Declarație

DOCUMENTELE CONFERINTEI LA NIVEL ÎNALT PENTRU SECURITATE ȘI COOPERARE ÎN EUROPA

(HELSINKI, 9-11 IULIE 1992)

DECLARAȚIA LA NIVEL ÎNALT DE LA HELSINKI, 1992

Perspectivele și problemele schimbării

1. Noi, șefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, am revenit la locul de naștere al procesului de la Helsinki pentru a da un nou impuls eforturilor noastre comune.

2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa, semnată la ultima Conferința la nivel înalt, a creat instituții de cooperare și a trasat orientări pentru realizarea unei comunități a statelor libere și democratice de la Vancouver la Vladivostok.

3. Am fost martorii încetării războiului rece, ai prabusirii regimurilor totalitare și sfirsitului ideologiei care a stat la baza acestora. În prezent, în toate țările noastre, democrația constituie baza vieții politice, sociale și economice. C.S.C.E. a jucat un rol-cheie în aceste transformări pozitive. Totuși, moștenirea trecutului rămîne puternica. Ne confruntam cu probleme și sanse, dar și cu serioase dificultăți și dezamagiri.

4. Ne-am reintrunit aici pentru a trece în revista recentele evolutii, pentru a consolida realizarile C.S.C.E. și a trasa direcția lor viitoare. Pentru a face fața noilor amenințări am adoptat astăzi, aici, un program de intarire a capacităților noastre de acțiune concertata și de intensificare a cooperării în folosul democrației, prosperitatii și asigurării drepturilor egale de securitate.

5. Aspirațiile popoarelor de a-și hotărî liber statutul lor politic intern și extern au condus la raspindirea democrației și și-au găsit recent expresia în apariția unui număr de state suverane. Participarea lor deplina conferă o noua dimensiune C.S.C.E.

6. Salutam angajamentul tuturor statelor participante față de valorile noastre comune. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținînd minorităților naționale, democrației și statului de drept, libertatea economică, justiția socială și responsabilitatea față de mediul înconjurător - sînt obiectivele noastre comune. Ele sînt imuabile. Aderarea la angajamentele noastre constituie baza participării și cooperării în C.S.C.E. și piatra unghiulara pentru dezvoltarea viitoare a societăților noastre.

7. Reafirmam valabilitatea principiilor directoare și valorilor comune ale Actului final de la Helsinki și ale Cartei de la Paris, intruchipind responsabilitățile statelor unul față de celălalt și ale guvernelor față de popoarele lor. Aceasta este constiinta colectivă a comunității noastre. Recunoastem ca suntem răspunzători unul față de celălalt pentru respectarea lor. Evidentiem drepturile democratice ale cetățenilor de a cere guvernelor lor respectarea acestor valori și standarde.

8. Subliniem ca angajamentele asumate în domeniul dimensiunii umane a C.S.C.E. constituie subiecte de preocupare directa și legitima a tuturor statelor participante și nu aparțin exclusiv afacerilor interne ale statului respectiv. Protejarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și întărirea instituțiilor democratice continua să fie baza vitala a securității noastre atotcuprinzatoare.

9. Tranzitia spre și dezvoltarea democrației și economiei de piața în noile democratii a fost continuată cu hotărîre, trecind prin dificultăți și condiții variate. Ne oferim sprijinul și solidaritatea noastră statelor participante aflate în tranzitie spre democratie și economia de piața. Salutam eforturile lor de a se integra pe deplin în comunitatea mai larga a statelor. Făcînd ca aceasta tranzitie să fie ireversibila, vom asigura securitatea și prosperitatea noastră, a tuturor.

10. Încurajarea acestui sentiment de comunitate mai larga rămîne unul din scopurile noastre fundamentale. Salutam în acest sens rapida adaptare a instituțiilor și organizațiilor europene și transatlantice, care conlucreaza tot mai mult pentru a face fața schimbărilor și a conferi o baza solida pentru pace și prosperitate. Comunitatea Europeană (C.E.E.), indeplinindu-și rolul sau important în dezvoltarea politica și economică a Europei, se îndreaptă spre o uniune și a decis să-și lărgească componenta. Ea se implica îndeaproape în activitățile C.S.C.E.

Organizația Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O.), una din legăturile transatlantice esențiale, a adoptat un nou concept strategic și și-a intarit rolul, ca un element integral al securității în Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C.), s-au stabilit relații de cooperare cu noii parteneri, în armonie cu scopurile C.S.C.E. De asemenea, a oferit sprijin practic activității C.S.C.E.

Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) este o parte integrantă a dezvoltării Uniunii Europene; de asemenea, constituie mijlocul de a întări stilpul european al Aliantei Atlantice, de a dezvolta o capacitate operationala; se deschide cooperării suplimentare cu noii parteneri și s-a oferit sa furnizeze resurse în sprijinul C.S.C.E.

Consiliul Europei își elaborează propriile programe pentru noile democratii, deschizîndu-se pentru primirea de noi membri și cooperind cu C.S.C.E. în dimensiunea umană.

Grupul celor 7 și Grupul celor 24 sînt profund angajate în asistența pentru țările în tranzitie.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (O.E.C.D.), Comisia Economică O.N.U. pentru Europa (E.C.E.) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D.) au jucat un rol-cheie în construcția noii Europe.

Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.) și-a declarat disponibilitatea de a asista C.S.C.E. în urmărirea obiectivelor sale.

Acestea și alte forme de cooperare regionala și subregionala care continua să se dezvolte, cum ar fi Consiliul Statelor Marii Baltice, Triunghiulara de la Visegrad, Cooperarea Economică a Marii Negre și Inițiativa Europeană Centrala, multiplica legăturile care unesc statele participante la C.S.C.E.

11. Salutam adoptarea Documentului de la Viena din 1992 privind măsurile de intarire a încrederii și securității și semnarea Tratatului privind cerul deschis, împreună cu adoptarea Declarației referitoare la Tratatul privind cerul deschis. Salutam, de asemenea, iminenta intrare în vigoare a Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa (C.F.E.) și Documentul Final al Negocierilor privind efectivele forțelor armate convenționale în Europa. Aceste acorduri oferă o baza solida pentru viitoarea noastră securitate prin cooperare. Salutam recenta înțelegere comuna ruso-americana cu privire la armamentul strategic ofensiv. Ne reafirmam angajamentul de a deveni semnatarii inițiali ai viitoarei convenții privind interzicerea dezvoltării, producției, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea lor și chemam alte state sa procedeze la fel.

12. Traim în perioada perspectivelor, dar și a instabilitatii și insecuritatii. Declinul economic, tensiunea socială, naționalismul agresiv, intoleranta, xenofobia și conflictele etnice ameninta stabilitatea în aria C.S.C.E. Violari grave ale angajamentelor C.S.C.E. în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minoritățile naționale, constituie o amenințare specială pentru dezvoltarea pașnică a societății, în special în noile democratii.

Este încă mult de făcut în edificarea unor societăți democratice și pluraliste, în care diversitatea să fie pe deplin protejata și respectata în practica. În consecința, respingem orice formă de discriminare rasială, etnică și religioasă. Libertatea și toleranta trebuie să fie invatate și practicate.

13. Pentru prima data în ultimele decenii avem de făcut fața războiului în zona C.S.C.E. Continua să se înregistreze noi conflicte armate și masiva utilizare a forței pentru a realiza hegemonia și pentru expansiuni teritoriale. Pierderile de vieți omenești, suferinta umană, implicind un număr urias de refugiati, au fost cele mai grele de la cel de-al doilea război mondial. Deteriorarea patrimoniului nostru cultural și distrugerea proprietății au fost dezastruoase.

Comunitatea noastră este profund ingrijorata de aceste evolutii. Individual și în comun cu C.S.C.E., O.N.U. și alte organizații internaționale, am căutat sa atenuam suferințele și sa cautam soluții pe termen lung crizelor care au apărut.

Prin deciziile de la Helsinki am stabilit un program cuprinzator de acțiuni coordonate care va conferi C.S.C.E. instrumente suplimentare pentru abordarea tensiunilor înainte ca violenta sa izbucneasca și controlarea crizelor care ar putea, regretabil, să apară. Consiliul și Comitetul Inaltilor Funcționari au stabilit deja un rol important pentru C.S.C.E. în abordarea crizelor care ar putea aparea în zona noastră.

Nici un efort internațional nu poate avea succes dacă cei implicați în conflicte nu își reafirma voința de a cauta soluții pașnice la diferendele lor. Subliniem hotărîrea noastră de a tine răspunzătoare părțile în conflict pentru acțiunile lor.

14. În timpul conflictelor, îndeplinirea cerințelor umane de baza este cel mai mult supusă riscului. Vom exercita toate eforturile pentru a asigura satisfacerea lor și respectarea angajamentelor umanitare. Ne vom strădui sa alinam suferințele, prin încetarea umanitara a focului, și sa facilitam acordarea de asistența sub supraveghere internationala, inclusiv tranzitarea în siguranța a acesteia. Recunoastem ca problemele refugiatilor, ca urmare a acestor conflicte, necesita cooperarea noastră a tuturor. Ne exprimam sprijinul și solidaritatea cu acele tari care duc greul problemei refugiatilor rezultind din aceste conflicte. În acest context, recunoastem necesitatea cooperării și acțiunilor concertate.

15. Chiar acolo unde violenta a fost ținuta sub control, este încă necesar ca suveranitatea și independenta unor state să fie respectata. Ne exprimam sprijinul pentru eforturile statelor participante la C.S.C.E. de a inlatura, pe cale pașnică, prin negocieri, problemele moștenite din trecut, cum ar fi staționarea forțelor armate străine pe teritoriile statelor baltice, fără consimțămîntul necesar al acestor tari.

De aceea, în conformitate cu principiile de baza ale dreptului internațional și pentru a preveni orice posibil conflict, adresam un apel statelor participante sa încheie, fără întîrziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere în scurt timp, în ordine și completa, a unor astfel de trupe străine de pe teritoriile statelor baltice.

