Protocolul din 30 mai 2024

HOTĂRÂREA nr. 1.058 din 28 august 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 septembrie 2024.

În baza prevederilor " Acordului

între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră", semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Vasarosnameny, pe teritoriul Ungariei, în perioada 28-30 mai 2024, Sesiunea a XXXV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie).

Au participat:

Delegația Părții române:

Simona Olimpia Negru

Supleant al Împuternicitului Guvernamental

Anna Erzebet Roman

Secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice

Elena Țuchiu

Șeful Subcomisiei de calitate a apei

Constantin Cristian Stoian

Șeful Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie

Ionel Sorin Rȋndașu Beuran

Șeful Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Carmen Doiciu

expert

Ionel Mitu

expert

Delegația Părții ungare:

Kovács Péter

Împuternicitul Guvernamental

Szabó János

Supleant al Împuternicitului Guvernamental

Nagy Zoltan

Secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice

Némethy Timea

Șeful Subcomisiei de calitate a apei

Lúczi Gergely

Șeful Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie

Kincses Dániel

Șeful Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

I.

Informare asupra îndeplinirii hotărârilor

Protocolului

Sesiunii a XXXIV-a a Comisiei, semnat la Sovata, în 30 martie 2023.

II.

Diverse

I.

Informare asupra îndeplinirii hotărârilor

Protocolului

Sesiunii a XXXIV-a a Comisiei.

I.1.

Activitatea Subcomisiei de calitate a apei

I.1.a.

Comisia constată:

● Subcomisia a avut o întâlnire la Baktaloranthaza, în perioada 6-9 noiembrie 2023.

● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" au fost îndeplinite.

Conform prevederilor "Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", experții Părților au efectuat în anul 2022, prelevări de probe de apă pe râurile Tur, Someș, Crasna, Ier, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș.

În conformitate cu prevederile art. 5, pct. c) din Regulament, în perioada 3 - 6 octombrie 2023 a avut loc la Târgu-Mureș acțiunea de comparare interlaboratoare, a laboratoarelor care participă la supravegherea calității apelor râurilor care formează sau traversează frontiera româno - ungară.

În cadrul acțiunii de comparare interlaboratoare toate laboratoarele au obținut calificativul "foarte bine", atât pentru compararea tehnicilor de prelevare, cât și pentru indicatorii chimici și indicatorii biologici.

În continuare experții Părților au propus ca în cadrul acțiunii de comparare interlaboratoare și în viitor, să se pună un accent deosebit pe evaluarea tehnicilor de prelevare.

Evaluarea stării calității cursurilor de apă, conform art. 10 și 11 ale Regulamentului, a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice și biologice efectuate în anul 2022, de către ambele Părți, conform prevederilor art. 9 din Regulament.

În conformitate cu prevederile art. 12 din "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", a fost realizat un raport de evaluare a modificării calității cursurilor de apă care cuprinde valorilor medii calculate pentru anul analizat (2022) și valorile medii calculate pentru perioada premergătoare de 5 ani (2016-2020).

Considerând ca și semnificativă modificarea cu peste 20% față de media determinărilor din perioada 2016 - 2020, în anul 2022, numărul cazurilor care indică o tendință de îmbunătățire a calității este de 40%, iar a celor care indică o tendință de înrăutățire a calității este de 11%. Astfel, se păstrează tendința generală de îmbunătățire a calității apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

Evaluarea din cinci în cinci ani a tendinței de evoluție a stării calității apei pe 10 ani se va realiza conform Regulamentului, următoarea evaluare făcându-se în anul 2026.

● În perioada scursă de la Subcomisia de calitate a apei, care s-a desfășurat în data de 10 noiembrie 2022 în format videoconferință și până la întâlnirea Subcomisiei de calitate a apei care s-a desfășurat în perioada 6-9 noiembrie 2023, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înțelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară".

● Experții Părților s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

● Experții Părților vor intensifica, în viitor, eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecția calității apelor.

I.1.b.

Comisia hotărăște:

● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, semnat la Baktaloranthaza, în data de 9 noiembrie 2023;

● Subcomisia va continua să examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară";

● Subcomisia va continua să examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno- ungară";

● Experții Părților să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei;

● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2024, pe teritoriul României.

I.2.

Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

I.2.a.

Comisia constată:

● Subcomisia a avut o întâlnire la Lancrăm, în perioada 19-23 februarie 2024.

● Sarcinile prevăzute în "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" au fost îndeplinite.

În conformitate cu prevederile art. 6 ale Regulamentului, experții Părților, au efectuat în perioada 5 septembrie - 19 octombrie 2023, examinările anuale ale lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și ape interne, din domeniul de aplicare al

Acordului hidrotehnic româno- ungar .

În conformitate cu prevederile art. 13, 14 și 15 ale Regulamentului, Partea română a informat că, în bazinul hidrografic Someș-Tisa, în zona de de aplicare a Regulamentului, în perioada 10.12.2022 - 18.02.2024,

s-au produs 8 viituri pe cursul de apă Tur și 16 viituri pe cursul de apă Crasna, nefiind însă necesară punerea în aplicare a prevederilor art. 15 litera d) a Regulamentului.

În conformitate cu prevederile art. 16 a Regulamentului, pe teritoriul român, în perioada 10.12.2022 -

18.02.2024 polderul Moftin a intrat în funcțiune de 3 ori.

În bazinul hidrografic Crișuri, în zona de aplicare a Regulamentului, în perioada 10.12.2022 - 18.02.2024,

s-au produs 5 viituri pe cursul de apă Crișul Alb, 3 viituri pe cursul de apă Crișul Negru și o viitură pe cursul de apă Barcău.

În bazinul hidrografic Mureș, în zona de aplicare a Regulamentului nu s-au înregistrat viituri.

Partea ungară a informat că, în perioada 10.12.2022 18.02.2024 pe râul Tur s-au propagat 3 viituri și pe râul Crasna o viitură.

Pe sectorul din Ungaria al râului Barcău, în perioada 10.12.2022 - 18.04.2024 s-a propagat o viitură.

Pe râurile Crișul Alb, Crișul Dublu, respectiv Crișul Repede s-a scurs o viitură în perioada 10.12.2022 - 18.02.2024.

Pe râul Crișul Triplu s-au propagat 2 viituri în perioada 10.12.2022 - 18.02.2024.

Măsurile de apărare s-au desfășurat conform prevederilor art. 12, 13, 14 și 15 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă.

Rapoartele întocmite pe baza datelor caracteristice ale undelor de viitură de pe cursurile de apă enumerate, respectiv pe baza datelor privind funcționarea acumulărilor nepermanente reprezintă anexe la procesele verbale întocmite cu ocazia verificărilor de toamnă ale lucrărilor de apărare.

