Normele din 7 decembrie 2000

Primării, primarul general al municipiului București sau, după caz, delegatiile permanente ale consiliilor județene au obligația sa verifice și sa consemneze, la eliberarea autorizațiilor de construire pentru locuințe noi, îndeplinirea exigențelor minimale privind suprafețele și nivelul de dotare a încăperilor ce compun locuintele, cuprinse în anexa nr. 1 la

Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare lege.

Exigențele minimale prevăzute în anexa nr. 1 la lege, cu excepția celor privind dotarea minima, sunt orientative la eliberarea autorizațiilor pentru lucrări de reabilitare a clădirilor de locuit existente, în vederea realizării de locuințe sociale.

Reabilitarea, în sensul legii, reprezintă ansamblul operațiunilor de modificare constructivă și/sau funcțională prin care se realizează refacerea și/sau ameliorarea construcțiilor, astfel încât acestea sa satisfacă cerințele de siguranță, de confort și de economicitate, pentru a asigura cel puțin nivelul exigențelor minimale stabilite de lege.

La eliberarea autorizațiilor de construire pentru locuintele începute înainte de intrarea în vigoare a legii și sistate din diferite motive, a căror executare se reia după această dată, se va ține seama de condițiile stabilite prin proiectele care au fost inițial elaborate și aprobate.

Terenurile care se concesioneaza pentru construirea de locuințe vor fi situate în zonele cu aceasta destinație, stabilite prin planurile urbanistice.

Concesionarea unor terenuri aparținând unităților administrativ-teritoriale în vederea construirii de locuințe urmează regimul stabilit de prevederile

Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată.

În vederea soluționării cererilor privind concesionarea terenurilor pentru construirea de locuințe, consiliile locale vor stabili măsurile necesare pentru luarea în evidenta și pentru analiza solicitărilor primite. În acest scop consiliile locale vor stabili și vor da publicității locul de primire a solicitărilor și actele justificative necesare.

Solicitarile vor fi înregistrate în ordinea primirii și vor fi analizate de comisii constituite în acest scop prin dispoziții ale primarilor comunelor, orașelor, municipiilor și ai sectoarelor municipiului București.

Comisiile constituite vor prezenta consiliilor locale periodic, la cel mult 30 de zile de la data primirii cererilor, propuneri privind modul de soluționare a acestora, cu motivarea admiterii sau respingerii solicitărilor analizate.

Hotărârile consiliilor locale vor fi afișate în locuri accesibile publicului.

Contestațiile împotriva hotărârilor consiliilor locale cu privire la stabilirea prioritatilor se vor adresa instanței de contencios administrativ competente, potrivit legii.

Consiliile locale răspund de pregătirea și de asigurarea terenurilor, conform documentației urbanistice, cu utilități și dotări edilitare necesare pentru dezvoltarea construcțiilor de locuințe în corelare cu programul aprobat.

Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcțiilor de locuințe se finanțează conform prevederilor art. 12 alin. 1 din lege.

Primării vor aduce la cunoștința publicului amplasamentele care vor fi oferite persoanelor fizice sau juridice care doresc să investească pentru construirea de locuințe în scopul vânzării sau închirierii, precizând condițiile de concesionare, precum și nivelul taxelor și al redevențelor, după caz.

În aplicarea prevederilor art. 62 din lege, lista cuprinzând blocurile de locuințe aflate în diferite stadii de execuție este cea stabilită de consiliile județene și de Consiliul General al Municipiului București, în baza propunerilor consiliilor locale, până la data de 21 octombrie 1996.

Lista cuprinzând blocurile de locuințe pe fiecare comuna, oraș, municipiu și pe sectoarele municipiului București, cu prezentarea stadiilor fizice și a valorii lucrărilor, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1, precum și lista cuprinzând blocurile de locuințe a căror execuție se realizează în continuare potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 82/1995 , se transmit Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, în vederea întocmirii programelor anuale de construcție și, respectiv, de finalizare a locuințelor. În lista întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 1 se înscriu toate blocurile de locuințe care se realizează cu finanțare conform art. 7-9 din lege, indiferent de sursele de finanțare utilizate.

Normele metodologice nr. 30.501/1970/MC/1994 pentru punerea în aplicare a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 , modificate și completate prin

Hotărârea Guvernului nr. 160/1999 , se aplică în continuare pentru finalizarea lucrărilor la locuintele care se realizează în baza

Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 .