16. Degradarea mediului înconjurător ne ameninta pe toți de mulți ani. Pericolul accidentelor nucleare constituie o preocupare presanta. De asemenea, în mai multe zone ale C.S.C.E. exista pericole pentru mediul înconjurător ca urmare a activităților industriei de apărare.

17. Actuala proliferare a armelor sporește pericolul de conflict și constituie o preocupare urgenta. Controlul efectiv al exportului materialelor nucleare, armelor convenționale și altor bunuri și tehnologii sensibile reprezintă o necesitate presanta.

C.S.C.E. și supravegherea schimbării

18. C.S.C.E. a fost instrumentata în promovarea schimbărilor; acum ea trebuie să se adapteze sarcinii de a le supraveghea. Deciziile noastre de la Helsinki au făcut C.S.C.E. mai operationala și eficienta. Suntem hotariti sa folosim integral consultarile și acțiunile concertate care să permită un răspuns comun problemelor cu care ne confruntam.

19. În abordarea acestor deziderate, evidentiem rolul central al C.S.C.E. în promovarea și supravegherea schimbărilor în regiunea noastră. În aceasta era a tranzitiei, C.S.C.E. este cruciala în eforturile noastre de a preveni agresiunea și violenta prin examinarea cauzelor care stau la originea conflictelor și de a preveni, supraveghea și rezolva conflictele pașnic, prin mijloace corespunzătoare.

20. În acest scop, am dezvoltat în continuare structurile pentru a asigura supravegherea politica a crizelor și am creat noi instrumente de prevenire a conflictelor și supraveghere a crizelor. Am consolidat Consiliul Ministrilor și Comitetul Inaltilor Funcționari (C.S.O.) și am creat mijloace pentru a le sprijini. Capacitatea C.S.C.E. în domeniul atenționarii din vreme a fost intarita, în special prin activitatea Inaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale, care a fost nou creat.

Am creat posibilitatea ca C.S.C.E. sa acționeze în menținerea păcii, în conformitate cu modalitățile convenite. Activitățile C.S.C.E. de menținere a păcii pot să fie întreprinse în cazuri de conflict, în cadrul și între statele participante, pentru a ajuta la menținerea păcii și stabilitatii, sprijinind eforturile continue pentru o soluție politica. În acest sens, suntem, de asemenea, pregatiti sa cautam, de la caz la caz, sprijinul instituțiilor și organizațiilor internaționale, cum ar fi C.E.E., N.A.T.O. și U.E.O., precum și alte instituții și mecanisme, inclusiv mecanismul C.S.I. de menținere a păcii. Salutam disponibilitatea lor de a sprijini activitățile C.S.C.E. de menținere a păcii, inclusiv prin disponibilizarea resurselor lor.

Dezvoltam, în continuare, posibilitățile noastre pentru o reglementare pașnică a diferendelor.

21. Abordarea noastră se bazează pe conceptul atotcuprinzator al securității, asa cum este initiat în Actul Final. Acest concept leagă menținerea păcii de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. El corelează solidaritatea și cooperarea economică și în domeniul mediului înconjurător cu relațiile interstatale pașnice. Acesta este la fel de valabil în supravegherea schimbărilor, cum era necesar în atenuarea confruntarii.

22. C.S.C.E. este un forum de dialog, negociere și cooperare, care stabilește direcția și impulsioneaza modelarea noii Europe. Suntem hotariti sa-l folosim pentru a da un nou impuls procesului de control al armamentelor, de dezarmare și intarire a încrederii și securității, sporirii consultării și cooperării în problemele de securitate și continuării procesului de reducere a riscului de conflict. În acest context, vom examina, de asemenea, noi pasi pentru întărirea în continuare a normelor de conduita în domeniile politico-militare ale securității. Vom asigura ca eforturile noastre în aceste domenii să fie coerente, intercorelate și complementare.

23. Raminem convinsi ca securitatea este indivizibilă. Nici un stat din comunitatea C.S.C.E. nu își va întări propria securitate în dăuna securității altor state. Acesta este mesajul nostru hotărît către statele care recurg la amenințarea sau folosirea forței pentru atingerea obiectivelor lor prin flagrantă violare a angajamentelor C.S.C.E.

24. Cooperarea crescinda cu alte organizații și instituții europene și transatlantice va fi esențială pentru succesul eforturilor noastre în promovarea schimbărilor democratice în cadrul C.S.C.E. De aceea, suntem convinsi ca o ordine durabila și pașnică pentru comunitatea statelor noastre va fi cladita pe întărirea reciprocă a instituțiilor, fiecare cu aria proprie de acțiune și responsabilitate.

25. Reafirmind angajamentele decurgind din Carta Națiunilor Unite, la care au subscris statele noastre, declaram înțelegerea noastră ca C.S.C.E. este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei Națiunilor Unite. Ca atare, ea constituie o importanța legătură între securitatea europeană și globală. Drepturile și responsabilitățile Consiliului de Securitate rămîn intangibile în totalitatea lor. C.S.C.E. va acționa în strinsa colaborare cu Natiunile Unite, în special în prevenirea și rezolvarea conflictelor.

26. Reafirmam condamnarea fără rezerve a tuturor actelor, metodelor și practicilor de terorism. Suntem hotariti sa intarim cooperarea noastră în eliminarea acestei amenințări pentru securitatea, democrația și drepturile omului. În acest scop, vom lua măsuri pentru prevenirea, în teritoriile noastre, a activităților criminale care sprijină actele de terorism în alte state. Vom incuraja schimbul de informații privind activitățile teroriste. Vom cauta, în continuare, în mod corespunzător, cai eficiente de cooperare în acest domeniu. Vom lua, de asemenea, măsuri necesare, la nivel național, pentru îndeplinirea obligațiilor noastre internaționale în acest domeniu.

27. Traficul ilicit de droguri reprezintă un pericol pentru stabilitatea societăților noastre și a instituțiilor democratice. Vom acționa împreună pentru a întări toate formele de cooperare bilaterala și multilaterala în lupta împotriva traficului ilicit de droguri și a altor forme de crima organizată internationala.

28. Vom acționa pentru întărirea legăturii strinse care exista între pluralismul politic și funcționarea economiei de piața. Cooperarea sporită în domeniul economiei, științei și tehnologiei are de jucat un rol crucial în întărirea securității și stabilitatii în aria C.S.C.E.

29. Cooperarea economică rămîne un element esențial al C.S.C.E. Vom continua sa sprijinim transformările în curs pentru introducerea economiei de piața, ca mijloc de creștere a performantei economice și integrării sporite în sistemele economice și financiare internaționale.

30. Vom facilita, de asemenea, cooperarea economică largita care trebuie să țină seama de condițiile politice și economice existente. Salutam contribuția programelor de asistența economică, financiară și tehnica ale Grupului celor 7 și Grupului celor 24 pentru procesul de tranzitie. În cadrul cooperării noastre, sprijinim în întregime dezvoltarea în continuare a Cartei Europene de Energie, care este de importanța deosebită în perioada de tranzitie.

31. Vom acționa împreună pentru a contribui la facilitarea mijloacelor de transport și comunicații în vederea adincirii cooperării între noi.

32. Reinnoim angajamentul nostru de a coopera în protejarea și îmbunătățirea mediului pentru generatiile prezente și viitoare. Subliniem, îndeosebi, importanța cooperării pentru garantarea efectivă a siguranței instalațiilor nucleare și ținerea sub control a pericolelor pentru mediul înconjurător legate de industria de aparate.

Evidentiem necesitatea unei mai mari constientizari și înțelegeri a opiniei publice față de problemele mediului și implicarea sa în procesul de planificare și de luare a deciziilor.

Salutam rezultatul important al Conferintei Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare (U.N.C.E.D.), care a avut loc la Rio de Janeiro, în iunie 1992. Evidentiem necesitatea traducerii efective și susținute în viața a hotărîrilor conferintei.

33. Este necesar să fie adoptate măsuri, în continuare, pentru oprirea proliferarii armelor. Asigurarea neproliferarii armelor nucleare și a tehnologiei și experienței în acest domeniu continua sa ramina o necesitate vitala. Chemam toate statele care nu au aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare să facă acest lucru ca state neposesoare de arme nucleare și sa încheie acorduri de garanții cu A.I.E.A. Ne angajăm noi înșine sa intensificam cooperarea în domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor convenționale și altor bunuri sau tehnologii sensibile.

34. Salutam dezvoltarea cooperării regionale între statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate. Activitățile de cooperare regionala, bazate pe principiile și angajamentele C.S.C.E., servesc obiectivului unității noastre și promovării unei securitati atotcuprinzatoare.

35. Incurajam cooperarea transfrontaliera pe scara larga, inclusiv contactele umane, implicind comunitatile și autoritățile locale și regionale. Aceasta cooperare contribuie la depășirea inegalitatilor economice și sociale și intareste înțelegerea etnică, dezvolta relațiile de buna vecinătate între state și popoare.

36. Pentru a asigura deplina participare și cooperare a statelor participante recent admise, am initiat un program de ajutor coordonat.

37. Reafirmam convingerea noastră ca întărirea securității și cooperării în regiunea Mediteranei este importanța pentru stabilitatea în aria C.S.C.E. Recunoastem ca schimbările care au avut loc în Europa sînt relevante pentru regiunea Mediteranei și ca, invers, dezvoltarile economice, sociale, politice și de securitate în aceasta regiune au un impact direct asupra Europei.

38. Vom largi, de aceea, cooperarea și dialogul nostru cu statele mediteraneene neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltării economice și sociale, prin aceasta intarind stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa și vecinii săi mediteraneeni și protejării ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importanța relațiilor intermediteraneene și necesitatea unei cooperări sporite în regiune.

