fața, organele de conducere ale Colegiilor vor lua toate măsurile necesare pentru înființarea și funcționarea birourilor colective de avocatura. Ele își vor începe activitatea la data intrării în vigoare a decretului.

Ministrul justiției va putea suspenda, pe cale de decizie, aplicarea unora din dispozițiunile prevăzute în prezentul decret, privitoare la organizarea birourilor de avocatura în unele localități, pentru timpul necesar efectuării lucrărilor preparatorii de organizare.

La propunerile motivate ale Consiliilor Colegiilor, ministrul justiției va putea dispune ca prin derogare dela art. 21, justițiabilii repartizați prin birourile colective să poată fi primiți la domiciliul avocaților, pînă cînd birourile colective vor fi astfel organizate încît să fie garantată activitatea în bune condițiuni în localurile birourilor respective.

Articolul 62

Consiliile existente vor exercita atribuțiunile prevăzute în prezentul decret, pînă la constituirea noilor organe.

Articolul 63

Acțiunile disciplinare pendinte se vor cerceta și judeca după procedura prevăzută în decretul de fața.

Articolul 64

Avocații stagiari la data publicării decretului, vor fi definitivati în condițiunile prevăzute de prezentul decret, dar cu scutire de examen.

Articolul 65

După intrarea în vigoare a prezentului decret, Casele locale de pensiuni, precum și Casa Centrala de Asigurări a Avocaților în R.P.R. își vor continua activitatea în conformitate cu statutele lor.

Prin decizia ministrului justiției se va numi o comisiune pentru lichidarea patrimoniului fostei Uniuni a Colegiilor de avocați. Imobilele vor fi atribuite Casei Centrale de Asigurări a Avocaților din R.P.R., iar din numerarul existent 1/3 va servi pentru scopuri de asistența socială, restul urmând a fi pus la dispoziția Ministerului Justiției care îi va folosi exclusiv pentru punerea în funcțiune a birourilor colective de avocatura la Colegiile care nu vor dispune de fonduri suficiente, precum și pentru orice cheltuieli legate de aplicarea decretului de fața.

Numerarul care rămîne după împlinirea acestor scopuri, va fi atribuit Casei Centrale de Asigurări a Avocaților din R.P.R..

Articolul 66

Asocierile de avocați existente pentru exercitarea în comun a profesiunii, se dizolva de drept pe data intrării în vigoare a prezentului decret.

Articolul 67

Se mențin dispozițiunile art. 2 din decizia Consiliului de Miniștri din 4 februarie 1949, cu privire la spațiul de locuit, pentru avocații înscriși în Colegiu.

Articolul 68

Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 Aprilie 1950.

Pe aceeași dată se abroga decretul-lege pentru organizarea Corpului de avocați din România, din 5 Septemvrie 1940, precum și orice alta dispoziție contrară prezentului decret.

C.I. PARHON