Constituția
CONSTITUȚIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
prezumat în vigoare
NOTĂ:
Constituția Republicii Populare Române din 1952 a fost adoptată de Marea Adunare Naționala în baza articolelor 38 și 104 din Constituția Republicii Populare Române din 1948 după discutarea proiectului publicat la data de 19 iulie 1952 de către Comisia constituțională pentru pregătirea proiectului de Constituție. Marea Adunare Naționala a votat constituția în ședința din data de 24 septembrie 1952, cu unanimitate de 324 voturi, situație certificată de Președintele Marii Adunări Naționale, Coliu Dumitru, și de secretarii Marii Adunări Naționale, Marussi Gheorghe și Belea Miron.
Constituția a fost promulgată în data de 24 septembrie 1952, sub semnatura Președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, și a secretarului Prezidiului Marii Adunări Naționale, Marin Florea Ionescu, și a fost publicată în "Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române" nr. 1 din 27 septembrie 1952.
Constituția a intrat în vigoare la 24 septembrie 1952, adică la data adoptării ei. Ea abroga implicit, pe aceeași dată, Constituția din 1948.
Constituția din 1952 era alcătuită dintr-un capitol introductiv și 105 articole grupate în 10 capitole.
Aceasta Constituție a fost modificată prin următoarele acte normative:
a) Legea nr. 3/1953 pentru reorganizarea unor ministere și includerea Președintelui Comitetului de Stat pentru Arhitectura și Construcții în Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 4 din 29 ianuarie 1953 (modifica art. 43 și 50);
b) Legea nr. 7/1953 pentru modificarea articolelor 43 și 50 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 6 din 26 ianuarie 1954;
c) Legea nr. 3/1954 pentru modificarea articolului 35 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1954;
d) Legea nr. 4/1955 pentru modificarea articolelor 43 și 50 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 13 din 2 iunie 1955;
e) Legea nr. 5/1956 pentru modificarea articolelor 18, 19 alineatul 2 și articolului 50 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 11 din 4 aprilie 1956;
f) Legea nr. 1/1957 pentru modificarea articolelor 43, 47 lit. f și 56, precum și pentru abrogarea articolelor 50, 59 și 62 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 11 din 28 martie 1957;
g) Legea nr. 1/1958 pentru modificarea articolului 35 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 3 din 15 ianuarie 1958;
h) Legea nr. 2/1959 pentru modificarea articolelor 52 și 58 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 31 din 31 decembrie 1959;
i) Legea nr. 2/1960 pentru modificarea articolelor 18, 19 și 39 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 27 din 27 decembrie 1960;
j) Legea nr. 1/1961 pentru modificarea Capitolului III, precum și a art. 43, 44 și 75 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 9 din 25 martie 1961;
k) Legea nr. 2/1964 pentru modificarea art. 25 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Buletinul Oficial nr. 24 din 30 decembrie 1964.
Constituția din 1952 a fost abrogată expres la data de 21 august 1965.
Textul Constituției din 1952 este reprodus după "Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române" nr. 1 din 27 septembrie 1952.
MAREA ADUNARE NAȚIONALA
A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În temeiul articolelor 38 și 104 din Constituția Republicii Populare Române, publicată în Monitorul Oficial Nr. 87 bis din 13 Aprilie 1948,
Adopta următoarea
CONSTITUȚIE
a Republicii Populare Române
Capitol introductiv
Republica Populara Română este un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate.
Republica Populara Română a luat naștere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german și a eliberării României de către glorioasa Armata Sovietica, eliberare care a dat putinta poporului muncitor, în frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul Comunist, sa doboare dictatura fascista, sa nimiceasca puterea claselor exploatatoare și sa faureasca statul de democratie populara, care corespunde pe deplin intereselor și nazuintelor maselor populare din România.
Astfel s-au putut incununa cu o victorie istorica lupta de secole dusa de poporul muncitor român pentru libertate și independenta naționala, luptele eroice ale clasei muncitoare aliata cu taranimea muncitoare pentru doborirea regimului capitalisto-mosieresc și scuturarea jugului imperialist.
Faurirea și întărirea statului de democratie populara, prietenia și alianta cu marea Uniune Sovietica, sprijinul și ajutorul ei dezinteresat și fratesc asigura independenta, suveranitatea de stat, dezvoltarea și inflorirea Republicii Populare Române.
Forțele armate ale Republicii Populare Române stau de straja hotarelor tarii, suveranității și independentei poporului român, securității sale și păcii.
Politica externa a Republicii Populare Române este o politica de apărare a păcii, de prietenie și alianta cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și cu țările de democratie populara, o politica de pace și prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace.
Minoritățile naționale din Republica Populara Română se bucura de deplina egalitate în drepturi cu poporul român. În Republica Populara Română se asigura autonomie administrativ-teritorială populației maghiare din raioanele secuesti, unde ea formează o masa compacta.