39. Salutam și incurajam continuarea inițiativelor și negocierilor vizind căutarea de soluții juste, durabile și viabile, prin mijloace pașnice, pentru depășirea problemelor cruciale din regiunea Mediteranei.

40. Am largit dialogul cu statele neparticipante, invitindu-le sa ia parte la activitățile noastre, pe baza selectiva, atunci cînd pot să își aducă contribuția.

41. Salutam crearea Adunării Parlamentare a C.S.C.E., care a avut prima sa reuniune la Budapesta între 3-5 iulie și contam pe participarea activa a parlamentarilor la procesul C.S.C.E.

42. Acordam o deosebită importanța implicarii active a opiniei publice în C.S.C.E. Vom largi posibilitățile pentru contribuții și cooperare cu persoane individuale și organizații neguvernamentale în activitatea noastră.

43. Pentru a promova parteneriatul nostru și pentru a supraveghea mai bine schimbările, am adoptat azi, la Helsinki, un program pentru o C.S.C.E. consolidata și eficienta, prin Deciziile de la Helsinki. Aceste decizii vor fi aplicate integral și cu buna-credința.

44. Insarcinam consiliul sa adopte măsurile necesare în continuare pentru traducerea lor în viața. Consiliul poate adopta orice amendament pe care îl considera necesar la aceste decizii.

45. Textul integral al Documentului de la Helsinki va fi publicat în fiecare stat participant, care-l va face cunoscut cît mai larg posibil.

46. Guvernul Finlandei este rugat sa transmită Secretarului General al Națiunilor Unite textul Documentului de la Helsinki, care nu este supus înregistrării conform art. 102 al Cartei Națiunilor Unite, în vederea circularii acestuia la toți membrii Organizației, ca document oficial al Națiunilor Unite.

47. Următoarea conferința de analiza va avea loc la Budapesta, în 1994, pe baza modalităților Reuniunii de la Helsinki, aplicate mutatis-mutandis, urmînd a fi precizate în continuare de Comitetul Inaltilor Funcționari, care poate hotărî organizarea unei reuniuni pregătitoare speciale.

DECIZIILE DE LA HELSINKI

I. ÎNTĂRIREA INSTITUȚIILOR ȘI STRUCTURILOR C.S.C.E.

1) Pentru a întări coerenta consultărilor lor și eficienta acțiunilor lor concertate bazate pe voința lor politica comuna, precum și pentru a dezvolta în continuare aspectele practice ale cooperării între ele, statele participante au hotărît sa reafirme și sa dezvolte deciziile privind structurile și instituțiile C.S.C.E. stabilite prin Carta de la Paris și Documentul de la Praga referitor la dezvoltarea în continuare a instituțiilor și structurilor C.S.C.E.

În acest scop ele au convenit următoarele:

Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern

2) Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern, astfel cum sînt prevăzute în Carta de la Paris, vor avea loc, de regula, la fiecare doi ani, cu ocazia conferințelor de examinare.

3) Ele vor stabili prioritățile și vor indica orientarea la cel mai înalt nivel politic.

Conferințele de examinare

4) Conferințele de examinare, vor preceda reuniunile sefilor de stat sau de guvern. Ele vor fi operationale și de scurta durata. Sarcinile lor vor fi următoarele:

- examinarea gamei întregi de activități în cadrul C.S.C.E., inclusiv dezbateri aprofundate privind aplicarea și analizarea de noi măsuri vizind întărirea procesului C.S.C.E.;

- pregătirea documentului decizional pentru a fi adoptat de reuniune.

5) Pregătirea conferințelor de examinare, inclusiv ordinea de zi și modalitățile de desfășurare, va fi asigurata de Comitetul Inaltilor Funcționari (C.I.F.), care poate hotărî organizarea unei reuniuni pregătitoare speciale.

Consiliul C.S.C.E.

6) Consiliul este organul central de luare a deciziilor și de guvernare a C.S.C.E.

7) Consiliul va asigura ca diferitele activități ale C.S.C.E. să fie strins legate de scopurile politice fundamentale ale C.S.C.E.

8) Statele participante au convenit sa întărească metodele de lucru ale consiliului și sa promoveze consultări eficace în timpul reuniunilor sale.

Comitetul Inaltilor funcționari

9) Conform deciziilor conținute în Carta de la Paris și asa cum este prevăzut în Documentul de la Praga, între reuniunile Consiliului C.S.C.E., C.I.F. va fi răspunzător pentru supervizare, directionare și coordonare și va acționa ca agent al consiliului în luarea deciziilor corespunzătoare. Responsabilități suplimentare sînt descrise în cap. III al acestui document.

10) Vor fi mai mult folosite punctele de contact și rețeaua de comunicații pentru a supraveghea mai eficient fluxul de informații.

11) Funcțiile C.I.F., atunci cînd se va reuni ca Forum Economic, sînt expuse în cap. VII al acestui document.

Președintele în exercițiu

12) Președintele în exercițiu va fi răspunzător, în numele consiliului/ C.I.F., pentru coordonarea și consultarile privind problemele curente ale C.S.C.E.

13) Președintele în exercițiu va fi rugat sa comunice instituțiilor C.S.C.E. deciziile consiliului și ale C.I.F. și, dacă va fi nevoie, să le dea recomandări.

14) În îndeplinirea sarcinilor încredințate, președintele în exercițiu poate fi asistat, între altele, de:

- președinții predecesor și succesor, actionind împreună ca o troica;

- grupuri ad-hoc de orientare;

- în caz de nevoie, reprezentant personal.

Troica

15) Președintele în exercițiu va putea fi asistat de predecesorul și succesorul sau, actionind împreună ca o troica, în îndeplinirea sarcinilor încredințate. Președintele în exercițiu își va asuma responsabilitatea acestor sarcini și va raporta consiliului/C.I.F. asupra activității troicii.

Grupuri ad-hoc de orientare

16) Grupuri ad-hoc de orientare pot fi create, de la caz la caz, pentru a-l asista în plus pe președintele în exercițiu, în special în domeniul prevenirii conflictelor, supravegherii crizelor și rezolvarii diferendelor.

17) Hotărîrea consiliului/C.I.F. de a crea un grup ad-hoc de orientare va fi, în principiu, luată la recomandarea președintelui în exercițiu și va include precizarea componentei grupului și mandatul acestuia, în care vor fi definite sarcinile și obiectivele exacte, precum și durata mandatului.

18) Dacă problema este urgenta, președintele în exercițiu poate să propună crearea unui grup ad-hoc de orientare după procedura de tăcere. Dacă, în decurs de cinci zile, au fost ridicate obiecții față de aceasta propunere și dacă după noi consultări ale președintelui în exercițiu nu s-a ajuns la consens, problema va trebui examinata de către C.I.F.

19) Pentru a fi eficient, un grup ad-hoc de orientare va fi compus dintr-un număr restrîns de state participante, inclusiv troica. În stabilirea componentei și numărului se va ține seama de necesitatea asigurării imparțialității și eficientei.

20) Consiliul/C.I.F. poate hotărî terminarea sau prelungirea pentru o anumită perioada de timp a activității grupului ad-hoc de orientare, precum și amendarea mandatului, componentei și instrucțiunilor date acestui grup de orientare.

21) Președintele în exercițiu va raporta pe larg și în mod regulat C.I.F. asupra activității grupului ad-hoc de orientare și asupra dezvoltarilor conexe.

Reprezentanți personali

22) Atunci cînd se ocupa de o criza sau un conflict, președintele în exercițiu poate, pe propria-i răspundere, sa desemneze un reprezentant personal cu un mandat clar și precis. Președintele în exercițiu va informa C.I.F. asupra intentiei de a numi un reprezentant personal și asupra mandatului acestuia. În rapoartele sale către consiliul C.I.F. președintele în exercițiu va include informații cu privire la activitățile reprezentantului personal, precum și orice recomandări sau observații ale acestuia.

Inaltul Comisar pentru Minorități Naționale

23) Consiliul va numi un Înalt Comisar pentru Minorități Naționale. Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" și, dacă este nevoie, o "acțiune timpurie" într-un stadiu cît mai timpuriu posibil al tensiunilor implicind probleme ale minorităților naționale care pot degenera în conflict în zona C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relațiile dintre statele participante. Inaltul Comisar va putea beneficia de facilitățile Biroului pentru instituții democratice și drepturile omului (B.I.D.D.O.) de la Varsovia.

Alte instituții și structuri

24) În continuarea Cartei de la Paris și a Documentului de la Praga, funcțiuni adiționale atribuite altor instituții structuri C.S.C.E. sînt descrise în cap. II, III, IV, V și VI ale acestui document.

25) Statele participante mandatează C.I.F. sa examineze cai și mijloace care ar permite celor trei instituții ale C.S.C.E. să-și îndeplinească mai bine funcțiile. În aceasta privinta, ele vor examina oportunitatea unei înțelegeri care să garanteze un statut internațional recunoscut pentru Secretariatul C.S.C.E., Centrul pentru prevenirea conflictelor (C.P.C.) și B.I.D.D.O.

Examinarea aplicării

26) Examinarea aprofundata a aplicării angajamentelor C.S.C.E. va continua sa joace un rol fundamental în activitățile C.S.C.E. intarind astfel cooperarea dintre statele participante.

27) Examinarea aplicării va avea loc, în mod regulat, în timpul conferințelor de examinare, precum și la reuniuni speciale convocate în acest scop la B.I.D.D.O. și la C.P.C., precum și atunci cînd C.I.F. se întrunește ca Forum Economic, asa cum prevăd documentele pertinente ale C.S.C.E.

28) Aceasta examinare a aplicării va fi atotcuprinzatoare, într-un spirit de cooperare, permitind abordarea unor probleme precise.