● Referitor la elaborarea anexelor nr. 1, 2, 4, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva; inundațiilor produse de ape interne", în vederea finalizării:

–

în perioada 12-15 februarie 2024 s-a desfășurat la Haieu, județul Bihor întâlnirea româno-ungară la nivel de experți, care a avut ca scop corelarea caracteristicilor tehnice și a sistemelor de referință din anexele nr. 1, 2, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne".

–

în cadrul întâlnirii, experții Părților au actualizat și corelat caracteristicile tehnice din anexele nr. 1, 2, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne", după cum urmează:

–

pentru anexa nr. 1, experții Părților au actualizat datele de contact ale organelor hidrotehnice competente;

–

pentru anexa nr. 2, experții Părților au verificat și corectat denumirile sistemelor, subsistemelor și canalelor de ape interne, respectiv au completat anexa Regulamentului cu Canalul Cociohat, de pe teritoriul român;

–

pentru anexa nr. 5a - experții Părților au convenit asupra concatenării fișierelor ce conțin regulamentele de exploatare ale sistemelor în limba fiecărei părți;

–

pentru anexa nr. 5b - experții Părților au numerotat profilele longitudinale (1: 50.000 și 1:100) și au concordat cu celelalte anexe;

–

pentru anexa nr. 5c - experții Părților au verificat denumirile sistemelor de ape interne și au actualizat cotele în sistemul de referință Marea Neagră, respectiv Marea Baltică.

În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, experții Părților s-au informat cu privire la stadiul elaborării anexelor nr. 1, 2, 4, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne" și au constatat următoarele:

● Anexa nr. 1 - care conține datele de contact ale organelor hidrotehnice competente a fost actualizată;

● Anexa nr. 2 - care conține sistemele, subsistemele și canalele de ape interne a fost actualizată;

● Anexa nr. 5b - care conține profilele longitudinale (1:50.000 și 1:100) a fost actualizată.

De asemenea, experții Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor au analizat stadiul elaborării anexei nr. 4 - planurile de situație a sistemelor de ape interne la scara 1:100.000 a Regulamentului și au constatat că asamblarea acestora nu este finalizată. În vederea finalizării, Partea română va preda cele mai noi date cartografice complete (canale, stații de pompare, cantoane, mire cu și fără transmitere, poduri, podețe, pasarele, stăvilare, praguri de fund, căderi, localități, drumuri, căi ferate, diguri, acumulări permanente și nepermanente, poldere, râuri, lacuri naturale) pe care, după asamblare, Partea ungară le va transmite Părții române.

De asemenea, a fost analizat stadiul elaborării anexei nr. 5a - Regulamente de exploatare ale sistemelor format text, a Regulamentului și s-a constatat că este necesară concordarea descrierilor sistemelor care tranzitează frontiera și efectuarea traducerilor acestora, atât în limba română, cât și în limba maghiară.

Totodată, Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor a analizat stadiul elaborării anexei nr. 5c - tabelele cu datele tehnice ale sistemelor a Regulamentului și a constatat că este necesară efectuarea traducerilor acestora, atât în limba română, cât și în limba maghiară.

● Referitor la examinarea îndeplinirii sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne":

Experții Părților s-au informat că de la Sesiunea a XXXIV-a a Comisie hidrotehnice româno-ungare și până la prezenta întâlnire, Partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României și ca urmare Partea română nu are de efectuat plăți.

● Referitor la elaborarea unei proceduri unitare pentru stabilirea detaliată a modului de aplicare ale art. 4, 5, 6 și 7 ale "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne", pentru fiecare incintă din zona de aplicare a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne":

Întâlnirea de lucru, stabilită pentru clarificarea neconcordanțelor de cuantificare a volumelor de apă tranzitate în zona de frontieră corelate cu volumele de apă pompate din zona sistemelor de ape interne care include canalul Lâpi, a avut loc în data de 4 mai 2023.

În cadrul Subcomisiei experții Părților au prezentat aplicarea constatărilor din Procesele-verbale privind examinarea canalului Lâpi și a sistemelor de ape interne ale acestora de pe ambele teritorii, după cum urmează:

● În cazul în care se creează o situație deosebită și Partea română dorește să evacueze un debit mai mare decât cel reglementat de 3,7 mc/sec. prin canalul principal Lapi pe teritoriul ungar se procedează astfel:

–

organizarea unei întâlniri extraordinare a părților pentru a analiza situația creată și propunerea modalităților de rezolvare a problemelor. Concluziile acestei întâlnirii se vor consemna într-un Proces-verbal.

–

în cazul în care prin canalul principal Lapi se creează situația evacuării unei cantități mai mari (un debit de peste 3,7 mc/s), măsurarea acestora (măsurători de debit) se va face în comun de către cele două părți, de două ori pe zi, la stăvilarul de frontieră de pe canalul principal Lapi la km 11+454. Rezultatul măsurătorilor comune va fi baza de calcul a cheltuielilor de către Părți. Partea ungară primește transferul de apă care este dirijat spre receptor și dacă este cazul, la solicitarea Părții române ajută la pomparea apei, la un tarif comunicat de către Partea ungară la data respectivă.

Referitor la sistemele de ape interne din care face parte canalul Cociohat experții instituțiilor teritoriale competente ale Părților au organizat, în data 18 octombrie 2022, întâlnirea de lucru pentru examinarea canalului Cociohat, cu participarea experților din cadrul ATIVIZIG - Szeged și Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Timiș.

În cadrul Subcomisiei experții Părților au prezentat aplicarea constatărilor din Procesele verbale privind examinarea canalului Cociohat și a sistemelor de ape interne ale acestora de pe ambele teritorii, după cum urmează:

● În cazul unor situații extraordinare de ape interne, pe canalul Cociohat, Partea ungară după notificarea prealabilă a Părții române, conform Acordului hidrotehnic româno-ungar, "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" și "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne" pompează apele interne în canalul Cociohat, de pe teritoriul român. La dopul de pământ, brațul de sud al canalului, Kocsohat- Poganyer, din secțiunea de canal km 4+389 va fi instalată o pompă cu un debit de 0,64 mc/s. Partea română primește transferul de apă care este dirijat spre receptor și dacă este cazul, la solicitarea Părții ungare ajută la pomparea apei, la un tarif comunicat de Partea română la data respectivă.

Experții Părților au convenit asupra faptului că, evacuarea pe canalele Lapi și Cociohat a unor debite mai mari decât valorile stabilite în Regulament reprezintă evenimente cu caracter excepțional, iar stabilirea decontărilor pompărilor de ape interne se va face la costurile de la data respectivă, în urma întâlnirii Părților.

● În anul 2023 exploatarea la nivel ridicat a barajului Bekes nu a atins nivelul de +510 cm (nivelul a fost de +460 cm) și nu a influențat funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român.

● Referitor la examinarea proceselor-verbale ale întâlnirilor anuale de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din anul 2023, experții Părților au efectuat în perioada 5 septembrie 2023 - 19 octombrie 2023, examinările anuale ale lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din domeniul de aplicare al Acordului.

În conformitate cu cele consemnate în Procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt în stare de funcționare corespunzătoare.