Prezenta Constituție a Republicii Populare Române consacra rezultatele obținute pînă acum de oamenii muncii, în frunte cu clasa muncitoare, în opera de construire a societății socialiste în țara noastră.
Politica statului de democratie populara este îndreptată spre lichidarea exploatării omului de către om și construirea socialismului.
Capitolul 1 Oranduirea socială
Articolul 1
Republica Populara Română este un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate.
Articolul 2
Baza puterii populare în Republica Populara Română este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, în care rolul conducător aparține clasei muncitoare.
Articolul 3
Republica Populara Română s-a născut și s-a intarit ca rezultat al eliberării tarii de către forțele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului și de sub dominatia imperialista, ca rezultat al doboririi puterii mosierilor și capitalistilor de către masele de la orașe și sate în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Roman.
Articolul 4
În Republica Populara Română puterea aparține oamenilor muncii de la orașe și sate, care o exercită prin Marea Adunare Naționala și Sfaturile Populare.
Sfaturile Populare constituie baza politica a Republicii Populare Române.
Articolul 5
Economia naționala a Republicii Populare Române cuprinde trei formațiuni social-economice: formatiunea socialistă, mica producție de mărfuri și formatiunea particular-capitalista.
Articolul 6
Fundamentul formatiunii social-economice socialiste este proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție care are fie forma proprietății de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietății cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodariilor agricole colective sau a organizațiilor cooperatiste).
În formatiunea socialistă a economiei naționale este lichidată exploatarea omului de către om.
Formatiunea socialistă, căreia îi aparține rolul conducător în economia naționala a Republicii Populare Române, constituie baza dezvoltării tarii pe calea socialismului. Statul de democratie populara, proclamand ca principala sarcina a sa construirea socialismului, intareste și largeste neincetat formatiunea socialistă, asigura creșterea neîntreruptă a bunei stări materiale și a nivelului cultural al oamenilor muncii.
Articolul 7
Bogățiile de orice natura ale subsolului, fabricile, uzinele și minele, pădurile, apele, izvoarele de energie naturala, căile de comunicație de orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim și aerian, băncile, posta, telegraful, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar, cinematografia și teatrul, gospodăriile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, întreprinderile comunale și partea naționalizata a fondului de locuințe de la orașe, constituie proprietate de stat, bun comun al poporului.
Articolul 8
Pământul în Republica Populara Română aparține celor ce-l muncesc.
Articolul 9
Inventarul viu și mort al gospodariilor agricole colective și al cooperativelor, producția realizată, cat și toate întreprinderile sau construcțiile ce le aparțin, reprezintă proprietatea obsteasca a gospodariilor agricole colective și a cooperativelor.
Taranii membri ai gospodariilor agricole colective au în folosință personală un lot de pămînt pe lîngă casa și în proprietate personală gospodăria de pe acest lot, casa de locuit, animalele productive, păsări, inventar agricol marunt - în conformitate cu statutul gospodăriei agricole colective.
Articolul 10
Mica producție de mărfuri în Republica Populara Română cuprinde gospodăriile taranesti mici și mijlocii, care poseda proprietate particulară asupra pămîntului bazată pe munca proprie a producătorului, ca și atelierele meseriasilor care nu exploatează munca altora. Statul ocrotește dreptul de proprietate particulară asupra pămîntului a taranilor cu gospodării mici și mijlocii, pe baza legilor în vigoare.
Statul democrat-popular sprijină pe taranii cu gospodării mici și mijlocii și pe meseriasi, cu scopul de a-i feri de exploatarea capitalista, de a spori producția realizată de ei și de a ridica bunăstarea lor.
Articolul 11
Formatiunea particular-capitalista în Republica Populara Română cuprinde gospodăriile chiaburesti, întreprinderile comerciale particulare, micile întreprinderi industriale nenationalizate, bazate pe exploatarea muncii salariate.
Statul democrat-popular realizează în mod consecvent politica de ingradire și eliminare a elementelor capitaliste.
Articolul 12
Dreptul de proprietate personală a cetățenilor Republicii Populare Române asupra veniturilor și economiilor provenite din munca, asupra casei de locuit și gospodăriei auxiliare pe lîngă casa, asupra obiectelor casnice și de uz personal, cat și dreptul de moștenire asupra proprietății personale a cetățenilor sînt ocrotite de lege.
Articolul 13
Viața economică a Republicii Populare Române se dezvolta pe baza planului de stat al economiei naționale, în interesul construirii socialismului, creșterii neincetate a bunei stări materiale și culturale a oamenilor muncii, intaririi independentei naționale a tarii și a capacității ei de apărare.