29) Statele participante vor fi invitate să-și prezinte contribuțiile cu privire la experienta lor de aplicare, cu referire specială la dificultățile intimpinate, și să-și expuna punctele lor de vedere privind aplicarea în toată zona C.S.C.E. Statele participante sînt încurajate sa difuzeze rezumatele contribuțiilor lor înaintea reuniunii.

30) Examinarea ar trebui să ofere posibilitatea de a identifica acțiuni care ar fi necesare pentru abordarea problemelor. Reuniunile la care are loc examinarea aplicării pot sa atragă atenția C.I.F. asupra oricărei sugestii privind măsurile de imbunatatire a aplicării pe care le considera de dorit.

Comunicații

31) Rețeaua de comunicații a C.S.C.E. este un instrument important pentru aplicarea Documentului de la Viena din 1992 și a altor documente și înțelegeri. Întrucît capacitatea C.S.C.E. de a se ocupa de situații de urgenta a fost dezvoltata, rețeaua joaca un rol nou și vital în furnizarea de mijloace perfectionate pentru comunicații urgente statelor participante. În aceasta privinta, este esențial ca toate statele participante să fie conectate la acest sistem. Comitetul Consultativ al C.P.C. va urmări progresele și, dacă va fi necesar, va recomanda soluții pentru probleme tehnice.

II. INALTUL COMISAR AL C.S.C.E. PENTRU MINORITĂȚI NAȚIONALE

1) Statele participante decid sa creeze un post de Înalt Comisar al C.S.C.E. pentru minorități naționale.

Mandat

2) Inaltul Comisar va acționa sub egida C.I.F. și va fi, în consecința, un instrument de prevenire a conflictelor într-un stadiu cît mai timpuriu posibil.

3) Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" și, dacă va fi nevoie, o "acțiune timpurie" într-un stadiu cît mai incipient în legătură cu tensiunile implicind probleme ale minorităților naționale care nu au depășit încă stadiul unei alerte timpurii, dar care, după părerea Inaltului Comisar, sînt susceptibile sa degenereze într-un conflict în aria C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relațiile dintre statele participante și necesitind atenția sau acțiunea Consiliului C.S.C.E. sau ale C.I.F.

4) În cadrul mandatului, bazat pe principiile și angajamentele C.S.C.E., Inaltul Comisar, a cărui activitate va fi confidențială, va acționa independent de toate părțile direct implicate în tensiuni.

5. a) Inaltul Comisar va examina probleme ale minorităților naționale ce se pun în statul al cărui resortisant sau rezident este, sau probleme implicind minoritatea naționala căreia Inaltul Comisar îi aparține, numai dacă toate părțile direct implicate accepta acest lucru, inclusiv statul implicat.

5. b) Inaltul Comisar nu va examina probleme ale minorităților naționale în situații comportind acte organizate de terorism.

5. c) Inaltul Comisar nu va lua în considerare nici violari ale angajamentelor C.S.C.E. privind o persoană individuală aparținînd unei minorități naționale.

6) În examinarea unei situații, Inaltul Comisar va tine în întregime seama de mijloacele democratice și instrumentele internaționale aplicabile în aceasta situație, precum și de folosirea lor de către părțile implicate.

7) Cînd o anumită problema a minorităților naționale va fi adusă în atenția C.F.I., implicarea Inaltului Comisar va necesita cererea și un mandat specific din partea C.F.I.

Profil, desemnare, sprijin

8) Inaltul Comisar va fi o personalitate internationala eminenta cu o bogata experienta în domeniu, de la care se poate aștepta sa dea dovadă de imparțialitate în îndeplinirea funcțiilor sale.

9) Inaltul Comisar va fi numit de Consiliul C.S.C.E. prin consens, la recomandarea C.I.F., pentru o perioadă de trei ani care poate fi prelungită doar o singură dată pentru încă o perioadă de trei ani.

10) Inaltul Comisar va putea beneficia de mijloacele B.I.D.D.O. de la Varsovia și în special de informații relevante privind toate aspectele problemelor minorităților naționale existente la B.I.D.D.O.

Alerta timpurie

11) Inaltul Comisar:

11. a) va stringe și va primi informații privind probleme ale minorităților naționale din surse indicate mai jos (vezi paragrafele 23)-25) din Supliment);

11. b) va evalua cît mai repede posibil rolul părților direct interesate, natura tensiunilor și dezvoltarile recente care au avut loc, precum și, dacă este posibil, eventualele consecințe pentru pacea și stabilitatea în aria C.S.C.E.;

11. c) în acest scop, el va fi în măsura sa viziteze în conformitate cu paragraful 17) și paragrafele 27)-30) din Supliment, orice stat participant și sa comunice personal, sub rezerva prevederilor paragrafului 25), cu părțile direct implicate pentru a obține informații de prima mina cu privire la situația minorităților naționale.

12) Inaltul Comisar poate, în cursul vizitei într-un stat participant pentru obținerea informatiei de prima mina de la toate părțile direct implicate, sa discute problemele cu părțile și, unde e cazul, sa promoveze dialogul, încrederea și cooperarea dintre ele.

Declanșarea unei alerte timpurii

13) Dacă, pe baza schimbului de comunicări și contacte cu părțile respective, Inaltul Comisar va conchide ca exista prima facie riscul unui potențial conflict (astfel cum este stipulat în paragraful 3), el poate declansa o alerta timpurie care va fi comunicată prompt C.I.F. de către președintele în exercițiu.

14) Președintele în exercițiu va include aceasta alerta timpurie pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a C.I.F. Dacă un stat considera ca o alerta timpurie necesita consultări rapide, el poate iniția procedura prevăzută în anexa nr. 2 din Rezumatul concluziilor Reuniunii Consiliului C.S.C.E. de la Berlin ("Mecanismul de urgenta").

15) Inaltul Comisar va explica C.I.F. motivele declanșării alertei timpurii.

Acțiune timpurie

16) Inaltul Comisar poate recomanda să fie autorizat să între în noi contacte și consultări strinse cu părțile implicate în vederea unor posibile soluții conform mandatului care trebuie să facă obiectul unei decizii a C.I.F. C.I.F. va putea decide în consecința.

Responsabilitate

17) Inaltul Comisar îl va consulta pe președintele în exercițiu înainte de a se deplasa în statul participant pentru a examina o situație tensionala implicind minoritățile naționale. Președintele în exercițiu va consulta confidențial statul(ele) participant(e) și va putea avea consultări mai largi.

18) După vizitarea unui stat participant, Inaltul Comisar va remite președintelui în exercițiu rapoarte strict confidențiale cu privire la constatările sale și cu privire la progresele implicarii sale într-o anumită problema.

19) După implicarea sa într-o anumită problema, Inaltul Comisar va raporta președintelui în exercițiu asupra constatărilor, rezultatelor și concluziilor sale. Într-un termen de o luna președintele în exercițiu va consulta confidențial asupra constatărilor, rezultatelor și concluziilor statul(ele) implicat(e) și poate avea consultări mai largi. După aceea, raportul împreună cu posibile comentarii va fi transmis C.I.F.

20) Dacă Inaltul Comisar conchide ca situația este pe cale de a degenera într-un conflict, sau dacă Inaltul Comisar considera ca posibilitățile sale de acțiune au fost epuizate, Inaltul Comisar va informa C.I.F. despre acest lucru prin intermediul președintelui în exercițiu.

21) Dacă C.I.F. va fi implicat într-o anumită problema, Inaltul Comisar va furniza informații și, la cerere, recomandări pentru C.I.F. sau pentru orice alta instituție sau organizație pe care C.I.F. le poate invita, în conformitate cu prevederile cap. III al acestui document, sa întreprindă măsuri în legătură cu tensiunile sau conflictul respectiv.

22) Inaltul Comisar, dacă va fi solicitat de către C.I.F. și ținînd seama în mod corespunzător de cerințele de confidențialitate ale mandatului sau, va prezenta informații în legătură cu activitatea sa la reuniunile C.S.C.E. de aplicare a angajamentelor privind dimensiunea umană.

SUPLIMENT

Sursele de informare cu privire la problemele minorităților naționale

23) Inaltul Comisar poate:

23. a) stringe și primi informații privind situația minorităților naționale și rolul părților implicate în aceasta din orice sursa, inclusiv din mijloacele mass-media și organizațiile neguvernamentale, cu excepțiile prevăzute în paragraful 25);

23. b) primi anumite rapoarte de la părțile direct implicate privind evolutiile în problemele minorităților naționale. Acestea pot include rapoarte în legătură cu violarea angajamentelor C.S.C.E. privind minoritățile naționale, precum și alte violari în contextul problemelor minorităților naționale.

24) Asemenea rapoarte specifice către Inaltul Comisar ar trebui sa răspundă următoarelor cerințe:

- ele trebuie să fie scrise, adresate Inaltului Comisar ca atare și sa conțină numele și adresa completa ale semnatarului;

- ele trebuie să conțină o expunere actuala a evolutiilor care sînt relevante pentru situația persoanelor aparținînd minorităților naționale și rolul părților implicate în acestea, care au avut loc recent, în principiu în cursul ultimelor douasprezece luni. Rapoartele trebuie să conțină informații suficient de substanțiale.

25) Inaltul Comisar nu va comunică și nu va răspunde la comunicările din partea vreunei persoane sau organizații care practica sau scuza public terorismul sau violenta.

Părțile direct implicate

26) Părțile direct implicate în tensiuni care pot furniza rapoarte specifice Inaltului Comisar și cu care Inaltul Comisar va urmări sa comunice în persoana în cursul vizitei într-un stat participant sînt următoarele:

26. a) guvernele statelor participante, inclusiv, dacă este cazul, autoritățile regionale și locale în zonele în care trăiesc minoritățile naționale;

26. b) reprezentanții asociațiilor, organizațiilor neguvernamentale, grupelor religioase și ai altor grupe ale minorităților naționale direct implicate și prezente în aria de tensiune, care sînt autorizate de persoanele aparținînd minorităților respective să le reprezinte.

