Hotărârea nr. 5/1992

Vasile Gionea - presedinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecator

Mihai Constantinescu - judecator

Miklos Fazekas - judecator

Ion Filipescu - judecator

Antonie Iorgovan - judecator

Ioan Muraru - judecator

Victor Dan Zlatescu - judecator

Simion Grigore - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent.

Pe rol solutionarea contestației formulate de domnul Mircea Dumitrescu, domiciliat în București, str. dr. Eugen Iosif nr. 12, sector 5, împotriva înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Mircea Druc pentru functia de Presedinte al României.

Procedura completa.

La apelul nominal se prezinta contestatorul, domnul Mircea Dumitrescu, precum și intimatul, domnul Mircea Druc.

Se face expunerea cazului, aratindu-se ca prin contestația înregistrată sub nr. 189 din 1 septembrie 1992, domnul Mircea Dumitrescu sustine ca domnul Mircea Druc nu poate candida la functia de Presedinte al României avînd dubla cetatenie, ceea ce contravine art. 16 alin. (3) din Constitutie.

Domnul Mircea Dumitrescu, în dovedirea contestației, solicita să se ia interogatoriu domnului Mircea Druc, proba admisa de Curte. Raspunsurile au fost consemnate în interogatoriu.

La cererea Curtii și a reprezentantului procuraturii, domnul Mircea Druc a mai facut urmatoarele precizări: a avut cetatenia română prin nastere și fără voia sa i s-a atribuit cetatenia sovietica, iar la data de 6 iulie 1992 a redobîndit cetatenia română; are o singura cetatenie, cea română, intrucit Republica Moldova nu admite dubla cetatenie, iar între România și Republica Moldova nu exista un tratat care să permită dubla cetatenie; în perioada cit a fost prim-ministru al guvernului Republicii Moldova a avut cetatenia sovietica; își asuma întreaga raspundere pentru declaratia data în fața Biroului Electoral Central.

Domnul deputat Ioan Alexandru, din partea mai multor deputati, a depus o declaratie prin care se solicita respingerea contestației, ce s-a atasat la dosar.

Dindu-se părților cuvintul în fond, domnul Mircea Dumitrescu sustine contestația astfel cum a fost formulata, apreciind ca probele administrate confirma cele sesizate.

Domnul Mircea Druc arata ca are numai cetatenia română și solicita ca dezvoltarea motivelor pe care se intemeiaza aceasta afirmatie să fie facuta de consilierul sau, domnul Constantin Negrescu. Contestatorul a fost de acord cu aceasta solicitare.

S-a dat cuvintul domnului Constantin Negrescu care a aratat, în esenta, ca domnul Mircea Druc nu a dobîndit cetatenia Republicii Moldova după intrarea în vigoare a noii legi privind cetatenia, intrucit nu a facut demersurile necesare în acest scop, asa cum rezultă din faxul primit de la Ministerul Afacerilor Externe nr. 3246 din 2 septembrie 1992 și nici nu mai poate în prezent îndeplini aceste formalitati intrucit, între timp, a dobîndit cetatenia română, iar Republica Moldova nu admite dubla cetatenie.

Reprezentantul procuraturii invedereaza faptul ca problema ce urmeaza a fi solutionata este foarte sensibila intrucit domnul Mircea Druc a fost cetatean român la nastere și o dată cu destramarea U.R.S.S. este posibil sa fi redobîndit aceasta cetatenie.

Pe de altă parte, trebuie mentionat ca, potrivit

art. 2 alin. 2 din Legea nr. 21/1991

cu privire la cetatenia în Republica Moldova, domnul Mircea Druc a dobîndit cetatenia moldoveneasca în virtutea legii ceea ce presupune și posibilitatea pierderii ei tot în virtutea legii; cum aceeasi lege interzice dubla cetatenie iar domnul Mircea Druc este necontestat cetatean român, reprezentantul procuraturii supune atenției Curtii Constitutionale dacă domnul Mircea Druc nu a pierdut cetatenia moldoveneasca tot în virtutea legii.

CURTEA CONSTITUTIONALA

Luînd în dezbatere contestația, retine urmatoarele:

În conformitate cu art. 144 lit. d) din Constitutie și

art. 27 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională constata ca este competența sa solutioneze contestația.

Prin contestație se sustine ca domnul Mircea Druc are și cetatenia Republicii Moldova, astfel incit nu poate ocupa functia de Presedinte al României, potrivit art. 16 alin. (3) din Constitutie și, deci, nu poate fi ales în aceasta functie, în conformitate cu art. 35 din Constituie, iar inregistrarea candidaturii sale este contrara prevederilor

art. 10 din Legea nr. 69/1992 .

Este de principiu ca cetatenia se stabileste în functie de legea aplicabila în tara a carei cetatenie este în discutie și ca, în acest scop, organul de jurisdictie este tinut să asigure interpretarea acestei legi.

Tinind seama ca, potrivit art. 7 din Legea nr. 596/1991 cu privire la cetatenia în Republica Moldova, nu se admite dubla cetatenie și cum domnul Mircea Druc are cetatenia română, nu o poate avea și pe aceea a Republicii Moldova. De altfel, domnul Mircea Druc nu a solicitat, în termenul legal de un an, trecerea pe actul sau de identitate a cetateniei Republicii Moldova, asa cum prevede expres Regulamentul provizoriu de punere în aplicare a legii, aspect confirmat prin faxul Ministerului Afacerilor Externe nr. 3246 din 2 septembrie 1992 și, pentru motivele sus-menționate, nici nu mai are posibilitatea sa o faca. Rezultă, deci, că nu se poate retine ca domnul Mircea Druc are, pe linga cetatenia română, și cetatenia Republicii Moldova.

Avînd în vedere ca nici din probele administrate la cererea domnului Mircea Dumitrescu nu se poate trage concluzia ca domnul Mircea Druc este cetatean al Republicii Moldova, se constată că sustinerile facute de contestator nu se confirma și, în consecința, contestația urmeaza a fi respinsa.

Vazind și dispozitiile art. 13 lit. B a) și

art. 28 din Legea nr. 47/1992 , art. 2 alin. (2) și

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 ,

pentru considerentele expuse, Curtea Constituțională, cu majoritatea de voturi,

În numele legii

HOTARASTE;

1. Respinge contestația formulata de domnul Mircea Dumitrescu, domiciliat în București, str. dr. Eugen Iosif nr. 12, sector 5, împotriva înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Mircea Druc.

2. Hotărîrea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României.