Blocurile de locuințe necuprinse în programul întocmit în baza normelor metodologice prevăzute la alin. (3) se pot finaliza în condițiile prevăzute la art. 7 sau 38 din lege.

În scopul asigurării fondurilor necesare pentru finanțarea executării construcțiilor de locuințe în baza prevederilor art. 7 din lege, la fundamentarea proiectelor de bugete locale anuale consiliile locale vor prevedea pentru fiecare dintre construcțiile respective sumele aferente, pe surse de finanțare, inclusiv sumele necesare să fie alocate în completare de la bugetul de stat.

În susținerea sumelor solicitate pentru alocațiile de la bugetul de stat, conform modelului prezentat în anexa nr. 1, consiliile locale vor prezenta separat sumele necesare pentru terminarea locuințelor începute de cele necesare pentru construcțiile noi.

Sursele de finanțare prevăzute la art. 9 lit. b), c) și d) din lege se evidențiază în contul 28.31.02.05 "Venituri din fondul pentru locuințe", deschis la unitățile trezoreriei statului pe seama consiliilor județene, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliilor locale, după caz.

Fondurile constituite potrivit prevederilor art. 9 lit. b), c) și d) din lege, în vederea finanțării construcțiilor de locuințe, se reflecta în bugetele locale la capitolul "Venituri cu destinație specială", respectiv la subcapitolul "Venituri din fondul pentru locuințe", iar la partea de cheltuieli, la capitolul "Cheltuieli cu destinație specială", subcapitolul "Cheltuieli din fondul pentru locuințe".

Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, precum și consiliile locale vor urmări transferarea în conturile special constituite a sumelor rezultate din vânzarea locuințelor și a spațiilor cu alta destinație decât cea de locuinta din blocurile de locuințe, precum și a sumelor realizate în condițiile prevederilor art. 7 din lege.

Cheltuielile de la bugetul local pentru finanțarea construcțiilor de locuințe în limita surselor prevăzute la art. 9 lit. a) din lege și a creditelor bugetare deschise în acest scop se evidențiază la capitolul de cheltuieli bugetare 63.02 "Servicii de dezvoltare publică și locuințe", respectiv la subcapitolul "Locuințe".

Pentru primirea alocațiilor de la bugetul de stat cu destinația finanțării construcțiilor de locuințe consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București procedează astfel:

a) solicita lunar, în scris, Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, până la data de 6 a lunii în curs, necesarul de fonduri în completarea celorlalte sume, pentru decontarea lucrărilor de construcții-montaj executate până la finele lunii anterioare. Solicitarea va fi însoțită de situația privind producția realizată, conform anexei nr. 2. Anexa nr. 2 se completează în baza situațiilor de lucrări verificate și însușite de diriginti și avizate de personalul de specialitate anume desemnat de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului din cadrul inspecțiilor de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului județene, respectiv a municipiului București;

b) în vederea fundamentarii sumelor necesare să fie alocate de la bugetul de stat pentru decontarea producției care se va realiza în luna în curs se va transmite, până la data de 6 a lunii în curs, valoarea preliminata a producției respective, conform anexei nr. 3;

c) după analiza și aprobare Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului solicita Ministerului Finanțelor alocații bugetare cu aceasta destinație, conform anexei nr. 4;

d) după analiza și aprobarea alocațiilor bugetare Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului virează suma cu ordin de plată din contul de cheltuieli bugetare în contul consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București, "Venituri din fondul pentru locuințe", deschis la trezoreria statului din municipiul reședința de județ, respectiv din municipiul București;

e) la primirea sumelor în cont consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, repartizează alocațiile de la bugetul de stat la consiliile locale pentru care s-au solicitat sumele conform anexei nr. 2 și vor proceda la virarea sumelor respective direct din contul "Venituri din fondul pentru locuințe" în același cont deschis pe seama consiliilor locale. Operațiunea se efectuează prin ordin de plată pentru trezoreria statului - OPHT.

Cheltuielile efectuate de consiliile locale în limita resurselor prevăzute la art. 9 lit. b), c) și d) din lege și a creditelor bugetare deschise în acest scop se evidențiază în contul de cheltuieli ale bugetului local nr. 26.96.02.04 "Cheltuieli din fondul de locuințe", deschis la unitățile trezoreriei statului.