Articolul 14
În Republica Populara Română, comerțul exterior este monopol de stat.
Articolul 15
În Republica Populara Română munca este o datorie și o chestiune de onoare pentru fiecare cetățean capabil de muncă, după principiul "cine nu munceste, nu mananca". În Republica Populara Română se înfăptuiește tot mai larg principiul socialismului: "De la fiecare după capacitatile sale, fiecăruia după munca sa".
Capitolul 2 Oranduirea de stat
Articolul 16
Regimul de stat al Republicii Populare Române este regimul democrației populare, care reprezintă puterea oamenilor muncii.
Articolul 17
Statul român democrat-popular - stat unitar, suveran și independent:
a) apara independenta și suveranitatea poporului român, cuceririle oamenilor muncii de la orașe și sate, drepturile, libertățile și puterea oamenilor muncii, împotriva dusmanilor poporului muncitor;
b) asigura întărirea și dezvoltarea forțelor de producție ale tarii prin industrializarea ei socialistă, prin lichidarea înapoierii economice, tehnice și culturale, prin transformarea socialistă treptata a agriculturii pe baza liberului consimțământ al taranilor muncitori;
c) organizează și dezvolta economia planificata, bazându-se pe întreprinderile de stat și cooperatiste;
d) organizează apărarea Republicii de dusmanii externi și conduce forțele armate ale tarii;
e) asigura securitatea interna a cetățenilor, face inofensivi și reprima pe dusmanii poporului;
f) conduce sistemul banesc și de credite, elaborează și realizează bugetul de stat, stabilește impozitele, taxele și veniturile necesare pentru nevoile statului;
g) administrează băncile, întreprinderile și instituțiile de stat industriale, agricole și comerciale;
h) conduce învățămîntul public de toate gradele;
i) asigura creșterea continua a bunei stări și sănătatea maselor populare de la orașe și sate;
j) asigura dezvoltarea culturii poporului român și a culturii minorităților naționale, socialistă în conținut, naționala în forma;
k) veghează la aplicarea și respectarea Constituției și legilor Republicii Populare Române, ele fiind expresia voinței și intereselor poporului muncitor.
Respectarea și aplicarea întocmai a Constituției și a legilor tarii este datoria principala a fiecărei instituții de stat și a fiecărui cetățean, ele fiind obligatorii pe întreg teritoriul Republicii.
Articolul 18
Republica Populara Română are următoarea împărțire administrativ-teritorială:
Regiunile: Arad, Bacau, Baia Mare, Barlad, București, Cluj, Constanta, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Stalin, Suceava, Timișoara, Regiunea Autonomă Maghiara.
Articolul 19
Regiunea Autonomă Maghiara a Republicii Populare Române este formată din teritoriul locuit de populația compacta maghiara secuiasca și are conducere administrativă autonomă, aleasă de populația Regiunii Autonome.
Regiunea Autonomă Maghiara cuprinde raioanele: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Sangeorgiu de Padure, Sf. Gheorghe, Targu-Mures, Targu-Sacuesc, Toplita.
Centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare este orașul Targu-Mures.
Articolul 20
Legile Republicii Populare Române, hotărîrile și dispozițiile organelor centrale ale statului sînt obligatorii pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare.
Articolul 21
Regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de Sfatul Popular al Regiunii Autonome și supus spre aprobare Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.
Capitolul 3 Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Române
Articolul 22
Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române.
Articolul 23
Marea Adunare Naționala este unicul organ legiuitor al Republicii Populare Române.
Articolul 24
Marea Adunare Naționala are în competența sa directa:
a) alegerea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române;
b) formarea Guvernului Republicii Populare Române;
c) modificarea Constituției;
d) chestiunile războiului și ale păcii;
e) stabilirea planurilor economiei naționale;
f) aprobarea bugetului de stat, a încheierii exercițiilor bugetare și stabilirea impozitelor și veniturilor destinate bugetului statului;
g) stabilirea numărului de ministere, denumirea, contopirea și desființarea de ministere;
h) modificarea împărțirii pe regiuni a teritoriului Republicii Populare Române;
i) acordarea amnistiei;
j) controlul general asupra aplicării Constituției.
Articolul 25
Marea Adunare Naționala este aleasă de către oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, pe circumscripții electorale, câte un deputat la 40.000 locuitori.
Marea Adunare Naționala se alege pe timp de 4 ani.
Articolul 26
O lege se socotește adoptată dacă e votată de majoritatea simpla a Marii Adunări Naționale.
Articolul 27
După adoptarea legilor de către Marea Adunare Naționala, ele sînt semnate de Președintele și de Secretarul Prezidiului și publicate în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale.
Îndeplinirea legilor adoptate de Marea Adunare Naționala este obligatorie pentru toți cetățenii Republicii Populare Române.
