Acordul din 22 februarie 1991
între Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind înființarea de centre de cultura și funcționarea lor
prezumat în vigoare
Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (numite în continuare părți),
recunoscând interesul reciproc al popoarelor român și britanic de a cunoaște mai bine valorile umane și cultura celuilalt,
decise să aplice prevederile Actului final al Conferintei pentru Securitate și Cooperare în Europa din 1 august 1975 și ale Cartei de la Paris a C.S.C.E. pentru o noua Europa, adoptată la 21 noiembrie 1990,
în conformitate cu Acordul dintre părți privind colaborarea în domeniile educației, științei și culturii din 15 iunie 1978 (numita în continuare acordul cultural),
au căzut de acord, după cum urmează:
Articolul 1
Fiecare parte poate stabili pe teritoriul celeilalte părți centre culturale și de informații (numite în continuare centre culturale).
Centrele culturale sunt stabilite în capitala tarii fiecărei părți și, cu acordul părții primitoare, în alte localități din teritoriul acelei tari.
Articolul 2
Centrele culturale vor acorda sprijin în aplicarea acordului cultural și a altor programe relevante de colaborare.
Activitățile centrelor culturale vor avea ca obiectiv întărirea relațiilor dintre cele doua tari prin schimburi și raspindirea directa în public a informațiilor și cunoștințelor, în mod deosebit în domeniile culturii și artei, educației, științei și tehnologiei, presei și comunicatiei prin mijloace audiovizuale.
Articolul 3
Activitatea Centrului cultural român din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va fi condusă de o instituție ce va fi stabilită ulterior de partea română și notificată pe cale diplomatică părții britanice.
Activitatea Centrului cultural britanic din România va fi condusă de către Consiliul Britanic ca agent desemnat al guvernului Majestatii Sale pentru activități culturale în România.
Centrele culturale române se vor numi Centrul Cultural Roman, iar centrele culturale britanice se vor numi Consiliul Britanic. Aceste titluri pot fi utilizate pe frontispiciile clădirilor lor, în corespondenta, precum și în materialele informative și publicitare ale centrelor.
Fiecare parte va asigura funcționarea normală a centrelor culturale ale celeilalte părți și va depune toate eforturile pentru a asigura securitatea personalului și a încăperilor centrelor.
Articolul 4
Părțile vor garanta accesul liber și nestînjenit al publicului în spațiile centrelor culturale și la activitățile lor, atunci când se desfășoară în altă parte. Ele vor asigura posibilitatea ca centrele culturale să facă publicitate activității lor pe toate căile disponibile.
Centrele culturale pot stabili și menține contracte directe cu organele și instituțiile centrale și locale, cu asociații, cetățeni și grupuri de cetățeni.
Articolul 5
Activitățile centrelor culturale, desfășurate în spațiile proprii și în altă parte, pot include:
a) organizarea de vizite și manifestări în domeniile culturii, educației și învățământului, științei și tehnologiei;
b) organizarea de conferințe, seminarii, simpozioane, colocvii și alte reuniuni;
c) organizarea de spectacole artistice, concerte și expoziții;
d) prezentarea de filme și materiale audiovizuale;
e) primirea de universitari și a altor persoane din domeniul activității culturale și al artelor, inclusiv a unor persoane care sunt cetățeni ai uneia dintre părți, pentru a participa la acțiunile organizate de centrale culturale;
f) raspindirea informațiilor privind activitățile culturale, educative, științifice și tehnologice din cealaltă țara;
g) punerea la dispoziție de biblioteci, sali de lectura și resurse audiovizuale; acordarea de facilități pentru împrumutul de cărți, ziare, reviste, materiale audiovizuale sau altele, de natura culturală, educativă, științifică sau tehnologică;
h) publicarea și distribuirea de buletine informative, cataloage și alte materiale cu caracter cultural, educativ, științific;
i) organizarea de cursuri de predare a limbii, examene și seminarii, acordarea unor servicii de expertiza profesională, materiale, către instituțiile și persoanele implicate în predarea limbii; colaborarea în producerea de material didactic și organizarea altor cursuri și seminarii;
j) organizarea de intilniri și alte activități pentru copii și tineret.
Centrele culturale pot, de asemenea, desfășura sau participa la alte forme de activitate care sunt în conformitate cu scopurile prezentului acord.