Consiliile locale vor aproba listele cuprinzând construcțiile de locuințe care urmează să se realizeze din fondurile aflate în conturile deschise la trezoreria statului.

Listele cuprinzând construcțiile de locuințe, în care se vor preciza numărul, structura după mărime și amplasamentul acestora, vor fi afișate la sediul primăriei.

În situațiile în care la unele blocuri de locuințe se impune realizarea de spații cu alta destinație decât cea de locuinta, pentru activități comerciale, de prestări de servicii sau altele asemenea, finanțarea lucrărilor corespunzătoare acestor spații se va realiza de către viitorii beneficiari. Sumele necesare pentru executarea lucrărilor se vor incasa de la viitorii beneficiari de către autoritățile administrației publice locale, prin administratorii delegați în a căror răspundere a fost data urmărirea investițiilor, conform unui grafic de plati convenit între părți, și se vor urmări distinct față de sumele alocate pentru construcția de locuințe.

Finanțarea și execuția lucrărilor pentru aceste spații se vor realiza astfel încât să permită recepția și darea în folosință a locuințelor din clădire la termenele prevăzute în contract.

Autoritățile administrației publice locale vor urmări și vor controla pe parcursul executării lucrărilor finalizarea contractării tuturor locuințelor aflate în execuție. Încredințarea contractelor de proiectare și, respectiv, de execuție a lucrărilor se va face prin licitație publică, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. Deschiderea finanțării lucrărilor se efectuează numai dacă sunt contractate cu viitorii beneficiari 70% din numărul de locuințe pe fiecare obiectiv de investiție.

Contractele de execuție vor conține clauze speciale care vor prevedea ca influentele în costurile pentru construcții, rezultate din depășirea termenului limita de recepție, în condiții de inflație, să fie suportate de partea care a generat depășirea termenului respectiv.

Locuintele necontractate până la finalizare, dar nu mai mult de 30% din numărul acestora pe fiecare obiectiv de investiție, se constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale, aparținând domeniului privat al acesteia. Modul de administrare și eventuala înstrăinare a acestor locuințe se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, fără schimbarea destinației date prin autorizația de construcție. Vânzarea locuințelor nerepartizate sau necontractate până la finalizarea acestora se poate efectua prin licitație publică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Alocarea sumelor constituite conform prevederilor art. 9 din lege se va face pentru fiecare construcție de locuințe, astfel încât să se asigure finalizarea lucrărilor cu respectarea termenului de punere în funcțiune și cu încadrarea în plafonul valoric negociat pe bază de contract.

Verificarea situațiilor de lucrări, precum și a stadiului fizic de execuție se va efectua de o comisie stabilită prin hotărâre a consiliului local, din care vor face parte administratorii delegați de primar și dirigintii nominalizați de unitățile specializate în răspunderea cărora a fost data derularea investiției.

Constituirea, repartizarea și utilizarea sumelor la nivelul consiliilor locale conform prevederilor art. 9 din lege sunt de competența autorităților administrației publice locale respective, care sunt obligate sa urmărească și să asigure respectarea prevederilor legale.

În vederea soluționării cererilor privind construirea sau cumpărarea unor locuințe din cele care se realizează în condițiile art. 7 din lege, autoritățile administrației publice locale vor stabili măsuri pentru luarea în evidenta și pentru analiza solicitărilor primite din partea cetățenilor. În acest scop vor stabili și vor da publicității locul de primire a solicitărilor și actele justificative necesare.

Solicitarile primite vor fi analizate de comisii constituite în acest scop prin dispoziții ale primarilor comunelor, orașelor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului București.

Comisiile vor prezenta consiliilor locale propuneri privind modul de soluționare a solicitărilor primite, respectând ordinea de prioritate prevăzută la art. 7 din lege.

În aplicarea prevederilor art. 7 alin. 1 lit. d) din lege, în funcție de condițiile specifice locale și în ordinea de prioritate pentru care optează, consiliile locale pot avea în vedere categorii de persoane cum ar fi:

a) persoane rămase fără adapost în urma avarierii grave sau distrugerii locuințelor proprii ca urmare a unor calamitati naturale sau dezastre;

b) persoane evacuate din locuintele ce fac obiectul unor legi de restituire a imobilelor trecute în proprietatea statului;

c) persoane care locuiesc în construcții expuse unui risc major, cum ar fi alunecarile de teren, seismele etc.;

d) persoane cu handicap;

e) chiriași din imobilele naționalizate restituite în natura foștilor proprietari;

f) alte persoane a căror situație locativă este sau poate deveni, în mod iminent, grava.