Articolul 28
Sesiunile Marii Adunări Naționale se țin de doua ori pe an. Convocarea Marii Adunări Naționale se face de către Prezidiul Marii Adunări Naționale.
Articolul 29
Marea Adunare Naționala poate fi convocată în sesiuni extraordinare de către Prezidiul Marii Adunări Naționale, sau la cererea cel puțin a unei treimi din numărul total al deputaților.
Articolul 30
Marea Adunare Naționala își alege în fiecare legislatura un Președinte și doi Vice-presedinti, care conduc ședințele Marii Adunări Naționale conform cu regulamentul interior de funcționare.
Articolul 31
Marea Adunare Naționala validează mandatele deputaților aleși.
În vederea verificării condițiunilor în care s-a desfășurat alegerea fiecărui deputat, Marea Adunare Naționala alege o comisie de validare. Aceasta comisie supune raportul sau aprobării Marii Adunări Naționale, care hotărăște validarea sau anularea alegerii fiecărui deputat.
Articolul 32
Marea Adunare Naționala poate numi comisii de ancheta și revizie în diverse probleme.
Toate organele și funcționarii de stat au obligația sa pună la dispoziția acestor comisii informațiile și documentele necesare.
Marea Adunare Naționala stabilește pentru fiecare comisie în parte împuternicirile și modul ei de activitate.
Articolul 33
Fiecare deputat are dreptul de a pune întrebări sau de a interpela Guvernul ori pe miniștri în parte. Guvernul sau ministrul întrebat are obligația de a răspunde verbal sau în scris, în termen de cel mult 3 zile.
Articolul 34
Nici un deputat al Marii Adunări Naționale nu poate fi trimis în judecata și nu poate fi arestat fără încuviințarea Marii Adunări Naționale, în timpul sesiunilor, iar între sesiuni - a Prezidiului Marii Adunări Naționale.
Articolul 35
Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române alege Prezidiul Marii Adunări Naționale, compus dintr-un Președinte, doi Vice-presedinti, un Secretar și treisprezece membri.
Articolul 36
Prezidiul Marii Adunări Naționale răspunde de toată activitatea sa în fața Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.
Articolul 37
Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române are următoarele atributiuni:
a) convoacă în sesiuni Marea Adunare Naționala;
b) emite decrete;
c) interpretează legile în vigoare în Republica Populara Română;
d) hotărăște consultarea poporului (referendum);
e) anulează hotărîrile și dispozițiunile Consiliului de Miniștri cînd acestea nu sînt conforme legilor;
f) în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, revoca din funcțiuni și numește miniștri în Guvern la propunerea Președintelui Consiliului de Miniștri și cu aprobarea ulterioară a Marii Adunări Naționale;
g) instituie decoratiile, medaliile și titlurile onorifice ale Republicii Populare Române;
h) conferă decoratiile, medaliile și titlurile onorifice ale Republicii Populare Române; stabilește gradele militare, rangurile diplomatice și alte titluri speciale;
i) în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, la propunerea Guvernului, declara starea de război în cazul unei agresiuni armate îndreptate împotriva Republicii Populare Române sau împotriva unui alt stat, față de care Republica Populara Română are obligațiuni de apărare mutuala ce decurg din tratatele internaționale;
j) numește și revoca pe comandantul suprem al forțelor armate ale Republicii Populare Române;
k) declara mobilizarea parțială sau generală;
l) exercita dreptul de grațiere și comutare a pedepselor;
m) ratifica și denunta tratatele internaționale ale Republicii Populare Române;
n) acreditează și recheamă pe reprezentanții plenipotentiari ai Republicii Populare Române în statele străine;
o) primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai statelor străine, acreditați pe lîngă Prezidiu;
p) în interesul apărării Republicii Populare Române sau al asigurării ordinii publice și securității statului, proclama în unele localități sau pe întreg teritoriul tarii starea excepționala.
Articolul 38
Mandatul Marii Adunări Naționale încetează la expirarea termenului pentru care a fost aleasă.
Articolul 39
După expirarea mandatului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, Prezidiul Marii Adunări Naționale fixează noi alegeri în termen de cel mult trei luni, socotite de la ziua expirării mandatului Marii Adunări Naționale.
Prezidiul în funcțiune își păstrează împuternicirile sale pînă la alegerea noului Prezidiu de către noua Mare Adunare Naționala a Republicii Populare Române.
Articolul 40
În caz de război sau în cazul altor împrejurări excepționale, Marea Adunare Naționala poate să-și prelungească mandatul pentru timpul cat va dura starea excepționala.
Articolul 41
Marea Adunare Naționala nou aleasă este convocată de către Prezidiul în funcțiune, în termen de cel mult trei luni după alegeri.