Oferirea de servicii de cafeterie în cadrul centrelor culturale va intra sub incidența reglementărilor în vigoare în țara primitoare și nu va fi scutită de impozite și taxe vamale care se aplică în mod normal.
Articolul 6
Centrele culturale își vor desfășura activitățile în conformitate cu legile și reglementările în vigoare în țara gazda.
Articolul 7
Centrele culturale pot organiza activități și în afară spațiilor proprii, în colaborare cu autoritățile corespunzătoare din țara gazda.
Articolul 8
Centrele culturale pot:
a) percepe taxe de la publicul participant la spectacole și expoziții;
b) percepe taxe pentru participarea la cursurile de limba sau alte activități;
c) percepe o taxa adecvată pentru serviciile de biblioteca descrise la art. 5 (1) lit. g) de mai sus.
Chestiunile practice legate de aceste activități vor fi reglementate între organizațiile competente din cele doua tari.
Articolul 9
Fiecare parte o va sprijini pe cealaltă în găsirea spațiilor sau sediilor corespunzătoare pentru centrele culturale.
Articolul 10
Impozitele asupra venitului centrelor culturale și al personalului trimis din țara pentru a lucra în cadrul lor vor fi reglementate prin legile fiscale ale statului gazda, în conformitate cu prevederile convenției dintre cele doua părți pentru evitarea dublei impuneri, cu privire la impozitele pe venit și cistiguri în capital, semnată la București la 18 septembrie 1975 și amendata prin schimbul de note de la București din 3 februarie 1976.
Chestiunile practice referitoare la legile și reglementările privind impozitele din fiecare țara vor fi rezolvate de către organizațiile competente din cele doua tari.
Articolul 11
Fiecare parte, în conformitate cu legile și reglementările vamale în vigoare pe teritoriul sau, va acorda celeilalte părți toate facilitățile pentru importul materialului necesar pentru crearea și echiparea centrelor culturale și desfășurarea activităților lor potrivit prevederilor prezentului acord.
Articolul 12
Fiecare parte va desemna personalul propriilor sale centre. În cazul personalului provenind din țara gazda sau având reședința permanenta în aceasta, numirile vor fi făcute potrivit legilor și reglementărilor în vigoare în țara gazda.
Directorii centrelor culturale vor fi membri ai misiunii diplomatice a tarii trimitatoare iar colaboratorii lor vor avea același statut ca personalul tehnico-administrativ al ambasadei, în conformitate cu art. 37 alin. (2) al Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.
Fiecare parte o va informa pe cealaltă asupra componentei personalului centrelor sale culturale care nu are reședința permanenta în țara gazda și ori de câte ori membri ai personalului preiau sau predau funcții la aceste centre.
Articolul 13
Membrii personalului centrelor de cultura și membrii familiilor și gospodariilor lor, care nu sunt cetățeni ai statului primitor și nici nu au reședința permanenta în acesta, nu vor fi supuși legislației muncii a tarii gazda și nu vor beneficia de reglementările ei privind protecția socială din țara gazda.
Articolul 14
Fiecare parte întreprinde măsurile necesare pentru a lua de urgenta în considerație cererile de viza pentru personalul centrelor celeilalte părți și pentru membrii familiilor lor cu care acesta locuiește împreună.
Articolul 15
Chestiunile privind aplicarea și interpretarea prezentului acord vor fi rezolvate, acolo unde este necesar, pe cai diplomatice, cu excepția cazurilor în care, prin acord, se prevede altfel.
Articolul 16
Fiecare parte va notifica celeilalte părți, pe cai diplomatice, încheierea procedurilor legale interne privind intrarea în vigoare a prezentului acord; acordul va intra în vigoare la data ultimei notificări.
Acest acord va rămâne în vigoare o perioadă de cinci ani și în continuare, până la expirarea a 6 luni de la data la care vreuna din părți va fi comunicat celeilalte, în scris, despre dorința sa de a-l denunta.
Drept pentru care, subsemnații, împuterniciți în mod corespunzător în acest scop de către respectivele lor guverne, au semnat prezentul acord.
Încheiat în doua exemplare, la București, în ziua de 22 februarie 1991, în limbile română și engleza, ambele texte având aceeași valabilitate.
Pentru Guvernul României,
Adrian Dohotaru
Pentru Guvernul Regatului Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord,
Michael Atkinson
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.