Experții Părților și-au transmis reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundațiilor desfășurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.

● Experții Părților s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

● Experții Părților s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații.

Experții Părților vor continua informarea reciprocă asupra stadiului implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații.

● Referitor la prezentarea activității de evaluare în comun a locurilor de deversare nedorită în incinta canalului Lapi în apropierea frontierei, experții Părților au informat, că în data de 4 mai 2023, au participat la întâlnirea de lucru pentru examinarea problemelor de deversare în incinta canalului Lapi cu participarea experților din cadrul FETIVIZIG - Nyiregyhaza, Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Satu-Mare și Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa.

În cadrul Subcomisiei, experții Părților au prezentat concluziile în urma vizitei în teren pentru evaluarea în comun a locurilor de deversare nedorită în incinta canalului "Lâpi" în apropierea frontierei și au consemnat următoarele:

● este necesară efectuarea de măsurători topometrice și geodezice;

● este necesară întocmirea, pe baza măsurătorilor, a proiectului de refacere a sistemului de desecare SP Vest Berveni, decolmatare, respectiv refacerea secțiunii;

● în continuare este necesară ridicarea de mal la Canalul Colector Frontieră Berveni.

Experții Părților au constatat că, de la întâlnirea din data de 4 mai 2023 și până în prezent au fost efectuate lucrări de întreținere prin decolmatarea canalelor în amenajarea de desecare.

Partea română va iniția un proiect cu finanțare din bugetul autorităților responsabile, care să asigure modernizarea incintei de apărare și desecare, readucerea lucrărilor la cotele proiectate, precum și supraînălțarea malului printr-o deponie la canalul paralel cu linia de frontieră.

Părțile au convenit asupra necesității inițierii de proiecte comune pentru gestionarea situațiilor similare.

● La punctul Diverse, experții Parților s-au informat cu privire la solicitările de date pentru modelul hidrodinamic 1D în bazinul hidrografic Tisa ale Părții ungare.

Subcomisia a constatat că în perioada 2-4 mai 2023 a avut loc la București, întâlnirea privind schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice.

În cadrul acestei întâlniri s-au analizat solicitările de date pentru modelul hidrodinamic 1D în bazinul hidrografic Tisa ale Părții ungare și analizarea detaliilor tehnice legate de profilele transversale. În urma discuțiilor purtate experții Părților au convenit transmiterea de către Partea română a profilelor transversale solicitate de către Partea ungară, în format DXF/DWG, în sistemul de proiecție național Stereo 70, sistem de referință Marea Neagră, precum și date disponibile relevante cu privire la secțiunile podurilor amplasate pe sectoarele de râu stabilite și le vor include în informațiile ce vor fi transmise Părții ungare.

Aceste informații au fost transmise de către Partea română Părții ungare, prin intermediul secretarului pentru ape de frontieră, urmând ca Partea ungară să transmită modelul hidraulic dezvoltat cu HEC- RAS pentru râurile stabilite, pe baza datelor deținute de Direcțiile Apelor pe teritoriile ambelor țări, împreună cu fișierele de configurare.

Experții Părții ungare s-au angajat să pună la dispoziția Părții române rezultatele simulărilor pe care le realizează cu modelele hidraulice dezvoltate și utilizate la nivelul râului Tisa, pe teritoriul Ungariei, în funcție de introducerea datelor și validarea modelului hidraulic.

I.2.b.

Comisia hotărăște:

● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Lancrăm, în data de 23 februarie 2024;

● Subcomisia va examina îndeplinirea prevederilor cuprinse în "Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă";

● În scopul finalizării anexei nr. 4, Partea română va transmite Părții ungare până la data de 30 septembrie 2024 cele mai noi date cartografice complete, pe care, după asamblare, Partea ungară le va transmite Părții române;

● Subcomisia va continua elaborarea anexelor nr. 4, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne", prin organizarea unei întâlniri la nivel de experți, pe teritoriul ungar, până la data de 30 noiembrie 2024;

● Subcomisia va examina îndeplinirea prevederilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne";

● Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekeș la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român;

● Subcomisia va examina procesele-verbale ale întâlnirilor anuale de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, care sunt în zona de aplicare ale Acordului, din anul 2024;

● Experții Părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei;

● Experții Părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații;

● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2024, pe teritoriul Ungariei.

I.3.

Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie

I.3.a.

Comisia constată că:

● Subcomisia a avut o întâlnire la Haieu, în perioada 4-8 martie 2024.

● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria" au fost îndeplinite cu excepția cu excepția a șase puțuri de pe Partea ungară, respectiv: Fulop, Nyirabrany, Bagamer, Geszt, Mehkerek, Nagylak, pentru care șirurile de date privind nivelurile caracteristice nu sunt complete.

La întâlnirea Subcomisiei Partea ungară a informat Partea română, că a fost reîncărcată anexa nr. 7a, în care au fost incluse și o parte din datele lipsă privind nivelurile caracteristice pentru forajele: Fulop, Bagamer și Nagylak.

În ceea ce privește analizele de calitate a apei, experții Părții ungare au informat experții Părții române că, din motive obiective, Partea ungară nu a putut efectua analizele chimice pentru forajele Csaholc, Lokoshaza și Battonya

● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră" au fost îndeplinite.

● Referitor la sarcinile prevăzute în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară" în perioada scursă de la întâlnirea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie care s-a desfășurat în perioada 21-25 noiembrie 2022, la Szarvas, și până la întâlnirea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie care s-a desfășurat în perioada 4-8 martie 2024, la Haieu, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor limită (prag) stabilite în anexa Regulamentului, nefiind necesar să se aplice măsurile stabilite în Regulament.

● În anul 2023 schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice s-a desfășurat în București, în perioada 2-4 mai 2023, pentru anul 2022. Pentru anul 2023 din motive obiective, întâlnirea anuală privind schimbul de experiență dintre experții români și unguri din institutele de profil și din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, implicați în elaborarea prognozelor hidrologice s-a desfășurat în perioada 17-18 octombrie 2023, în format videoconferință.

● Referitor la examinarea propunerilor de modificare ale "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria", experții Părților au constatat că, în perioada 2-4 mai 2023, a avut loc la București întâlnirea grupului de experți pentru analiza propunerilor de modificare ale anexelor și a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria".

În cadrul întâlnirii experții grupei de lucru au analizat propunerile de modificare ale "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria" și a anexelor privind schimbul de date și informații meteorologice (nr. 1a, 1b, 2, 3, 8 și 9) pe baza propunerii transmise de către Partea română prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

La întâlnirea Subcomisiei, experții Părții române au prezentat noile fișiere cu date meteorologice conform modificărilor propuse în anexa nr. 1a (o zi completă cu date orare), precum și conform anexei nr. 2 (alertele create pe luna februarie 2024) la Regulament.