Capitolul 4 Organele administrației de stat ale Republicii Populare Române
Articolul 42
Organul suprem executiv și de dispoziție al puterii de stat a Republicii Populare Române este Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române.
Articolul 43
Consiliul de Miniștri este constituit de către Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române și este format din:
Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române;
Vice-președinții Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române;
Președintele Comitetului de Stat al Planificarii;
Președintele Comisiei Controlului de Stat;
Miniștrii Republicii Populare Române;
Președintele Comitetului de Stat al Aprovizionarii;
Președintele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole;
Președintele Comitetului Învățămîntului Superior;
Președintele Comitetului pentru Cinematografie;
Președintele Comitetului pentru Arta.
Articolul 44
Consiliul de Miniștri este răspunzător și da socoteala de activitatea sa în fața Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale - în fața Prezidiului Marii Adunări Naționale.
Articolul 45
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române emite hotărîri și dispoziții pe baza legilor în vigoare sau în vederea aplicării lor și controlează executarea acestora.
Articolul 46
Aplicarea hotărîrilor și dispozițiilor Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române este obligatorie pe întreg teritoriul Republicii Populare Române.
Articolul 47
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române are următoarele atribuții:
a) coordonează și indrumeaza activitatea ministerelor și a celorlalte instituții subordonate lui;
b) ia măsuri pentru realizarea planului economiei naționale, a bugetului statului și în vederea consolidării sistemului banesc și de credit;
c) ia măsuri în vederea asigurării ordinei publice, apărării intereselor statului și ocrotirii drepturilor cetățenilor;
d) exercita conducerea generală în domeniul relațiilor cu statele străine;
e) fixează contingentele anuale de cetățeni care urmează să fie chemați la îndeplinirea serviciului militar activ; conduce organizarea generală a forțelor armate ale tarii;
f) înființează, după necesitați, comitete și comisii speciale, precum și direcții generale pe lîngă Consiliul de Miniștri pentru probleme economice, culturale, juridice și militare.
Articolul 48
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române poate anula ordinele și instrucțiunile ministrilor neconforme legilor și hotărîrilor Consiliului de Miniștri.
Articolul 49
În limitele competentei ministerelor pe care le conduc, Miniștrii dau ordine și instrucțiuni pe baza și în vederea aplicării legilor în vigoare, a hotărîrilor și dispozițiunilor Consiliului de Miniștri, controland executarea lor.
Articolul 50
Ministerele Republicii Populare Române sînt următoarele:
Ministerul Afacerilor Externe;
Ministerul Afacerilor Interne;
Ministerul Agriculturii;
Ministerul Comerțului Exterior;
Ministerul Comerțului Interior;
Ministerul Construcțiilor și al Industriei Materialelor de Construcții;
Ministerul Cultelor;
Ministerul Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice;
Ministerul Finanțelor;
Ministerul Forțelor Armate;
Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat;
Ministerul Gospodăriei Comunale și Industriei Locale;
Ministerul Gospodăriei Silvice;
Ministerul Industriei Alimentare;
Ministerul Industriei Carnii, Peștelui și Laptelui;
Ministerul Industriei Carbunelui;
Ministerul Industriei Chimice;
Ministerul Industriei Metalurgice;
Ministerul Industriei Petrolului;
Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei;
Ministerul Industriei Ușoare;
Ministerul Învățămîntului Public;
Ministerul Justiției;
Ministerul Postelor și Telecomunicatiilor;
Ministerul Prevederilor Sociale;
Ministerul Sănătății;
Ministerul Securității Statului;
Ministerul Transporturilor.
Capitolul 5 Organele locale ale puterii de stat
Articolul 51
Organele puterii de stat în regiuni, raioane, orașe și comune sînt Sfaturile Populare ale oamenilor muncii de la orașe și sate.
Articolul 52
Sfaturile Populare se compun din deputați aleși pe timp de doi ani de către oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, din regiunea, raionul, orașul și comuna respectiva.
Normele de reprezentare în Sfaturile Populare se stabilesc prin lege.
Articolul 53
Sfaturile Populare îndrumă munca organelor administrative subordonate lor, conduc activitatea locală pe taram economic și cultural, asigura menținerea ordinei publice, respectarea legilor și ocrotirea drepturilor cetățenilor, întocmesc bugetul local.
Articolul 54
Sfaturile Populare organizează participarea activa a oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat și obștești și la opera de construire a socialismului.
Articolul 55
Sfaturile Populare iau hotărîri și dau dispoziții în limitele drepturilor ce le sînt acordate prin legile Republicii Populare Române.
Articolul 56
Organele executive și de dispoziție ale Sfaturilor Populare regionale, raionale, orășenești și comunale sînt Comitetele Executive alese de deputații Sfaturilor Populare și sînt alcătuite din Președinte, Vice-presedinti, Secretar și membri.