Condiții pentru deplasarea Inaltului Comisar

27) Înaintea unei vizite preconizate, Inaltul Comisar va supune statului participant interesat informația specifică privind scopul prevăzut al acestei vizite. În decurs de doua saptamini, statul(ele) interesat(e) se va (vor) consulta cu Inaltul Comisar în legătură cu obiectivele vizitei, care pot include promovarea dialogului, încrederii și cooperării între părți. După intrarea pe teritoriul statului interesat, acesta va facilita deplasarea și comunicarea neingradita a Inaltului Comisar, sub rezerva prevederilor din paragraful 25) de mai sus.

28) Dacă statul interesat nu permite Inaltului Comisar intrarea în țara, deplasarea și comunicarea neingradita, Inaltul Comisar va informa despre aceasta C.I.F.

29) În cursul unei asemenea vizite, sub rezerva prevederilor din paragraful 25), Inaltul Comisar va putea consulta părțile implicate și va putea primi informații confidențiale de la orice persoană individuală, grup sau organizație direct interesată în problemele de care este sesizat. Inaltul Comisar va respecta caracterul confidențial al informatiei.

30) Statele participante se vor abține de a lua orice măsură împotriva persoanelor, organizațiilor sau instituțiilor pentru ca au avut contacte cu Inaltul Comisar.

Inaltul Comisar și implicarea experților

31) Inaltul Comisar poate decide sa ceara asistența din partea a cel mult trei experți cu experienta corespunzătoare în probleme specifice în care sînt necesare scurte investigari și recomandări specializate.

32) Dacă va decide să facă apel la experți, Inaltul Comisar va stabili un mandat clar definit și un calendar al activității experților.

33) Experții se vor deplasa într-un stat participant numai împreună cu Inaltul Comisar. Mandatul lor va fi parte integrantă a mandatului Inaltului Comisar și li se vor aplica aceleași condiții de deplasare.

34) Avizul și recomandările cerute din partea experților vor fi supuse confidențial Inaltului Comisar care va fi răspunzător pentru activitatea și rapoartele experților și va decide dacă și în ce forma aceste avize și recomandări vor fi comunicate părților interesate. Ele nu vor fi obligatorii. Dacă Inaltul Comisar decide să facă disponibile avizul și recomandările, statul(ele) interesat(e) va(vor) avea posibilitatea să le comenteze.

35) Experții vor fi selectați de Inaltul Comisar asistat de B.I.D.D.O. din lista de experți la dispoziția acestuia din urma, conform prevederilor Documentului Reuniunii de la Moscova.

36) Experții nu pot fi resortisanti sau rezidenți ai statului participant interesat, nici vreuna din persoanele desemnate de statul interesat sau vreun expert împotriva căruia statul participant a formulat anterior rezerve. Experții nu pot fi nici resortisanti, nici rezidenți ai statului participant, nici vreuna din persoanele desemnate de acesta pentru a fi incluse în lista de experți; printre experți nu poate fi mai mult de un resortisant sau rezident al unui stat participant.

Bugetul

37) Un buget separat va fi stabilit la B.I.D.D.O., care va furniza, după cum va fi cazul, sprijin logistic pentru deplasări și comunicații. Bugetul va fi finanțat de statele participante conform baremului de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. Detalii vor fi stabilite de Comitetul Financiar și aprobate de C.I.F.

III. ALERTA TIMPURIE, PREVENIREA CONFLICTELOR ȘI SUPRAVEGHEREA CRIZELOR (INCLUSIV MISIUNI DE ANCHETA ȘI DE RAPORTORI ȘI OPERAȚIUNI C.S.C.E. DE MENȚINERE A PĂCII), REGLEMENTAREA PAȘNICĂ A DIFERENDELOR

Alerta timpurie, prevenirea conflictelor și supravegherea crizelor (inclusiv misiuni de ancheta și de raportori și operațiuni C.S.C.E. de menținere a păcii)

1) Statele participante au hotărît sa întărească structura consultărilor lor politice și sa sporeasca frecventa acestora, sa prevadă un dialog mai flexibil și mai activ, precum și un sistem mai bun de alerta timpurie și de reglementare a diferendelor, conferind un rol mai activ în prevenirea și rezolvarea conflictelor, completat, în caz de necesitate, cu operațiuni de menținere a păcii.

2) Statele participante au hotărît sa întărească capacitatea lor de a identifica cauzele profunde ale tensiunilor printr-o examinare mai riguroasă a aplicării angajamentelor care va fi efectuată atît de B.I.D.D.O., cît și de C.P.C. Ele au hotărît, de asemenea, sa imbunatateasca capacitatea lor de a stringe informații de a supraveghea evoluția situației, precum și abilitatea de a aplica deciziile privind măsurile viitoare. Ele s-au angajat din nou sa coopereze în mod constructiv în folosirea întregii game de posibilități existente în cadrul C.S.C.E. de prevenire și soluționare a conflictelor.

Alerta timpurie și acțiune preventivă

3) Pentru a fi alertate din timp asupra situațiilor din aria C.S.C.E. care au potențialul de a degenera în crize, exclusiv în conflicte armate, statele participante vor recurge intens la consultări politice aprofundate desfășurate în mod regulat în cadrul structurilor și instituțiilor C.S.C.E., inclusiv la reuniunile de examinare a aplicării angajamentelor.

4) C.I.F., actionind ca agent al consiliului, va avea responsabilitatea fundamentală în aceasta privinta.

5) Fără a prejudicia dreptul oricărui stat de a ridica vreo problema, asemenea situații pot fi aduse în atenția C.I.F., prin intermediul președintelui în exercițiu, printre altele, de către:

- orice stat direct implicat într-un diferend;

- un grup de 11 state neimplicate direct în diferend;

- Inaltul Comisar pentru Minorități Naționale în ecuatii cînd, după părerea lui, acestea risca să se transforme într-un conflict sau depășesc aria sa de acțiune;

- Comitetul Consultativ al C.P.C. în conformitate cu paragraful 33 al Documentului de la Praga;

- Comitetul Consultativ al C.P.C. după folosirea mecanismului de consultări și cooperare în legătură cu activități militare neobisnuite;

- prin folosirea mecanismului pentru dimensiunea umană sau a Principiilor și Prevederilor de la Valletta privind Procedura C.S.C.E. de reglementare pașnică a diferendelor.

Supravegherea politica a crizelor

6) C.I.F. va promova luarea de către statul sau statele interesate de măsuri pentru evitarea oricărei acțiuni care ar putea agrava situația și, dacă e cazul, va recomanda alte proceduri și mecanisme pentru rezolvarea pașnică a diferendului.

7) Pentru a facilita examinarea situației, el poate =????face un aviz sau recomandare independente din partea unor experți, instituții organizații internaționale competente.

8) Dacă C.I.F. conchide ca este necesară o acțiune concertata a C.S.C.E., el va stabili procedura ce urmează a fi folosită ținînd seama de natura situației. El își va asuma, actionind în numele consiliului, întreaga responsabilitate a C.S.C.E. pentru supravegherea crizei în vederea rezolvarii acesteia. El va putea, între altele, sa hotărască stabilirea unui cadru pentru o soluție neîntemeiată sau sa trimită o misiune de raportori sau de ancheta. C.I.F. poate, de asemenea, sa initieze sau sa promoveze acțiuni de bune oficii, mediere sau conciliere.

9) În acest context, C.I.F. poate incredinta sarcini:

- președintelui în exercițiu, care poate desemna un reprezentant personal pentru îndeplinirea anumitor sarcini, astfel cum sînt definite în paragraful 22) din cap. I al acestui document;

- președintelui în exercițiu, asistat de predecesorul și succesorul sau, actionind împreună ca o troica, astfel cum este definit în paragraful 15) din cap. I al acestui document;

- unui grup ad-hoc de orientare compus din reprezentanți ai statelor participante, astfel cum este definit în paragrafele 16) - 21) din cap. I al prezentului document.

- Comitetului Consultativ al C.P.C. sau altor instituții ale C.S.C.E.

10) După ce C.I.F. a stabilit procedura de aplicat, el va elabora un mandat precis de acțiune, inclusiv prevederi privind rapoartele ce îi vor fi prezentate într-un termen convenit. În limitele acestui mandat cei cărora C.I.F. le-a delegat sarcini conform paragrafului precedent vor avea libertatea sa hotărască cum sa procedeze, cu cine să se consulte și caracterul recomandărilor pe care să le facă.

11) Toate statele implicate în situația respectiva vor coopera în întregime cu C.I.F. și agenții pe care i-a desemnat.

Instrumentele de prevenire a conflictelor și de supraveghere a crizelor

Misiuni de ancheta și de raportori

12) Misiuni de ancheta și de raportori pot fi folosite ca instrumente de prevenire a conflictelor și de supraveghere a crizelor.

13) Fără a prejudicia prevederile paragrafului 13 din Documentul de la Moscova în legătură cu problemele privind dimensiunea umană și ale paragrafului 29 din Documentul de la Praga în legătură cu Activitățile Militare Neobisnuite, Comitetul Inaltilor Funcționari sau Comitetul Consultativ al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor pot hotărî, prin consens, crearea unor asemenea misiuni. Aceste decizii vor conține, pentru fiecare caz, un mandat clar definit.

14) Statul (statele) participant(e) va (vor) coopera integral cu misiunea trimisa pe teritoriul sau conform mandatului și va (vor) facilita activitatea acesteia.

15) Rapoartele misiunilor de ancheta și de raportori vor fi supuse spre examinare Comitetului Inaltilor Funcționari sau, după caz, Centrului pentru Prevenirea Conflictelor. Aceste rapoarte, precum și orice observații prezentate de statul (statele) vizitat(e) vor rămîne confidențiale pînă la examinarea lor. În principiu, rapoartele vor fi făcute publice. Dacă, totuși, misiunea sau statul (statele) vizitat(e) cere (cer) ca aceste rapoarte sa ramina confidențiale, ele nu vor fi făcute publice, decît dacă statele participante vor hotărî altfel.