În cadrul fiecărei categorii de persoane care beneficiază de prioritate se va tine seama și de:

a) condițiile de locuit ale solicitanților;

b) numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitantul;

c) starea sănătății soților sau a unor membri ai familiei.

Listele cuprinzând solicitarile și modul de soluționare a acestora vor fi afișate la sediul primăriei.

Contestațiile împotriva hotărârilor consiliilor locale cu privire la prioritățile stabilite se vor adresa instanței de contencios administrativ competente, potrivit legii.

Administratorii delegați de autoritatea administrației publice locale sau unitățile specializate în a căror responsabilitate a fost încredințată derularea investiției vor încheia cu persoanele fizice cărora le-a fost aprobată construirea sau cumpărarea unei locuințe, în ordinea stabilită prin lista definitivă de prioritate aprobată, contracte de construire a unei locuințe cu credit, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, pentru construcțiile ale căror lucrări urmează să fie începute, sau de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform modelului prezentat în anexa nr. 6, pentru construcțiile începute și ale căror lucrări se finalizează conform art. 7 din lege.

Contractele de construire a unei locuințe cu credit sau contractele de vânzare-cumpărare cu plata în rate se vor încheia la prețurile corespunzătoare valorii de deviz a locuinței la data contractării, valoarea definitivă urmând să se stabilească la terminarea lucrărilor și darea în folosință a locuinței.

Titularii contractelor de construire a unei locuințe cu credit sau ai contractelor de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuințelor noi care se realizează în condițiile art. 7-9 din lege beneficiază de scutirea de impozit pe clădiri conform prevederilor art. 10 din lege. În cazul înstrăinării locuințelor astfel realizate noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit.

Consemnarea scutirii de impozit pe clădiri se va efectua o dată cu declararea locuințelor, în vederea impunerii, la serviciile de specialitate ale consiliilor locale, în baza contractelor menționate la alin. (2) și a proceselor-verbale de predare-preluare a locuințelor, după caz. Proprietarii locuințelor noi sunt obligați să depună declarația de impunere și în situația în care beneficiază de scutire de impozit pe clădiri.

Deținătorii locuințelor realizate în condițiile

Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 , repartizate și contractate în condițiile prevăzute la art. 7 și 10 din lege, nu beneficiază și de scutirea de impozit pe clădiri prevăzută de lege.

Persoanele fizice care pot beneficia de subvenții în sume fixe vor depune, o dată cu cererea pentru construirea sau, după caz, cumpărarea unei locuințe, solicitarea acordării subventiei la care au dreptul potrivit legii. Solicitarile vor fi analizate de comisiile constituite în acest scop prin hotărâre a consiliilor locale, pentru persoanele fizice cuprinse în listele de prioritati stabilite și rămase definitive conform art. 13, iar după verificare și însușire se vor înscrie în tabele nominale care vor fi supuse spre aprobare consiliilor locale. Listele astfel aprobate consfințesc dreptul la subvenție al solicitanților și vor fi comunicate administratorilor delegați în a căror răspundere a fost data derularea investițiilor pentru construirea de locuințe.

Aceste liste vor constitui baza de fundamentare a solicitării de către ordonatorul principal de credite a subvențiilor de la bugetul de stat cu aceasta destinație.

Pe măsura încheierii contractelor prevăzute la art. 11 administratorii delegați pentru derularea investițiilor vor calcula cuantumul subvențiilor prevăzute la art. 7 alin. 2 din lege, potrivit normelor aprobate de Guvern în aplicarea prevederilor art. 8 alin. 2 din lege, în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie, confirmat prin documente actualizate la zi, și în funcție de valoarea de contractare a locuinței. Cuantumurile de subvenție se vor înscrie în tabele nominale și se vor prezenta consiliului local, însoțite de acte justificative.

În baza tabelelor nominale astfel întocmite și avizate de consiliul local se vor determina sumele reprezentând subvențiile prevăzute la art. 7 din lege. Subvențiile astfel stabilite se vor solicita, în mod centralizat, de către consiliile județene, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului în al cărui buget sunt prevăzute fondurile corespunzătoare.

Cererea de subvenții se va face conform modelului prezentat în anexa nr. 7 și se va transmite Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, în sume actualizate la data fundamentarii proiectului bugetului de stat pentru anul în care se pun în funcțiune locuintele respectivilor beneficiari de subvenție.