Articolul 57
Organul puterii de stat al Regiunii Autonome Maghiare este Sfatul Popular al Regiunii Autonome.
Organul executiv și de dispoziție al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare este Comitetul Executiv ales de el.
Articolul 58
Sfatul Popular al Regiunii Autonome Maghiare este ales după normele stabilite de lege, pe timp de 2 ani, de către oamenii muncii din Regiunea Autonomă, cetățeni ai Republicii Populare Române.
Articolul 59
Organul executiv și de dispoziție al Sfaturilor Populare din comunele mici este alcătuit din Președinte, Vice-președinte și Secretar, aleși de deputații Sfatului Popular respectiv.
Articolul 60
Organele executive și de dispoziție ale Sfaturilor Populare dau socoteala de activitatea lor atît Sfatului Popular care le-a ales, cat și Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior.
Articolul 61
Sfaturile Populare regionale, raionale și orășenești organizează secțiuni ale Comitetelor Executive.
Organizarea, modul de funcționare și activitatea secțiunilor sînt determinate prin lege.
Articolul 62
Secțiunile Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare sînt subordonate atît Sfatului Popular și Comitetului Executiv pe lîngă care funcționează, cat și secțiunii corespunzătoare a Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior și Ministerelor respective.
Articolul 63
După expirarea mandatului Sfaturilor Populare, Comitetele Executive își păstrează atribuțiile pînă la constituirea noilor organe executive de către Sfaturile Populare nou alese.
Capitolul 6 Instanțele judecătorești și procuratura
Articolul 64
Justiția în Republica Populara Română se înfăptuiește de către Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române, Tribunalele regionale și Tribunalele populare, precum și de către instanțele judecătorești speciale, înființate prin lege.
Organizarea, competența și procedura tribunalelor sînt stabilite prin lege.
Articolul 65
Tribunalele apara regimul de democratie populara și cuceririle poporului muncitor; asigura legalitatea populara, proprietatea obsteasca și drepturile cetățenilor.
Articolul 66
Judecarea proceselor la toate instanțele se face cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.
Articolul 67
Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române este ales de Marea Adunare Naționala pe termen de cinci ani.
Judecătorii și asesorii populari sînt aleși în conformitate cu procedura stabilită prin lege.
Prin lege este stabilită și numirea judecătorilor în instanțele speciale.
Articolul 68
În Republica Populara Română, procedura judiciară se face în limba română, asigurându-se în regiunile și raioanele locuite de populație de alta naționalitate decât cea română folosirea limbii materne a acelei populații.
Părților, care nu vorbesc limba în care se face procedura judiciară, li se asigura posibilitatea de a lua cunoștința, prin traducător, de piesele dosarului, precum și dreptul de a vorbi în instanța și a pune concluziuni în limba maternă.
Articolul 69
În toate instanțele judecata este publică, în afară de cazurile prevăzute de lege.
Acuzatului i se garantează dreptul de apărare.
Articolul 70
Judecătorii sînt independenți și se supun numai legii.
Articolul 71
Tribunalele pronunța hotărîrile lor în numele poporului.
Articolul 72
Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române exercita supravegherea activității judiciare a tuturor instanțelor judecătorești din Republica Populara Română.
Articolul 73
Procurorul General al Republicii Populare Române exercita supravegherea superioară a respectării legilor de către Ministere și celelalte organe centrale, de către organele locale ale puterii și administrației de stat, precum și de către funcționari și ceilalți cetățeni.
Articolul 74
Procurorul General al Republicii Populare Române este numit de Marea Adunare Naționala pe termen de cinci ani.
Loctiitorii Procurorului General al Republicii Populare Române și procurorii unităților locale ale Procuraturii sînt numiți de Procurorul General pe termen de patru ani.
Articolul 75
Procurorul General răspunde față de Marea Adunare Naționala a Republicii Populare Române, și - în intervalul dintre sesiuni - față de Prezidiul Marii Adunări Naționale și față de Consiliul de Miniștri.
Articolul 76
Organele Procuraturii sînt independente de organele locale, subordonandu-se numai Procurorului General al Republicii Populare Române.
Capitolul 7 Drepturile și datoriile fundamentale ale cetățenilor
Articolul 77
Cetățenilor Republicii Populare Române le este asigurat dreptul la munca, adică dreptul de a capata o munca garantată și plătită potrivit cu cantitatea și calitatea ei.
Dreptul la munca este garantat prin existenta și dezvoltarea formatiunii socialiste a economiei naționale, prin creșterea neîntreruptă și sistematica a forțelor de producție în Republica Populara Română, prin înlăturarea posibilității crizelor economice și prin lichidarea somajului.
Articolul 78
Cetățenii Republicii Populare Române au dreptul la odihna.