În cadrul întâlnirii expertul Părții ungare de la OMSZ a informat despre modificările survenite ca urmare a reorganizării Serviciului Meteorologic din Ungaria, respectiv preluarea tuturor sarcinilor și atribuțiilor acestuia de către HungaroMet Nonprofit Zrt. În acest sens, experții Părților au convenit actualizarea anexelor nr. 1a, 1b, 2, 8 și 9 privind schimbul de date meteorologice ale Regulamentului.

La solicitarea Părții ungare și pentru omogenitatea codurilor și observațiilor cu platforma OSCAR a Organizației Mondiale de Meteorologie, experții Părților au convenit asupra armonizării anexelor nr. 1a și 1b după cum urmează:

–

identificarea stațiilor după identificatoarele WSI (WMO-OSCAR).

–

separarea stațiilor meteorologice clasice cu program zilnic de măsurare a stratului de zăpadă de stațiile meteorologice automate din tabelul cu stațiile meteorologice ale Părții ungare.

În ceea ce privește anexele Regulamentului privind schimbul de date hidrologice, Partea română a informat că nu sunt propuneri de modificare pentru anexele nr. 4a, 5a, 7a, 7b și 7c ale Regulamentului. În ceea ce privește anexa nr. 6a - Schimbul de prognoze hidrologice sunt modificări la punctul "0" miră la stațiile hidrometrice Alba Iulia și Arad și este eliminată raportarea acestor puncte "0" miră la Marea Baltică.

În acest sens, Subcomisia propune aprobarea "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria" și a anexelor acestuia.

● Referitor la examinarea posibilităților de transfer pe canalele și cursurile de apă mici care traversează frontiera româno-ungară, Partea română a considerat că este necesară completarea acestui studiu cu informații tehnice mai detaliate, informații care vor fi elaborate de către Partea ungară până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

● Experții Părților s-au informat reciproc că nu au proiecte comune în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

● Experții Părților s-au informat reciproc cu privire la stadiul raportării Planurilor de Management actualizate pentru perioada 2022-2027, în relație cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontiere din Planul de Management Integrat al b. h. Tisa (2019).

● Experții Părților, pe baza celor prevăzute în Planul de Management Integrat al b.h. Tisa (2019) au depus spre finanțare un nou proiect în cadrul Programului pentru Regiunea Dunării 2021-2027 (Tisza DESWAT).

● La punctul Diverse, experții Părții ungare au informat că, pentru optimizarea schimbului de date hidrologice în cadrul Regulamentului, consideră că sunt necesare modificări privind modul și forma de transmitere a datelor în anexele nr. 4a, 4b, 5a și 5b, precum și a conținutul anexelor nr. 6a și 6b care se referă la schimbul de prognoze hidrologice.

Solicitările de optimizare a anexelor menționate vor fi prezentate și analizate în cadrul întâlnirii schimbului de experiență dintre experții români și unguri din institutele de profil și din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, implicați în elaborarea prognozelor hidrologice, urmând ca propunerea agreată de către cele două Părți să fie analizată la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

De asemenea, Partea ungară a solicitat Părții române, în funcție de datele disponibile, extinderea listei de stații hidrometrice care fac obiectul schimbului bilateral de date. Experții Părților vor discuta aceasta solicitare la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

I.3.b.

Comisia hotărăște:

● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, semnat la Haieu, în data de 8 martie 2024;

● Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

● Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră";

● Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară";

● Să se continue schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice, prin organizarea unei întâlniri, la Budapesta, în cadrul căreia se vor discuta și analiza și solicitările Părții ungare de modificare privind modul și forma de transmitere a datelor în anexele nr. 4a, 4b, 5a, 5b, precum și conținutul anexelor nr. 6a și 6b care se referă la schimbul de prognoze hidrologice;

● Subcomisia va continua examinarea posibilităților de transfer pe canalele și cursurile de apă mici care traversează frontiera româno-ungară;

● Experții Părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei;

● Experții Părților vor continua să se informeze reciproc, pe baza obiectivelor Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de Management Integrat al b.h. Tisa (2019), conform prevederilor Directivei Cadru Apă (2000/60/EC);

● Subcomisia va analiza solicitarea Părții ungare privind extinderea listei de stații hidrometrice care fac obiectul schimbului bilateral de date;

● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2024, pe teritoriul Ungariei.

I.4.

Activitatea Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării

I.4.a.

Comisia constată:

● Subcomisia a avut o întâlnire la Cluj-Napoca în perioada 25-27 martie 2024.

● Subcomisia a analizat Procesele-verbale ale Subcomisiilor permanente și a constatat că, de la Sesiunea a XXXIV-a a Comisiei și până în prezent au fost semnate următoarele procese-verbale:

a.

Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, care s-a desfășurat la Baktaloranthaza, în perioada 6-9 noiembrie 2023;

b.

Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care s-a desfășurat la Lancrăm, în perioada 19-23 februarie 2024;

c.

Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, care s-a desfășurat la Haieu, în perioada 4-8 martie 2024.

Subcomisia a analizat Procesele-verbale mai sus amintite și a propus Comisiei aprobarea acestora.

● Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii Regulamentelor în vigoare și a constatat următoarele:

–

Referitor la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria":

În perioada 2-4 mai 2023, a avut loc la București întâlnirea grupului de experți pentru analiza propunerilor de modificare ale anexelor și a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria".

În cadrul întâlnirii experții grupei de lucru au analizat propunerile de modificare ale "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria" și a anexelor privind schimbul de date și informații meteorologice (nr. 1a, 1b, 2, 3, 8 și 9) pe baza propunerii transmise de către Partea română prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

La întâlnirea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, care s-a desfășurat la Haieu, în perioada 4-8 martie 2024, experții Părții române au prezentat noile fișiere cu date meteorologice conform modificărilor propuse în anexa 1.a (o zi completă cu date orare), precum și conform anexei nr. 2 (alertele create pe luna februarie 2024) la Regulament.

De asemenea, expertul Părții ungare de la OMSZ a informat despre modificările survenite ca urmare a reorganizării Serviciului Meteorologic din Ungaria, respectiv preluarea tuturor sarcinilor și atribuțiilor acestuia de către HugaroMet Nonprofit Zrt. În acest sens, experții Părților au actualizat anexele nr. 1a, 1b, 2, 8 și 9 privind schimbul de date meteorologice ale Regulamentului.

Totodată, la solicitarea Părții ungare și pentru omogenitatea codurilor și observațiilor cu platforma OSCAR a Organizației Mondiale de Meteorologie, experții Părților au convenit asupra armonizării anexelor nr. 1a și 1b după cum urmează:

● identificarea stațiilor după identificatoarele WSI (WMO-OSCAR);

● separarea stațiilor meteorologice clasice cu program zilnic de măsurare a stratului de zăpadă de stațiile meteorologice automate din tabelul cu stațiile meteorologice ale Părții ungare.