16) Cu excepția cazurilor cînd sînt asigurate pe baza voluntara, cheltuielile misiunilor de ancheta și de raportori vor fi suportate de toate statele participante în conformitate cu baremul de contribuții.

Menținerea păcii de către C.S.C.E.

17) Menținerea păcii constituie un element operational important al întregii capacități a C.S.C.E. de prevenire a conflictelor și supraveghere a crizelor menit a completa procesul politic de soluționare a diferendelor. Activitățile C.S.C.E. de menținere a păcii pot fi întreprinse în caz de conflict într-un stat participant sau între state participante pentru a contribui la menținerea păcii și stabilitatii în sprijinirea eforturilor ce au loc pentru o soluție politica.

18) Operațiunile C.S.C.E de menținere a păcii vor include, conform mandatului acestora, personal civil și/sau militar, mergind de la o operațiune limitată la una de anvergura, care poate fi de diverse forme, inclusiv misiuni de observatori și de supraveghere și largi desfășurări de forte. Activități de menținere a păcii ar putea servi, între altele, pentru observarea încetării focului și ajutorarea menținerii acesteia, supravegherea retragerii trupelor, sprijinirea respectării legii ai ordinii, acordarea asistenței umanitare și medicale și ajutorarea refugiatilor.

19) Activitățile C.S.C.E. de menținere a păcii vor fi întreprinse ținînd în mod corespunzător seama de responsabilitățile Națiunilor Unite în acest domeniu și vor fi desfășurate întotdeauna în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite. Activitățile C.S.C.E. de menținere a păcii sînt prezentate, în special, în cadrul cap. VIII al Cartei Națiunilor Unite. În planificarea și desfășurarea acțiunilor de menținere a păcii, C.S.C.E. va putea apela la experienta și competența Organizației Națiunilor Unite.

20) Președintele în exercițiu va asigura informarea deplina a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite cu privire la activitățile C.S.C.E. de menținere a păcii.

21) Consiliul sau C.I.F., actionind drept agent al acestuia, poate ajunge la concluzia ca, datorită caracterului specific al unei anumite operațiuni și a anvergurii preconizate a acesteia, problema ar trebui deferita de către statele participante Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

22) Operațiunile C.S.C.E. de menținere a păcii nu vor antrena acțiuni coercitive.

23) Operațiunile de menținere a păcii necesita consimțămîntul părților direct implicate.

24) Operațiunile de menținere a păcii vor fi desfășurate impartial.

25) Operațiunile de menținere a păcii nu pot fi considerate ca substitut al reglementării negociate și deci trebuie înțelese ca fiind limitate în timp.

25) Unul sau mai multe state participante pot adresa C.I.F., prin intermediul președintelui în exercițiu, cereri de a se iniția operațiuni C.S.C.E. de menținere a păcii.

27) C.I.F. poate cere Comitetului Consultativ al C.P.C. sa examineze ce activități de menținere a păcii ar putea fi cele mai corespunzătoare situației și sa supună recomandările sale C.I.F. pentru luarea deciziei.

28) Operațiunile de menținere a păcii se vor desfășura sub controlul și conducerea politica generală a C.I.F.

29) Deciziile de a iniția și trimite operațiuni de menținere a păcii vor fi luate prin consens de către Consiliu sau C.I.F. actionind ca agent al acestuia.

30) Consiliul/C.I.F. va adopta aceste decizii numai după ce toate părțile interesate vor fi demonstrat angajamentul lor de a crea condiții favorabile pentru desfășurarea operațiunii, între altele, prin procesul de reglementare pașnică și voința lor de a coopera. Înainte ca decizia de trimitere a unei misiuni să fie luată, trebuie să fie întrunite următoarele condiții:

- instaurarea unei încetări efective și durabile a focului;

- încheierea cu părțile interesate de memorandumuri privind înțelegerile necesare și

- prevederea de garanții de securitate, în orice moment, pentru personalul implicat.

31) Misiunile vor fi trimise cît mai repede posibil după adoptarea acestei decizii.

32) Deciziile C.I.F. de a stabili o operațiune de menținere a păcii vor include adoptarea unui mandat clar și precis.

33) În stabilirea unei misiuni, C.I.F. va lua în considerare implicatiile financiare preconizate.

34) Termenii mandatului pentru o operațiune de menținere a păcii vor defini modalitățile practice și vor determina nevoile de personal și alte resurse. Pregătirea termenilor mandatului va fi facuta, în caz de necesitate, de Comitetul Consultativ al C.P.C. Ei vor fi adoptati de C.I.F., dacă nu se va conveni altfel.

35) Toate statele participante pot lua parte la operațiunile C.S.C.E. de menținere a păcii. Consultări corespunzătoare vor fi desfășurate de către președintele în exercițiu. Statele participante vor fi invitate de către președintele în exercițiu al C.I.F. să contribuie, pe baza individuală, la o operațiune, de la caz la caz.

36) Personalul va fi furnizat de către statele participante, individual.

37) Părțile interesate vor fi consultate în legătură cu statele participante care vor furniza personal pentru operațiune.

38) Consiliul/C.I.F. va trece în mod regulat în revista o operațiune și va lua orice hotărîre necesară în legătură cu desfășurarea acesteia, ținînd seama de evoluția situației politice și a situației de pe teren.

Calea ierarhica

39) Consiliul/C.I.F. va incredinta întreaga conducere operationala a unei operațiuni președintelui în exercițiu asistat de un grup ad-hoc stabilit la C.P.C. Președintele în exercițiu va prezida grupul ad-hoc și, în acesta calitate, va fi responsabil în fața grupului și va primi, în numele grupului, rapoartele șefului de misiune. Grupul ad-hoc va fi, de regula, format din reprezentanți ai predecesorului și succesorului președintelui în exercițiu, din reprezentanți ai statelor participante care au furnizat personal pentru misiune și statelor participante care au alocat alte condiții practice semnificative pentru aceasta operațiune.

40) Grupul ad-hoc va asigura întregul sprijin operational pentru misiune și va supraveghea desfășurarea acesteia. El va acționa ca un punct de contact 24 din 24 de ore pentru Șeful misiunii și-l va asista pe acesta după cum va fi necesar.

41) Legătură constanta între operațiune și toate statele participante va fi asigurata de către Comitetul Consultativ al C.P.C., prin intermediul informărilor regulate din partea grupului ad-hoc.

42) În toate cazurile cînd C.I.F. va atribui C.P.C. sarcini în legătură cu menținerea păcii, Comitetul Consultativ al C.P.C. va fi responsabil în fața C.I.F. pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Șeful misiunii

43) Președintele în exercițiu, după consultări corespunzătoare, va desemna un șef de misiune pentru a fi confirmat de C.I.F.

44) Șeful misiunii va fi responsabil în fața președintelui în exercițiu. Șeful misiunii va consulta și va urma directivele grupului ad-hoc.

45) Șeful misiunii va exercita comanda operationala în zona misiunii.

Aranjamente financiare

46) Operațiunile de menținere a păcii necesita o baza financiară solida și trebuie să fie planificate cu maximum de eficienta, ținînd seama de cel mai bun raport posibil dintre cost și eficienta, pe baza estimarilor precise ale cheltuielilor.

47) Costurile activităților C.S.C.E. de menținere a păcii vor fi suportate de către toate statele participante la C.S.C.E. La începutul fiecărui an calendaristic, C.I.F. va stabili un plafon rezonabil al costurilor operațiunilor de menținere a păcii cărora li se va aplica baremul de contribuții al C.S.C.E. Dincolo de aceasta limita, alte înțelegeri speciale vor fi negociate și convenite prin consens. Va fi necesară plata integrală și la timp a contribuțiilor.

48) Contribuții suplimentare vor putea fi furnizate de state participante pe baza voluntara.

49) Decontarea financiară va fi asigurata de președintele în exercițiu prin rapoarte regulate prezentate statelor participante.

50) Dacă va fi cazul, se va constitui un fond de demaraj pentru acoperirea cheltuielilor inițiale ale operațiunii. Contribuții ale unui stat participant la fondul de demaraj vor fi deduse din cota-parte a statului respectiv din cheltuielile legate de aceasta operațiune.

51) Comitetul Consultativ al C.P.C. este însărcinat sa supună C.I.F. pînă la sfîrșitul anului 1992 recomandări privind modalitățile financiare ale operațiunilor C.S.C.E. de menținere a păcii, precizînd, între altele, cheltuielile care să fie repartizate între statele participante în conformitate cu paragrafele precedente.

Cooperarea cu organizații regionale și transatlantice

52) C.S.C.E. va putea beneficia de resursele și experienta și competența posibile ale organizațiilor existente, cum sînt C.E.E., N.A.T.O. și U.E.O. și ar putea, deci, solicita acestora sa pună resursele lor la dispoziția sa pentru a o sprijini în desfășurarea activităților sale de menținere a păcii. Alte instituții și mecanisme, inclusiv mecanismul de menținere a păcii al Comunității Statelor Independente (C.S.I.), pot fi, de asemenea, solicitate de C.S.C.E. sa sprijine operațiunile de menținere a păcii în zona C.S.C.E.

53) Decizii ale C.S.C.E. vizind obținerea unui sprijin al vreuneia din aceste organizații vor fi luate de la caz la caz, permitindu-se consultări prealabile cu statele participante care fac parte din organizațiile respective. Statele participante la C.S.C.E. vor lua, de asemenea, în considerare consultarile desfășurate de președintele în exercițiu privind preconizata participare la misiune, în lumina mărimii preconizate a operațiunii și a caracterului specific al conflictului.