Dreptul la odihna este asigurat prin: stabilirea zilei de muncă de 8 ore pentru muncitori și funcționari; reducerea zilei de muncă sub 8 ore pentru anumite profesiuni cu condiții de muncă grele și pentru secții cu condiții de muncă deosebit de grele; stabilirea de concedii anuale plătite pentru toți muncitorii și funcționarii; punerea la dispoziția oamenilor muncii a caselor de odihnă, sanatoriilor și instituțiilor de cultura.
Articolul 79
Cetățenii Republicii Populare Române au dreptul la asigurare materială la batranete, în caz de boala sau incapacitate de muncă.
Acest drept este garantat prin dezvoltarea larga a asigurarilor sociale ale muncitorilor și funcționarilor, pe socoteala statului, prin asistența medicală gratuita acordată celor ce muncesc și prin punerea stațiunilor balneare și climaterice la dispoziția oamenilor muncii.
Articolul 80
Cetățenii Republicii Populare Române au dreptul la învățătura.
Acest drept este asigurat prin învățămîntul elementar general, obligatoriu și gratuit; prin sistemul burselor de stat acordate studenților și elevilor merituosi din școlile învățămîntului superior, mediu și elementar, prin organizarea pe lîngă întreprinderi industriale, gospodării agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare și gospodării agricole colective a învățămîntului profesional gratuit pentru cei ce muncesc.
Învățămîntul de toate gradele este învățămînt de stat.
Statul se îngrijește de dezvoltarea științei, literaturii și artei.
Articolul 81
Oamenilor muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, fără deosebire de naționalitate sau rasa le este asigurata deplina egalitate de drepturi în toate domeniile vieții economice, politice și culturale.
Orice fel de ingradire directa sau indirecta a drepturilor oamenilor muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al naționalității cărora le aparțin cetățenii, orice manifestare de sovinism, ura de rasa, ura naționala sau propaganda naționalista șovină este pedepsita de lege.
Articolul 82
În Republica Populara Română se asigura minorităților naționale folosirea libera a limbii materne, învățămîntul de toate gradele în limba maternă, cărți, ziare și teatre în limba maternă. În raioanele locuite și de populații de alta naționalitate decât cea română, toate organele și instituțiile vor folosi oral și scris și limba naționalitatilor respective și vor face numiri de funcționari din rândul naționalității respective sau al altor localnici care cunosc limba și felul de trai al populației locale.
Articolul 83
Femeia în Republica Populara Română are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieții economice, politice, de stat și culturale.
Femeia are drepturi egale cu ale bărbatului la munca, salariu, odihna, asigurare socială și învățămînt.
Statul ocrotește căsătoria și familia și apara interesele mamei și copilului. Statul acorda ajutor mamelor cu mulți copii și mamelor singure, concedii cu plata salariului femeilor însărcinate; organizează maternitati, crese și cămine de copii.
Articolul 84
Libertatea de constiinta este garantată tuturor cetățenilor Republicii Populare Române.
Cultele religioase sînt libere să se organizeze și pot funcționa liber. Libertatea exercitării cultelor religioase este garantată tuturor cetățenilor Republicii Populare Române.
Școala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține instituții de învățămînt general, ci numai școli speciale pentru pregătirea personalului cultului.
Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase se reglementează prin lege.
Articolul 85
În conformitate cu interesele celor ce muncesc și în vederea intaririi regimului de democratie populara, cetățenilor Republicii Populare Române li se garantează prin lege:
a) libertatea cuvantului;
b) libertatea presei;
c) libertatea întrunirilor și a mitingurilor;
d) libertatea cortegiilor și a demonstratiilor de strada.
Aceste drepturi sînt asigurate punându-se la dispoziția maselor muncitoare și organizațiilor lor tipografiile, depozitele de hârtie, clădirile publice, strazile, mijloacele de comunicații și alte condiții materiale necesare exercitării acestor drepturi.
Articolul 86
În conformitate cu interesele celor ce muncesc și în scopul dezvoltării activității politice și obștești a maselor populare, cetățenilor Republicii Populare Române li se asigura dreptul de asociere în organizații obștești, în sindicate profesionale, uniuni cooperatiste, organizații de femei, de tineret, organizații sportive, asociații culturale, tehnice și științifice.
Orice asociație cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă. Participarea la astfel de asociații este pedepsita de lege.
Cetățenii cei mai activi și cei mai constienti din randurile clasei muncitoare și din randurile celorlalte paturi de oameni ai muncii se unesc în Partidul Muncitoresc Roman, detasamentul de avangarda al oamenilor muncii în lupta pentru întărirea și dezvoltarea regimului de democratie populara și pentru construirea societății socialiste.