În ceea ce privește anexele Regulamentului privind schimbul de date hidrologice, Partea română a informat că nu sunt propuneri de modificare pentru anexele nr. 4a, 5a, 7a, 7b și 7c ale Regulamentului cu excepția anexei nr. 6a - Schimbul de prognoze hidrologice, unde sunt modificări la punctul "0" miră la stațiile hidrometrice Alba Iulia și Arad, precum și eliminarea raportării acestor puncte "0" miră la Marea Baltică.

Având în vedere propunerile de modificare mai sus menționate, Subcomisia de gospodărirea apelor și hidrometeorologie a finalizat reactualizarea Regulamentului și anexelor acestuia.

Subcomisia a analizat propunerile de modificare a Regulamentului și a anexelor acestuia și a propus aprobarea acestuia de către Comisia hidrotehnică româno-ungară.

● Subcomisia a continuat analiza finalizării anexelor Regulamentelor aflate în lucru și a constatat următoarele:

–

Referitor la elaborarea anexelor nr. 1, 2, 4, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne", în vederea finalizării, Subcomisia constată că:

În perioada 12-15 februarie 2024 s-a desfășurat la Haieu, întâlnirea româno-ungară la nivel de experți, care a avut ca scop corelarea caracteristicilor tehnice și a sistemelor de referință din anexele nr. 1, 2, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne".

În cadrul întâlnirii, experții Părților au actualizat și corelat caracteristicile tehnice din anexele nr. 1, 2, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne", după cum urmează:

● pentru anexa nr. 1, experții Părților au actualizat datele de contact ale organelor hidrotehnice competente și au convenit eliminarea numerelor de fax;

● pentru anexa nr. 2, experții Părților au verificat și corectat denumirile sistemelor, subsistemelor și canalelor de ape interne, respectiv au completat anexa Regulamentului cu Canalul Cociohat, de pe teritoriul român;

● pentru anexa nr. 5a - experții Părților au convenit asupra concatenării fișierelor ce conțin regulamentele de exploatare ale sistemelor în limba fiecărei Părți;

● pentru anexa 5b - experții Părților au numerotat profilele longitudinale (1: 50.000 și 1:100) și au concordat cu celelalte anexe;

● pentru anexa nr. 5c - experții Părților au verificat denumirile sistemelor de ape interne și au actualizat cotele în sistemul de referință Marea Neagră, respectiv Marea Baltică.

La întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor au analizat anexele mai sus menționate și s-a constatat următoarele:

● anexa nr. 1 - care conține datele de contact ale organelor hidrotehnice competente a fost actualizată;

● anexa nr. 2 - care conține sistemele, subsistemele și canalele de ape interne a fost actualizată;

● anexa nr. 5b - care conține profilele longitudinale (1:50.000 și 1:100) a fost actualizată.

De asemenea, experții Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor au analizat stadiul elaborării anexei nr. 4 - planurile de situație a sistemelor de ape interne la scara 1:100.000, a Regulamentului, și au constatat că asamblarea acestora nu este finalizată. În vederea finalizării, Partea română va preda, datele cartografice actualizate (canale, stații de pompare, cantoane, mire cu și fără transmitere, poduri, podețe, pasarele, stăvilare, praguri de fund, căderi, localități, drumuri, căi ferate, diguri, acumulări permanente și nepermanente, poldere, râuri, lacuri naturale) pe care, după asamblare, Partea ungară le va transmite ulterior Părții române.

De asemenea, a fost analizat stadiul elaborării anexei nr. 5a - Regulamente de exploatare ale sistemelor format text, a Regulamentului și s-a constatat că este necesară concordarea descrierii sistemelor care tranzitează frontiera și efectuarea traducerilor acestora, atât în limba română, cât și în limba maghiară.

Totodată Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor a analizat stadiul elaborării anexei nr. 5c - tabelele cu datele tehnice ale sistemelor, a Regulamentului și a constatat că este necesară verificarea traducerilor acestora, atât în limba română, cât și în limba maghiară.

Subcomisia constată că anexa nr. 5b - care conține profilele longitudinale (1: 50.000 și 1:100) a fost actualizată și finalizată din punct de vedere tehnic, urmând a fi armonizată partea descriptivă (titlul planșelor și traducerea bilingvă a acestora).

În urma celor de mai sus, Subcomisia constată și propune aprobarea anexelor nr. 1 și 2 a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne" la următoarea întâlnire a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Subcomisia a propus continuarea elaborării anexelor nr. 4, 5a, 5b și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne", prin organizarea unei întâlniri la nivel de experți, pe teritoriul ungar, până la data de 30 noiembrie 2024.

–

Referitor la elaborarea unei proceduri unitare pentru stabilirea detaliată a modului de aplicare ale art. 4, 5, 6 și 7 ale "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne", pentru fiecare incintă din zona de aplicare a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne":

Experții instituțiilor teritoriale competente ale Părților au organizat, în data 4 mai 2023, întâlnirea de lucru pentru examinarea canalului Lâpi, cu participarea experților din cadrul FETIVIZIG - Nyiregyhaza, Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Satu-Mare și Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa.

În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, experții Părților au prezentat aplicarea constatărilor din Procesele-verbale privind examinarea funcționării canalului Lâpi și a sistemelor de ape interne ale acestora de pe ambele teritorii.

● În cazul în care se creează o situație deosebită și Partea română dorește să evacueze un debit mai mare decât cel reglementat de 3,7 mc/s. prin canalul principal Lâpi, pe teritoriul ungar, se procedează astfel:

–

organizarea unei întâlniri extraordinare a părților pentru a analiza situația creată și propunerea modalităților de rezolvare a problemelor. Concluziile acestei întâlnirii se vor consemna într-un Proces-verbal.

–

în cazul în care prin canalul principal Lâpi se creează situația evacuării unui debit de peste 3,7 mc/s, măsurătorile de debit se vor face în comun de către cele două părți, de două ori pe zi, la stăvilarul de frontieră de pe canalul principal Lâpi la km 11+454. Rezultatul măsurătorilor comune va fi baza de calcul a cheltuielilor de către Părți. Partea ungară primește transferul de apă care este dirijat spre receptor și dacă este cazul, la solicitarea Părții române ajută la pomparea apei, la un tarif comunicat de către Partea ungară la data respectivă.

Experții instituțiilor teritoriale competente ale Părților au organizat, în data 18 octombrie 2022, întâlnirea de lucru pentru examinarea funcționării canalului Cociohat, cu participarea experților din cadrul ATIVIZIG - Szeged și Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Timiș.

În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor experții Părților au prezentat aplicarea constatărilor din Procesele-verbale privind examinarea funcționării canalului Cociohat și a sistemelor de ape interne ale acestora de pe ambele teritorii.

● În cazul unor situații extraordinare de ape interne, pe canalul Cociohat, Partea ungară după notificarea prealabilă a Părții române, conform Acordului hidrotehnic româno-ungar, "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" și "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne" pompează apele interne în canalul Cociohat, de pe teritoriul român. La dopul de pământ, brațul de sud al canalului, Kocsohat- Poganyer, din secțiunea de canal km 4+389 va fi instalată o pompă cu un debit de 0,64 mc/s. Partea română primește transferul de apă care este dirijat spre receptor și dacă este cazul, la solicitarea Părții ungare ajută la pomparea apei, la un tarif comunicat de Partea română la data respectivă.

