Înțelegere din 30 ianuarie 1992

Guvernul României (denumit în cele ce urmează partea română) și Guvernul Canadei (denumit în cele ce urmează partea canadiana),

în spirit de cooperare mutuala în vederea urmăririi criminalilor de război și în conformitate cu prevederile lor legale, au convenit asupra următoarelor:

I. Obiectul înțelegerii

1. Atunci cînd partea canadiana solicita asistența părții române, partea română va acorda asistența părții canadiene, potrivit prevederilor acestei înțelegeri, în urmărirea și judecarea persoanelor cu domiciliu în Canada, suspectate de a fi comis crime de război sau crime împotriva umanității, astfel cum sînt definite în legea canadiana, în timpul regimului național-socialist (nazist) al Germaniei în Europa.

II. Modul de legătură

2. Instituțiile celor două părți, prin intermediul cărora se asigură realizarea prevederilor prezentei înțelegeri, sînt:

a) pentru România: Ministerul Justiției al României;

b) pentru Canada: Ministerul Justiției al Canadei.

III. Investigații prealabile

3. În scopul începerii investigatiilor în România, partea canadiana va transmite părții române o cerere de asistența, care va cuprinde numele și alte date referitoare la persoane domiciliate în Canada, care sînt suspectate de a fi comis crime de război sau crime împotriva umanității, precum și, pe cît posibil, informații despre locul, data și crima presupus a fi comisă de către persoana suspectata și va preciza obiectul asistenței solicitate, ținînd seama de prevederile pct. 5 și 6 ale prezentei înțelegeri.

4. Partea română va primi și păstra confidențial datele și informațiile transmise de către partea canadiana, pe care nu le va comunică, asadar, nici presei, nici vreunei alte tari sau persoane, fără acordul scris, prealabil, al părții canadiene, pînă la sfîrșitul procesului respectiv.

5. Partea română va lua, cît mai curînd posibil, măsurile care se impun în vederea:

a) identificarii documentelor sau altor probe solicitate, inclusiv toate declarațiile și marturiile pe care eventualii martori le-au dat anterior, în legătură cu cauza;

b) sprijinul pentru identificarea eventualilor martori.

Rezultatele acestor investigații ale părții române vor fi comunicate cît mai curînd posibil părții canadiene.

6. Partea română va permite reprezentanților părții canadiene sa procedeze la următoarele investigații în România:

a) sa poarte în România, în prezenta unui procuror român, convorbiri cu martorii și să obțină de la aceștia, fără constringere, declarații semnate;

b) să aibă acces la arhive sau alte instituții la care se afla documente și alte materiale care prezintă relevanta în cazul respectiv și să efectueze copierea unor asemenea documente sau materiale, pentru a le transmite în Canada Copiile documentelor vor fi certificate pentru conformitate, în asa fel încît să aibă valabilitate și în fața instanțelor canadiene;

c) să aibă acces și să facă fotografii la locurile unde se presupune ca ar fi comise crimele, iar, dacă va fi cazul, să efectueze expertize de specialitate ale acestor locuri, inclusiv expertize ale documentelor și altor probe materiale identificate acolo.

La cererea părții canadiene, partea română va acorda asistența de specialitate solicitată la efectuarea expertizelor și constatărilor la fața locului.

IV. Administrarea de probe în România

7. În cazul în care un tribunal canadian solicita administrarea de probe în România:

a) partea română va lua, în cel mai scurt timp posibil, măsurile necesare pentru a facilita administrarea probelor;

b) judecătorul român, împreună cu un judecător al tribunalului canadian, vor conduce procedura de audiere a martorilor, iar depozitiile vor fi luate în conformitate cu regulile procesuale canadiene, cu condiția ca acestea sa nu contravina dispozițiilor legii române și ordinii publice internaționale;

c) instanța română va permite reprezentanților Ministerului Justiției al Canadei, inculpatului și reprezentanților acestuia să fie prezenți la procedura audierii, pentru a putea pune întrebări martorilor în conformitate cu regulile procesuale canadiene, cu condiția ca ele sa nu contravina dispozițiilor legii române și ordinii publice internaționale;

d) instanța română va aplica normele sale procesuale, pentru a obliga pe martori să fie prezenți în instanța și să depună mărturie, precum și să prezinte documentele și celelalte probe pe care le dețin în legătură cu cauza;

e) toate procedurile în fața instanței române vor fi traduse, după caz, în limbile engleza sau franceza, potrivit cererii părții canadiene;

f) pentru traduceri și translatie vor fi folosiți interpreți aleși de către partea canadiana;

g) procesele-verbale ale ședințelor de audiere, inclusiv cele conținînd întrebările adresate martorilor, răspunsurile acestora, obiecțiile avocaților și celelalte discuții vor fi întocmite de către un grefier canadian, pentru a putea fi folosite în Canada; de asemenea, dacă apare necesar, potrivit legii române, un grefier român va întocmi procesele-verbale în limba română;

h) dezbaterile în fața instanței române vor putea fi înregistrate, de către autoritățile canadiene, pe banda video.

V. Dispoziții finale

8. Partea canadiana va suporta următoarele cheltuieli:

a) indemnizațiile și cheltuielile care se plătesc martorilor în România, în mod obișnuit;

b) toate sumele care se cuvin interpreților despre care se face referire în prezenta înțelegere;

c) toate cheltuielile decurgind din prevederile pct. 7.

9. Cele doua părți se vor consulta, de îndată, la cererea oricăreia dintre ele, în legătură cu interpretarea, aplicarea și aducerea la îndeplinire a prevederilor acestei înțelegeri, fie în general, fie în legătură cu un caz determinat.

Întocmită la București la 30 ianuarie 1992, în doua exemplare, fiecare dintre ele redactate în limbile română, engleza și franceza, toate textele avînd aceeași valabilitate.

Pentru Guvernul României,

Mircea Ionescu-Quintus

Pentru Guvernul Canadei,

William Murray Mackay Fairweather