Partidul Muncitoresc Roman este forta conducatoare atît a organizațiilor celor ce muncesc, cat și a organelor și instituțiilor de stat. În jurul lui se strang laolalta toate organizațiile celor ce muncesc din Republica Populara Română.
Articolul 87
Cetățenilor Republicii Populare Române le este garantată inviolabilitatea persoanei.
Nimeni nu poate fi arestat decât pe baza hotărîrii tribunalului sau a procurorului, conform prevederilor legii.
Articolul 88
Inviolabilitatea domiciliului cetățenilor și secretul corespondentei sînt ocrotite de lege.
Articolul 89
Republica Populara Română acorda drept de azil cetățenilor străini urmăriți pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru activitate științifică, pentru participare la lupta de eliberare naționala sau de apărare a păcii.
Articolul 90
Fiecare cetățean al Republicii Populare Române este dator să respecte Constituția și legile Statului de democratie populara; sa pazeasca, sa întărească și sa dezvolte proprietatea obsteasca socialistă; să respecte disciplina muncii; să contribuie activ la întărirea regimului de democratie populara și la propășirea economică și culturală a tarii.
Articolul 91
Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar în randurile Forțelor Armate ale Republicii Populare Române este o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Populare Române.
Articolul 92
Apărarea Patriei este datoria sfanta a fiecărui cetățean al Republicii Populare Române. Trădarea de Patrie, călcarea jurămîntului, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului, spionajul constituie crimele cele mai grave față de popor și de stat și sînt pedepsite de lege cu toată asprimea.
Capitolul 8 Sistemul electoral
Articolul 93
Alegerile de deputați pentru Marea Adunare Naționala și pentru Sfaturile Populare se fac prin vot universal, egal, direct și secret.
Articolul 94
Alegerile de deputați se fac prin vot universal. Toți oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, care au împlinit vîrsta de 18 ani, fără deosebire de rasa sau naționalitate, sex, religie, grad de cultura, profesiune sau durata domicilierii, au dreptul de a lua parte la alegerea deputaților, cu excepția alienatilor, a persoanelor condamnate prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral și a celor declarați nedemni prin lege.
Poate fi ales deputat al Marii Adunări Naționale și al Sfaturilor Populare oricare om al muncii, cetățean al Republicii Populare Române cu drept de vot, care a împlinit vîrsta de 23 de ani.
Articolul 95
Alegerile de deputați se fac prin vot egal. Toți oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române, iau parte la alegeri în condiții egale și fiecare are dreptul la un singur vot.
Articolul 96
Femeile au dreptul de a alege și de a fi alese în Marea Adunare Naționala și în Sfaturile Populare la fel cu bărbații.
Articolul 97
Cetățenii aflați în randurile Forțelor Armate ale Republicii Populare Române au dreptul de a alege și a fi aleși, la fel ca toți oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române.
Articolul 98
Alegerile de deputați se fac prin vot direct. La alegerile pentru Marea Adunare Naționala și pentru toate Sfaturile Populare, oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române participa în mod nemijlocit, prin vot direct.
Articolul 99
Alegerile de deputați se fac prin vot secret.
Articolul 100
Candidaturile pentru alegerea deputaților se depun pe circumscripții electorale, după normele stabilite prin lege.
Dreptul de a depune candidaturi este asigurat tuturor organizațiilor oamenilor muncii: organizațiilor Partidului Muncitoresc Roman, sindicatelor profesionale, cooperativelor, organizațiilor de tineret și altor organizații de masa, precum și asociaților culturale.
Articolul 101
Fiecare deputat este obligat sa dea socoteala în fața alegătorilor de activitatea sa și de aceea a organului ales din care face parte.
Deputatului i se poate retrage oricînd mandatul, în urma hotărîrii majorității alegătorilor, luată în conformitate cu procedura fixată de lege.
Capitolul 9 Stema, Drapelul și Capitala Republicii Populare Române
Articolul 102
Stema Republicii Populare Române reprezintă munti impaduriti, deasupra cărora se ridica soarele. În partea stanga a stemei se afla o sonda. Stema este încadrată de o cununa de spice de grâu. În partea de sus a stemei se afla o stea în cinci colturi. În partea de jos a stemei, spicele sînt infasurate într-o panglica tricolora pe care sînt scrise literele R.P.R.
Articolul 103
Drapelul Republicii Populare Române poarta culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical cu albastrul lîngă lancie. În mijloc este asezata stema Republicii Populare Române.
Articolul 104
Capitala Republicii Populare Române este orașul București.
Capitolul 10 Procedura de modificare a Constituției Republicii Populare Române
Articolul 105
Constituția Republicii Populare Române poate fi modificată numai prin lege votată de Marea Adunare Naționala.
Proiectul de lege asupra modificării Constituției se considera adoptat dacă a fost votat de cel puțin două treimi din numărul total al membrilor Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.