Părțile au convenit asupra faptului că, evacuarea pe canalele Lâpi și Cociohat a unor debite mai mari decât valorile stabilite în Regulament reprezintă evenimente cu caracter excepțional, iar stabilirea decontărilor pompărilor de ape interne se va face la costurile de la data respectivă, în urma întâlnirii Părților.

Subcomisia a constatat că, sarcina privind elaborarea unei proceduri unitare pentru stabilirea detaliată a modului de aplicare ale art. 4, 5, 6 și 7 ale "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne", pentru fiecare incintă din zona de aplicare a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne" a fost îndeplinită și propune scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, ținând cont și de faptul că, pentru fiecare canal se vor întocmi Regulamente de exploatare conform

anexelor nr. 5a

și

5b

ale Regulamentului.

La prezenta întâlnire Comisia constată că sarcina a fost îndeplinită.

● Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă" și a constatat următoarele:

Pentru anul 2023 nu au fost încheiate contracte pentru prestarea serviciilor de gospodărire a apelor datorită necesității finalizării lucrărilor din cadrul proiectului comun dintre Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și ATIVIZIG "Dezvoltarea sistemului de ape interne de interes comun de pe canalul Mureșel, Canalul Ier Legător și Canalul Ier" - acronim MURESE, finanțat prin Programul Interreg VA România- Ungaria 2014-2020.

La prezenta întâlnire, Comisia a constatat ca pentru anul 2024 s-au încheiat contracte pentru prestarea serviciilor specifice de gospodărirea apelor în vederea asigurării transferului de debite și volume de apă, din râul Mureș, în scopul irigării suprafețelor agricole, cu Also-Tisza-videki Vizugyi Igazgatosag - ATIVIZIG, în calitate de beneficiar și Administrația Națională "Apele Române", respectiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, în calitate de prestatori de servicii.

● Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier" și a constatat următoarele:

Subcomisia constată că, de la Sesiunea a XXXIV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până la întâlnirea Subcomisiei, Partea română a transmis spre examinare documentații pentru următoarele proiecte:

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Cigher, jud. Arad";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Șicula, jud. Arad";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Zerindu Mic, jud. Arad";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Sălard, jud. Bihor";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Tămașda, jud. Bihor";

–

"Alimentare cu apă lac Berindean, comuna Odoreu, Județul Satu Mare";

–

"Amenajare pod pietonal acces la insula Mureș și organizare de șantier";

–

"Modernizarea liniei feroviare Caransebeș - Timișoara - Arad, Lot 4 Ronaț Triaj Gr. D - Arad";

–

"Dezvoltarea rețelei de gaze naturale din zona de Nord-Vest prin implementarea unor soluții inteligente de distribuție a gazelor naturale în comuna Moftin jud. Satu Mare";

–

"CL 13 Construcția stației de epurare din localitatea Medieșu Aurit";

–

"CL 13 Construcția stației de epurare din localitatea Turulung";

–

"Punerea în siguranță traversare aeriană a râului Tur cu conducta de gaze naturale DN700 Bocicău- Medieșu Aurit, în zona Turulung, jud. Satu Mare";

–

"Extindere rețele de canalizare și retehnologizare stație de epurare, comuna Moftin, jud. Satu Mare".

În conformitate cu prevederile "Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier", Partea ungară a analizat documentațiile lucrărilor transmise spre examinare și și-a exprimat acordul cu privire la realizarea acestor lucrări.

Subcomisia a constatat că, de la Sesiunea a XXXIV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până la întâlnirea Subcomisiei, Partea ungară a transmis spre examinare documentația pentru următorul proiect:

–

"Sector drum de mare viteza M49 - autostrada M3 - Okoritofulpos (0+000 - drum național 49)".

În conformitate cu prevederile "Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier", Partea română analizează documentația lucrării transmise de către Partea ungară spre examinare.

● Subcomisia a continuat activitatea de reactualizare a "Regulamentului privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare" și a constatat că:

Experții Subcomisiei au analizat prevederile Regulamentului și propunerile de modificare ale Părții române și au convenit următoarele:

–

în cazuri generale pentru aplicarea prevederilor " Acordului

între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră", trecerea frontierei româno-ungare se va realiza prin punctele de trecere a frontierei deschise în regim de trafic internațional, conform legislației naționale specifice fiecărei Părți;

–

în cazuri excepționale (pericolele produse de inundații extraordinare, scurgerea ghețurilor, ape interne excepționale și poluări accidentale), Părțile să contacteze organele de frontieră competente ale celor două Părți și să solicite informații pentru trecerea imediată prin orice punct pentru luarea de măsuri în conformitate cu prevederile Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursurile de apă și Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne.

● Subcomisia a continuat activitatea de reactualizare a "Regulamentului privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărirea apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontier" și a constatat că:

Experții Subcomisiei au analizat prevederile Regulamentului și au constatat că pentru aplicarea prevederilor " Acordului

între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră", în caz de necesitate și de pericol extraordinar, pot solicita aprobarea de survol de la instituțiile abilitate pentru efectuarea de zboruri de observare vizuale, atât cu aeronave civile, cât și cu aeronave de stat cu respectarea prevederilor legislației internaționale relevante și a legislației naționale specifice.

Având în vedere aspectele mai sus menționate, precum și faptul că reglementările privind survolul cu aeronave civile și de stat exced domeniului de aplicare a " Acordului

între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră", Subcomisia propune următoarele soluții alternative:

–

Continuarea activității de reactualizare a Regulamentului după solicitarea punctului de vedere din partea Kulgazdasagi es Kulugyminiszterium din Ungaria cu privire la oportunitatea abrogării acestui Regulament;

–

Abrogarea "Regulamentului privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărirea apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontier".

● Subcomisia în cadrul întâlnirii, a întocmit proiectul de text al Protocolului Sesiunii a XXXIV-a a Comisiei și a stabilit detaliile organizatorice ale Sesiunii a XXXIV-a.

I.4.b.

Comisia hotărăște:

● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării, semnat la Cluj-Napoca, în data de 27 martie 2024;

● Subcomisia va continua analiza Proceselor-verbale ale Subcomisiilor permanente;

● Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului revizuirii Regulamentelor în vigoare;

● Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului finalizării anexelor Regulamentelor aflate în lucru;

● Subcomisia va examina modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă";

● Subcomisia va examina modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier";

● Subcomisia va continua reactualizarea "Regulamentului privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare";

● Subcomisia va continua activitatea de reactualizare a "Regulamentului privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărirea apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontier".