54) Contribuțiile acestor organizații nu vor afecta procedurile pentru stabilirea, desfășurarea și conducerea operațiunilor C.S.C.E. de menținere a păcii, astfel cum este prevăzut în paragrafele 17)-51) de mai sus, iar implicarea vreuneia din aceste organizații nu afectează principiul ca toate statele participante pot lua parte la operațiunile C.S.C.E. de menținere a păcii, astfel cum este prevăzut în paragraful 35) de mai sus.

55) Organizațiile contribuitoare la operațiunile C.S.C.E. de menținere a păcii vor îndeplini sarcinile definite și convenite în comun în legătură cu aplicarea practica a mandatului C.S.C.E.

56) Grupul ad-hoc va stabili și va menține o comunicare efectivă cu orice organizație ale carei resurse vor putea fi folosite în legătură cu activitățile C.S.C.E de menținere a păcii.

Reglementarea pașnică a diferendelor

57) Statele participante considera ca angajamentul lor de a reglementa diferendele dintre ele prin mijloace pașnice constituie unul din fundamentele procesului C.S.C.E. În opinia lor, reglementarea pașnică a diferendelor este o componenta esențială a întregii capacități a C.S.C.E. de a supraveghea efectiv schimbarea și de a contribui la menținerea păcii și securității internaționale.

58) Statele participante saluta activitatea desfășurată în acest scop de Reuniunea de la Helsinki. Îndeosebi, ele au fost încurajate de progrese semnificative realizate în probleme privind crearea unei curți de conciliere și arbitraj în cadrul C.S.C.E., întărirea mecanismului de la Valletta și stabilirea unei proceduri de conciliere a C.S.C.E., inclusiv de conciliere directionata, pentru care au fost prezentate propuneri.

59) Ținînd seama de importanța problemei și de discutiile care au avut loc aici, la Helsinki, ele au hotărît sa continue elaborarea unui ansamblu cuprinzator de măsuri vizind lărgirea posibilităților de care dispune C.S.C.E. pentru a asista statele în rezolvarea pașnică a diferendelor lor.

60) În acest sens, Consiliul ministrilor de externe și C.I.F. ar putea juca un rol important, îndeosebi prin încurajarea recurgerii mai largi la conciliere.

61) În consecința, intentionind obținerea rapida de rezultate, ele au hotărît convocarea unei reuniuni C.S.C.E. la Geneva, a carei prima faza va avea loc de la 12 la 23 octombrie 1999, pentru negocierea unui ansamblu cuprinzator și coerent de măsuri, asa cum au fost ele menționate mai sus. Ele vor lua în considerare ideile exprimate privind introducerea unui element de constringere în procedura de conciliere, crearea unei curți de conciliere și arbitraj în cadrul C.S.C.E., precum și alte mijloace.

62) Rezultatele reuniunii vor fi supuse Consiliului ministrilor de externe la Reuniunea de la Stockholm din 14-15 decembrie 1992 pentru aprobare și, dacă este cazul, pentru deschidere spre semnare.

IV. RELAȚII CU ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE, RELAȚII CU STATE NEPARTICIPANTE, ROLUL ORGANIZAȚIILOR NEGUVERNAMENTALE (N.G.O.)

1) Noile sarcini care stau în fața C.S.C.E. reclama relații mai bine definite și contacte mai strinse cu organizații internaționale, îndeosebi cu Organizația Națiunilor Unite, și cu state neparticipante. C.S.C.E. rămîne, în același timp, un proces ale cărui activități depășesc cu mult relațiile formale între guverne, implicind cetățeni și societăți ale statelor participante. Succesul eforturilor de edificare a unei ordini pașnice și democratice durabile și de supraveghere a procesului schimbării reclama un aport mai structurat și substanțial din partea grupurilor, persoanelor individuale, statelor și organizațiilor din afară procesului C.S.C.E.

În acest scop, statele participante au hotărît următoarele:

Relații cu organizații internaționale

2) Statele participante, reafirmind angajamentele la care au subscris în termenii Cartei Națiunilor Unite, declara înțelegerea lor ca C.S.C.E. este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei Națiunilor Unite și ca în aceasta calitate constituie o legătură importanța între securitatea europeană și globală. Drepturile și responsabilitățile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite rămîn intacte în integritatea lor.

3) Reamintind deciziile pertinente din Documentul de la Praga, statele participante vor îmbunătăți contactele și cooperarea practica cu organizațiile internaționale corespunzătoare.

4) Ele vor putea, în consecința, sa invite organizațiile și instituțiile internaționale menționate în Documentul de la Praga, precum și, dacă e cazul, alte instituții și organizații să prezinte contribuții.

5) Acestea și alte organizații și instituții, după cum se va fi convenit, pot fi invitate sa asiste la reuniuni și seminarii C.S.C.E. în calitate de oaspeti de onoare cu placuta purtind numele lor.

6) Ele vor face pe deplin uz de schimb de informații conform paragrafului 44 din Documentul de la Praga.

Relații cu statele mediteraneene neparticipante

7) Reamintind prevederile Actului Final și ale altor documente pertinente ale C.S.C.E. și conform practicii stabilite, statele mediteraneene neparticipante vor continua să fie invitate să contribuie la activitățile C.S.C.E.

8) Măsuri vizind lărgirea ariei de cooperare cu statele mediteraneene neparticipante sînt prevăzute în cap. X.

Relații cu state neparticipante

9) În conformitate cu paragraful 45 al Documentului de la Praga, statele participante intenționează sa aprofundeze cooperarea lor și sa dezvolte substanțial relațiile cu state neparticipante, cum este Japonia, care manifesta interes față de C.S.C.E., impartasesc principiile și scopurile sale și sînt activ angajate în cooperarea europeană prin organizații competente.

10) În acest scop, Japonia va fi invitata sa asiste la reuniunile C.S.C.E., inclusiv cele ale sefilor de stat sau de guvern, ale Consiliului C.S.C.E., ale Comitetului Inaltilor Funcționari și altor organe corespunzătoare ale C.S.C.E. care examinează probleme specifice ale consultării și cooperării largite.

11) Reprezentanții Japoniei pot prezenta contribuții la aceste reuniuni, fără a participa la pregătirea și adoptarea deciziilor, în probleme în care Japonia este direct interesată și/sau dorește sa coopereze activ cu C.S.C.E.

Creșterea transparenței activităților C.S.C.E., promovarea înțelegerii rolului C.S.C.E., lărgirea rolului O.N.G.

12) Statele participante vor spori transparenta instituțiilor și structurilor C.S.C.E. și vor asigura o larga diseminare a informațiilor privind C.S.C.E.

13) În acest scop:

- președintele în exercițiu, asistat de Secretariatul C.S.C.E. va organiza intilniri de informare asupra procesului de consultări politice;

- instituțiile C.S.C.E., în limita bugetului lor, vor furniza informații publicului și vor organiza intilniri publice de informare asupra activității lor;

- Secretariatul va facilita fluxul de informații și contactele cu mass-media, avînd în vedere faptul ca problemele privind politica C.S.C.E rămîn în responsabilitatea statelor participante.

14) Statele participante vor oferi organizațiilor neguvernamentale posibilitatea unei implicari sporite în activitățile C.S.C.E.

15) În consecința, ele:

- vor aplica la toate reuniunile C.S.C.E. prevederile convenite anterior privind accesul O.N.G. la anumite reuniuni ale C.S.C.E.;

- vor oferi O.N.G. acces la toate ședințele plenare ale conferințelor de examinare, seminariilor, atelierelor și reuniunilor B.I.D.D.O., ale C.I.F. cînd acesta se întrunește ca Forum Economic, ale reuniunilor de examinare a aplicării angajamentelor privind drepturile omului, precum și ale altor reuniuni de experți. În afară de aceasta, fiecare reuniune poate decide să permită accesul O.N.G. și la alte ședințe;

- vor da instrucțiuni directorilor instituțiilor C.S.C.E. și secretarilor executivi ai reuniunilor C.S.C.E. sa desemneze din membrii personalului sau o "persoana de legătură ca O.N.G.";

- vor desemna, dacă e cazul, un lucrator din Ministerul lor de Externe și un membru al delegației la reuniunile C.S.C.E. ca responsabil de legătură cu O.N.G.;

- vor promova contacte și schimburi de vederi între O.N.G. și autoritățile naționale și instituțiile guvernamentale competente;

- vor facilita în cursul reuniunilor C.S.C.E intilniri pentru discuții informale dintre reprezentanți ai statelor participante și ai O.N.G.;

- vor incuraja prezentarea de către O.N.G. la reuniuni și instituții C.S.C.E. de comunicări scrise, ale căror titluri pot fi păstrate și oferite statelor participante la cerere;

- vor manifesta încurajarea O.N.G. care organizează seminarii pe probleme privind C.S.C.E.;

- vor notifica O.N.G., prin instituțiile C.S.C.E., cu privire la data viitoarelor reuniuni C.S.C.E., împreună cu indicarea, în măsura posibilului, a subiectelor care vor fi abordate, precum și, la cerere, declanșarea mecanismelor C.S.C.E. care au fost aduse la cunoștința tuturor statelor participante.

16) Prevederile de mai sus nu se vor aplica persoanelor sau organizațiilor care recurg la folosirea violenței sau scuza public terorismul sau folosirea violenței.

17) Statele participante vor folosi toate mijloacele necesare pentru a face cunoscute cît mai larg posibil în cadrul societăților lor C.S.C.E. principiile, angajamentele și activitățile sale.

18) Va fi examinata ideea creării unui Premiu C.S.C.E.

V. FORUMUL C.S.C.E. PENTRU SECURITATE PRIN COOPERARE

Statele participante la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa:

1) Reafirmind angajamentele lor luate prin Carta de la Paris pentru o noua Europa și, în special, hotărîrea lor de a stabili noi negocieri de dezarmare și de intarire a încrederii și securității deschise tuturor statelor participante,

2) Încurajate de perspectivele unei noi abordari prin cooperare a intaririi securității oferite de schimbările istorice și de procesul de consolidare a democrației în comunitatea statelor C.S.C.E.,

3) Salutind adoptarea Documentului de la Viena 1992 privind Măsurile de intarire a încrederii și securității, încheierea Tratatului privind regimul "Cer deschis" și adoptarea Declarației C.S.C.E. în legătură cu Tratatul privind regimul "Cer deschis", Actul Final al Negocierilor privind efectivele forțelor armate convenționale din Europa și intrarea iminenta în vigoare a Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa (C.F.E.),

4) Hotărîte să se bazeze pe aceste importante realizari și sa dea noi impulsuri controlului armamentelor, dezarmarii și intaririi încrederii și securității, cooperării în domeniul securității prevenirii conflictelor pentru a contribui mai bine la întărirea securității și stabilitatii și realizarea unei paci juste și durabile între statele comunității C.S.C.E,

5) Subliniind egalitatea în drepturi și respectarea egala a intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la C.S.C.E.,

6) Reafirmind dreptul lor de a alege propriile aranjamente de securitate,

7) Recunoscind ca securitatea este indivizibilă și ca securitatea fiecărui stat participant este inseparabil legată de cea a tuturor celorlalte,

8) Au hotărît:

- sa înceapă noi negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea și întărirea încrederii și securității,

- sa întărească consultarile regulate și sa intensifice cooperarea între ele în problemele securității și

- sa continue procesul de reducere a riscului unui conflict.

9) Pentru realizarea acestor sarcini, statele participante au hotărît sa creeze un nou Forum al C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare, cu un Centru pentru Prevenirea Conflictelor (C.P.C.), mai puternic, ca o parte integrantă a C.S.C.E.

10) Statele participante vor asigura ca eforturile lor în cadrul Forumului vizind controlul armamentelor dezarmarea și întărirea încrederii și securității, precum și cooperarea în problemele securității și prevenirea conflictelor să fie coerente, armonizate și complementare.

Obiective

11) Statele participante vor întări securitatea și stabilitatea prin negocierea de măsuri concrete vizind menținerea sau realizarea nivelurilor forțelor armate la un minim corespunzător nevoilor legitime, comune sau individuale, de securitate în Europa și în afară acesteia. Aceste noi măsuri vor putea cuprinde reduceri și limitări ale forțelor armate convenționale și, dacă este cazul, vor putea include măsuri cu caracter regional.

12) Ele vor examina problema armonizării obligațiilor convenite între statele participante prin diferite instrumente existente privind controlul armamentelor dezarmarea și întărirea încrederii și securității.

13) Ele vor dezvolta Documentul de la Viena 1992 pe baza examinării aplicării acestuia.

14) Ele vor negocia noi măsuri de stabilitate privind forțele armate și noi măsuri de intarire a încrederii și securității vizind asigurarea unei transparente mai mari în domeniul militar. Aceste măsuri vor putea avea caracter regional și/sau vor putea fi aplicate în legătură cu anumite zone de frontieră.

* * *

15) Statele participante vor cauta sa stabilească între ele noi relații de securitate bazate pe abordari comune și de cooperare. În acest scop, ele vor dezvolta consultarea, un dialog continuu vizind anumite obiective și cooperarea în domeniul securității.

16) Ele vor promova previzibilitatea sporită a planurilor, programelor și capacităților lor militare, inclusiv în ceea ce privește introducerea sistemelor de noi arme de importanța majoră.

17) Ele vor sprijini și întări regimurile de neproliferare și transferurile de armamente.

18) Ele vor întări contactele, legăturile, schimburile și cooperarea între forțele lor armate.

19) Ele vor promova consultarile și cooperarea privind amenintarile pentru securitatea lor din afară teritoriilor lor.

20) Ele vor examina, de asemenea, alte măsuri de sporire a securității între statele participante pentru a contribui la o pace justa și durabila între ele, inclusiv posibilitatea intaririi în continuare a normelor de conduita între ele prin elaborarea instrumentelor adiționale de securitate.

* * *

21) Ele vor depune toate eforturile pentru a preveni conflictele și a face efective prevederile corespunzătoare.

22) Ele vor întări în continuare capacitatea C.P.C. de a reduce riscurile unor asemenea conflicte prin tehnicile corespunzătoare de prevenire a conflictelor.

23) Ele vor îmbunătăți, cooperarea lor în domeniul aplicării și verificării acordurilor existente și viitoare privind controlul armamentelor, dezarmarea și întărirea încrederii și securității.

* * *

24) Negocierile privind noi măsuri de control al armamentelor, de dezarmare și de intarire a încrederii și securității se vor desfășura în faze distincte, ținînd seama de progresele realizate în aplicarea acordurilor existente privind controlul armamentelor. Ele vor lua, de asemenea, în considerare procesele ce au loc de reducere, restructurare și de amplasare a forțelor armate, precum și viitoarele evolutii politice și militare importante. Aceste noi măsuri se vor baza pe rezultatele acordurilor existente și vor fi efective, concrete și semnificative din punct de vedere militar.

25) Toate măsurile negociate în cadrul forumului vor fi dezvoltate astfel încît să fie exclusa încălcarea lor.

Programul de acțiune imediata

26) Un program de acțiune imediata este redat în anexa. El poate fi amendat, completat sau prelungit prin consens. El va fi reexaminat, împreună cu progresele și rezultatele obținute, la conferința de examinare care va preceda următoarea reuniune C.S.C.E. a sefilor de stat sau de guvern.

27) Propuneri suplimentare pot fi prezentate și examinate în orice moment.

Zona de aplicare

28) Fiecare măsura negociata în cadrul forumului va avea o zona de aplicare corespunzătoare naturii sale. Zonele de aplicare pentru măsurile negociate în cadrul Programului de acțiune imediata sînt prevăzute în acesta în legătură cu elementele sale corespunzătoare. Aceasta nu prejudiciază negocierile ulterioare privind controlul armamentelor, dezarmarea și întărirea încrederii și securității sau privind securitatea prin cooperare în cadrul Forumului. Examinarea hotărîrilor privind zona de aplicare va lua în considerare acordurile existente și necesitatea unei transparente sporite.

Constituirea și organizarea forumului

29) Forumul va fi organizat după cum urmează:

30) Comitetul Special care se reuneste:

a) pentru negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea și întărirea încrederii și securității,

sau

b) examinarea, discutarea în cadrul unui dialog vizind anumite obiective și, dacă e cazul, elaborarea sau negocierea de propuneri privind întărirea securității și cooperarea.

31) Comitetul Consultativ pentru sarcinile prezente și viitoare ale C.P.C.

32) Pentru a asigura coerenta, reprezentarea statelor participante în Comitetul Special și în Comitetul Consultativ va fi, în principiu, asigurata de aceeași delegație. Dacă este necesar, se vor tine reuniuni corespunzătoare pentru probleme de organizare.

Proceduri

33) Lucrările forumului se vor desfășura în conformitate cu procedurile C.S.C.E., dacă nu se va hotărî altfel.

1. Comitetul special

34) Comitetul Special va putea crea, sub autoritatea sa, organe subsidiare de lucru deschise tuturor statelor participante. Ele își vor desfășura activitatea ad-referendum și vor raporta în mod periodic Comitetului Special. Orice problema examinata de un asemenea organ subsidiar poate fi oricînd ridicată în Comitetul Special.

35) Examinarea și negocierea măsurilor regionale făcute în cadrul C.S.C.E. vor constitui parte integrantă a activității Forumului.

36) Ele vor fi încredințate unor grupuri de lucru deschise create de Comitetul Special.

37) De asemenea, Comitetul Special va putea decide, la inițiativa unui număr limitat de state participante și pe baza informațiilor furnizate de acestea privind natura și aria măsurilor preconizate, ca aceste state sa formeze un grup de lucru pentru a examina, negocia sau dezvolta între ele însele anumite măsuri regionale. Asemenea grupuri de lucru vor prezenta periodic Comitetului Special informații privind activitatea lor și vor supune acestuia rezultatele.

38) Orice problema examinata de asemenea grupuri de lucru va putea fi oricînd ridicată în Comitetul Special.

39) Aceasta nu prejudiciază dreptul statelor de a examina, negocia sau dezvolta măsuri între ele în afară cadrului C.S.C.E. În asemenea cazuri, ele sînt invitate sa informeze forumul cu privire la progresele și rezultatele activității lor.

2. Comitetul consultativ

40) Procedurile Comitetului Consultativ se vor baza pe hotărîrile corespunzătoare ale Consiliului C.S.C.E.

Forma angajamentelor

41) Rezultatele negocierilor forumului vor fi exprimate în forma unor angajamente internaționale. Natura obligațiilor va fi determinata de caracterul măsurilor convenite. Ele vor intra în vigoare în forma și conform procedurilor ce vor fi convenite de negociatori.

Verificarea

42) Măsurile vor fi, dacă este cazul, însoțite de modalitățile de verificare corespunzătoare naturii lor.

Serviciile conferintei

43) Serviciile comune ale conferintei pentru Comitetul Special și Comitetul Consultativ, precum și pentru toate organele lor subsidiare (inclusiv seminariile), vor fi furnizate de un secretar executiv desemnat de țara gazda. Secretarul executiv va putea, de asemenea, dacă asa vor hotărî cei interesați, să ofere servicii de conferința pentru reuniunile Grupului Consultativ Comun al C.E.E. și ale Comisiei Consultative "Cer deschis". Secretarul Executiv își va asuma întreaga responsabilitate pentru organizarea tuturor reuniunilor corespunzătoare, precum și pentru aranjamentele administrative și bugetare conexe pentru care va fi răspunzător în fața statelor participante, conform procedurilor care vor fi convenite.

44) Comitetul Special și Comitetul Consultativ vor folosi aceleași localuri.

45) Noul Forum C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare va începe lucrările sale la Viena, la 22 septembrie 1992.