● Se aprobă actualizarea "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria" și anexelor acestuia care reprezintă

anexa nr. 1

la prezentul Protocol;

● Se aprobă modificarea conținutului anexei nr. 1 a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne", care reprezintă

anexa nr. 2

la prezentul Protocol, urmând ca intrarea în vigoare acestuia să se realizeze după finalizarea tuturor anexelor de la Regulament;

● Se aprobă modificarea conținutului anexei nr. 2 a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne", care reprezintă

anexa nr. 3

la prezentul Protocol, urmând ca intrarea în vigoare acestuia să se realizeze după finalizarea tuturor anexelor de la Regulament;

● Următoarea întâlnire a Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul Ungariei, cel mai târziu în trimestrul I al anului 2025.

I.5.

Întâlnirea Împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice

Comisia constată că, în anul 2023 nu au avut loc întâlniri ale Împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice.

Comisia consideră că este necesară organizarea unor astfel de întâlniri până la următoarea Sesiune.

I.6.

Colaborarea autorităților teritoriale

I.6.a.

Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale Părților, desfășurată între cele două Sesiuni.

I.6.b.

Comisia hotărăște:

● Sprijinirea în continuare a colaborării directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum și participarea specialiștilor din autoritățile centrale și teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre Părți.

I.7.

Examinarea programului lucrărilor noi

I.7.a.

Comisia constată:

În perioada de la Sesiunea a XXXIV-a a Comisiei și până la prezenta Sesiune, Partea română a transmis spre examinare documentații pentru următoarele proiecte:

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Cigher, jud. Arad";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Șicula, jud. Arad";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Zerindu Mic, jud. Arad";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Sălard, jud. Bihor";

–

"Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Tămașda, jud. Bihor";

–

"Alimentare cu apă lac Berindean, comuna Odoreu, Județul Satu Mare";

–

"Amenajare pod pietonal acces la insula Mureș și organizare de șantier";

–

"Modernizarea liniei feroviare Caransebeș - Timișoara - Arad, Lot 4 Ronaț Triaj Gr. D - Arad";

–

"Dezvoltarea rețelei de gaze naturale din zona de Nord-Vest prin implementarea unor soluții inteligente de distribuție a gazelor naturale în comuna Moftin jud. Satu Mare";

–

"CL 13 Construcția stației de epurare din localitatea Medieșu Aurit";

–

"CL 13 Construcția stației de epurare din localitatea Turulung";

–

"Punerea în siguranță traversare aeriană a râului Tur cu conducta de gaze naturale DN700 Bocicău- Medieșu Aurit, în zona Turulung, jud. Satu Mare";

–

"Extindere rețele de canalizare și retehnologizare stație de epurare, comuna Moftin, jud. Satu Mare";

–

"Asigurarea atenuării și tranzitării în siguranță a volumelor de viitură pe râul Crasna, aval de acumularea Vârșolț, județul Satu Mare";

precum și Partea ungară a transmis spre examinare documentația "Sector drum de mare viteza M49 - autostrada M3 - Okoritofulpos (0+000 - drum național 49)".

În conformitate cu prevederile "Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier", Părțile au analizat documentațiile lucrărilor transmise spre examinare și și-au exprimat acordul cu privire la realizarea acestor lucrări.

I.7.b.

Comisia hotărăște:

Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentațiile intervențiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil efect transfrontalier".

I.8.

Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistență tehnică sau financiară terță

I.8.a.

Comisia constată că:

În prezent nu sunt în implementare proiecte comune realizat cu asistență tehnică și financiară terță.

I.8.b.

Comisia hotărăște:

● Sprijinirea și urmărirea în continuare a proiectelor comune care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistență tehnică și financiară terță, cât și a celor din bazinele hidrografice ale Tisei și al Dunării.

I.9.

Următoarea întâlnire a Comisiei:

Comisia hotărăște că următoarea Sesiune ordinară aferentă anului 2024 să aibă loc pe teritoriul României, în semestrul I al anului 2025.

II.

Diverse.

II.1.

Informarea Părții române referitoare la stadiul realizării lucrărilor la secțiunile de intervenție la plutitori și demersurile legislative realizate în acest scop.

În cadrul întâlnirii Partea română a prezentat Părții ungare o informare care vizează stadiul realizării secțiunilor de intervenție la plutitori, precum și demersurile legislative întreprinse la nivel național, după cum urmează:

Stadiul amplasamentelor:

● în bazinul hidrografic Crișuri

În bazinul hidrografic Crișuri, lucrările s-au realizat pentru următoarele amplasamente:

–

râul Barcău, localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor

În cadrul acestui obiectiv s-au realizat următoarele lucrări: platformă din beton, drum de acces către platforma de unde plutitorii vor fi preluați, prism de anrocament pentru protejarea malului împotriva eroziunii.

De asemenea, au fost achiziționate următoare utilaje și sisteme: utilaj acvatic, buldoexcavator, container metalic de colectare a plutitorilor și sistem de supraveghere video.

Pentru acest amplasament lucrările au fost finalizate la data de 23.01.2024, obiectivul fiind funcțional.

–

Valea Ier, localitatea Ianca, județul Bihor

În cadrul acestui obiectiv s-au realizat următoarele lucrări: drum de acces din piatră spartă, platformă din beton, sistem de 3 grătare mobile și 2 grătare fixe, pasarelă metalică prevăzută cu balustrade, împrejmuire sistem de grătare.

De asemenea, pentru acest obiectiv au fost achiziționate următoare utilaje și sisteme: tractor cu remorcă, container depozitare plutitori, container vestiar și sistem de supraveghere video. Totodată s-a efectuat racordul la instalația electrica de joasă tensiune.

Pentru acest amplasament lucrările au fost finalizate la data de 7.03.2024, obiectivul fiind funcțional.

–

râul Crișul Negru, localitatea Tinca, județul Bihor.

Pentru acest obiectiv au fost realizate următoarele lucrări: drumul, platforma și au fost achiziționate buldoexcavatorul și containerul metalic de colectare al plutitorilor.

De asemenea, a fost achiziționat sistemul Litter trap.

Se estimează că obiectivul de investiție va fi funcțional în cursul lunii iunie.

● în bazinul hidrografic Someș-Tisa:

În bazinul hidrografic Someș-Tisa, pentru eficientizarea realizării secțiunilor de intervenție, lucrările se desfășoară în două etape:

În etapa I sunt cuprinse următoarele amplasamente:

–

râul Someș, localitatea Odoreu, județul Satu-Mare

În această etapă pentru acest amplasament s-au realizat următoarele lucrări: zid de sprijin, cuvă de beton, drum acces, saltea antierozională, rigolă de beton, stâlp iluminat și s-au achiziționat 4 pontoane plutitoare.

Este în curs de derulare procedura de achiziție "Secțiuni de intervenție plutitori pe cursurile de apă administrate de Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa" pentru un container de depozitare și un buldoexcavator. De asemenea, se află în lucru executarea montajului pontoanelor plutitoare.

–

râul Someșul Mare, oraș Beclean, amonte punte Beclenuț, județul Bistrița Năsăud

În această etapă, pentru acest amplasament s-au realizat următoarele lucrări: drumul de acces, consolidare de mal stâng și mal drept cu gabioane, epiu colectare plutitori, epiu dirijare plutitori, cuva din beton, platforma din piatră spartă și balast.

Este în curs de derulare procedura de achiziție "Secțiuni de intervenție plutitori pe cursurile de apă administrate de Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa" pentru un container de depozitare și un buldoexcavator cu graiffer.

În etapa a II-a sunt cuprinse următoarele lucrări:

–

râul Someșul Mare, amonte baraj de priză Mica, județul Cluj

Pentru această etapă urmează în cursul anului 2024 procedura de achiziție publică pentru servicii de proiectare faza PT, execuție lucrări de construcții montaj și servicii de supraveghere tehnică.

–

râul Lăpuș, amonte baraj Cătălina, județul Maramureș

Pentru această etapă urmează în cursul anului 2024 procedura de achiziție publică pentru servicii de proiectare faza PT, execuție lucrări de construcții montaj și servicii de supraveghere tehnică.

De asemenea, pe parte legislativă, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată Directiva 2019/904 (UE) a Parlamentului European și a Consiliului, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, cunoscută ca Directiva SUP ("Single Use Plastic"), care arată faptul că, procentul materialelor plastice în mediul înconjurător a crescut dramatic, subliniind necesitatea trecerii de la măsuri prin care gestionăm efectele activităților noastre asupra mediului la măsuri concrete, care vizează cauzele impactării mediului, în paralel cu promovarea inovării și schimbarea mentalității noastre, în calitate de consumatori.

Directiva a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 155/1, în 12 iunie 2019, urmând ca statele membre să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru conformarea la această directivă. Totodată, România, alături de alte state membre ale Uniunii Europene, a considerat că una dintre modalitățile eficiente care vor conduce la respectarea ratelor de colectare pentru produsele din plastic de unică folosință este instituirea unor sisteme de returnare a garanției.

În acest sens, România, în anul 2021, a elaborat și aprobat cadrul legal pentru stabilirea unui sistem de garanție - returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. Astfel, Guvernul României a adoptat

Hotărârea de Guvern nr. 1.074 din 4 octombrie 2021

privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, cu modificările și completările ulterioare. Scopul acestui act normativ a fost de a stabili cadrul legal pentru implementarea pe întreg teritoriul României a sistemului de garanție-returnare, denumit S.G.R., aplicabil pentru ambalaje primare nereutilizabile.

De asemenea, actul a reglementat ca sistemul de garanție-returnare, unic la nivel național, să se aplice începând cu data de 30 noiembrie 2023, fiind obligatoriu tuturor producătorilor și comercianților în condițiile reglementate, aplicându-se, atât produselor fabricate pe teritoriul național, cât și produselor importate sau achiziționate intracomunitar, în condiții nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcționarea sistemului și tarifele impuse acestora de către administratorul SGR.

În vederea demarării implementării sistemului, a fost adoptată

Hotărârea Guvernului nr. 1059/2022

prin care a fost desemnat S.C. RetuRo Sistem Garanție Returnare - S.A., ca administrator al sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, intrând în vigoare la data de 26 august 2022.

Astfel, la data de 30 noiembrie 2023, Sistemul Garanție-Returnare a devenit funcțional în România. Prin acest sistem de Garanție-Returnare, cetățenii vor plăti o garanție de 0,50 RON la achiziția unei băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l inclusiv. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem sunt marcate cu un logo specific.

De la lansarea sistemului și până în prezent, sunt cifre care bat record după record: în luna decembrie au fost aproximativ 30.000 de ambalaje colectate, în luna ianuarie 2,2 milioane de ambalaje, în luna februarie 18 milioane de ambalaje, în luna martie 80 milioane de ambalaje, iar în luna aprilie 160 milioane de ambalaje. Se estimează ca în luna mai colectarea ambalajelor să depășească 200 milioane de ambalaje.

Așa cum rezultă din colectările realizate de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare și până în prezent, colectarea este în creștere și așa cum știm cu toții foarte bine, o bună gestionare a deșeurilor din plastic, a deșeurilor din ambalaje sau a deșeurilor municipale, în general, înseamnă cursuri de apă mai curate, înseamnă păduri mai curate, înseamnă, până la urmă, un mediu mai sănătos.

*

* *

Anexele nr. 1 ,

2

și

3

fac parte integrantă din prezentul Protocol.

Hotărârile prezentului Protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către Guvernele celor două state, conform

capitolului III, articolul 10, punctul 5 al Acordului , în același timp pierzându-și valabilitatea următoarele:

a)

anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XXV-a a Comisiei hidrotehnice româno - ungare, semnat la Cluj- Napoca, la 26 martie 2014, intitulată "Regulament privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

b)

anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Morahalom, în data de 22 iunie 2017, intitulată "anexa nr. 1b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

c)

anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a XXXIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Debrecen în data de 4 august 2022, intitulată "anexa nr. 1c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

d)

anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a XXXI-a

a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Gyula, în data de 3 septembrie 2020, intitulată "anexa nr. 4a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

e)

anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Morahalom, în data de 22 iunie 2017, intitulată "anexa nr. 4b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

f)

anexa nr. 3 la Protocolul Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Morahalom, în data de 22 iunie 2017, intitulată "anexele nr. 6a și 6b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

g)

anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a XXIV-a a Comisiei hidrotehnice româno - ungare, semnat la Debrecen, la 23 mai 2013, care cuprinde anexele nr. 1a, 1d, 1e, 3, 5a, 5b și 8a la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

h)

anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XXX-a

a Comisiei hidrotehnice româno - ungare, semnat la Gyula, la 17 mai 2019, intitulată "anexa nr. 7a la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

i)

anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a XXX-a

a Comisiei hidrotehnice româno - ungare, semnat la Gyula, la 17 mai 2019, intitulată "anexa nr. 7b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

j)

anexa la Protocolul Sesiunii a XXXII-a

a Comisiei hidrotehnice româno - ungare, semnat la Cluj- Napoca, la 13 octombrie 2021, intitulată "anexa nr. 7c la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

k)

anexa nr. 3 la Protocolul Sesiunii a XXXI-a

a Comisiei hidrotehnice româno - ungare, semnat la Gyula, la 3 septembrie 2020, intitulată "anexa nr. 8b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria";

l)

anexa nr. 9 la Protocolul Sesiunii a XXVII-a

a Comisiei hidrotehnice româno - ungare, semnat la Târgu Mureș, la 22 iunie 2016, intitulată anexa nr. 9 la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria;

Prezentul Protocol a fost semnat la Vasarosnameny, la data de 30 mai 2024, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română și limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

PENTRU PARTEA ROMÂNĂ

PENTRU PARTEA UNGARĂ

Simona Olimpia Negru

Kovacs Peter