Cererea de subvenții, prezentată conform modelului din anexa nr. 7, se va reactualiza la data punerii în funcțiune a locuințelor, după stabilirea valorii finale a acestora, și se va transmite Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, în vederea alocării subvențiilor cuvenite.

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, din creditele bugetare deschise în acest scop, va aloca consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București subvențiile cuvenite, în limita alocațiilor stabilite prin legea bugetului de stat.

Sumele stabilite și aprobate pentru a fi acordate ca subvenții persoanelor îndreptățite potrivit legii se vor confirma de autoritățile administrației publice locale administratorilor delegați sau unităților specializate în a căror răspundere a fost data derularea investițiilor pentru construirea de locuințe, urmând ca acestea să fie deduse din sumele care se datorează pentru locuintele construite, după scăderea din valoarea locuinței a avansului minim plătit potrivit legii.

Întreaga subvenție, primită și dedusă din sumele datorate de persoanele fizice beneficiare de locuințe, va fi virata în conturile speciale deschise conform prevederilor art. 7, reintregindu-se astfel fondurile avansate din depozitul constituit conform prevederilor art. 9 din lege pentru realizarea programului de locuințe.

Autoritățile administrației publice locale, prin administratorii delegați care au preluat obligația vânzării locuințelor, vor urmări încasarea sumelor datorate de persoanele fizice contractante, astfel:

a) sumele plătite ca avans sau ca plata integrală la nivelul prețului inițial al locuinței, stabilit prin contractul de construire a unei locuințe cu credit;

b) sumele datorate de persoanele fizice contractante prin deducerea din prețul final al locuinței, rezultat la terminarea lucrărilor și darea în folosință a locuințelor, a sumelor plătite ca avans și rate scadente, precum și, după caz, a subvențiilor de care beneficiază acestea.

Administratorii delegați cu derularea investițiilor în a căror răspundere au fost date evidenta, urmărirea și încasarea ratelor la împrumuturile acordate și a dobânzilor la acestea vor acoperi cheltuielile ocazionate de aceste operațiuni dintr-un comision de 1%, care se va retine la fiecare încasare care se face în contul locuinței vândute cu plata integrală ori în rate, exclusiv dobânda.

În situațiile în care pe terenul proprietate a persoanelor fizice beneficiare ale prevederilor art. 7 din lege se pot realiza mai multe locuințe, construirea acestora se va face pe baza unui contract încheiat, potrivit prevederilor Codului civil, între consiliul local, reprezentat prin administratorul delegat pentru derularea investiției, și persoana fizica proprietara a terenului.

Pentru dobândirea unei locuințe construite în condițiile prevăzute la alin. (1) persoana fizica proprietara a terenului poate încheia un contract de construire a unei locuințe cu credit, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.

Acordarea creditelor pentru construcția de locuințe conform art. 20 din lege va respecta normele emise de Casa de Economii și Consemnațiuni, cu încadrarea în nivelul subventiei aprobate anual prin legea bugetului de stat, pentru diferența dintre 15%, cat suporta beneficiarul creditului, și nivelul dobânzii practicate de Casa de Economii și Consemnațiuni la depunerile la termen ale populației, la care se adauga o marja de 5 puncte procentuale.

Casa de Economii și Consemnațiuni va stabili metodologia și instrucțiunile corespunzătoare privind evidenta, raportarea și calculul dobânzii subvenționate la creditele acordate în baza legii, în condițiile prevăzute la alin. (1).

Stabilirea dreptului de a beneficia de credite subvenționate se va face pe baza declarației autentificate a solicitantului, data pe propria răspundere, din care să rezulte ca îndeplinește condițiile prevăzute la art. 20 din lege.

În toate cazurile în care beneficiarii acestor credite au prezentat declarații nesincere, au folosit sumele primite în alte scopuri sau cu încălcarea prevederilor legale, Casa de Economii și Consemnațiuni va sista creditarea și îi va obliga pe beneficiari sa restituie integral sumele primite și sa plătească dobânzi penalizatoare potrivit prevederilor contractuale.

Modalitatea de fundamentare și de derulare a creditelor bugetare, prevăzute anual în bugetul de stat conform dispozițiilor art. 20 din lege și destinate acoperirii dobânzilor subvenționate la creditele acordate de Casa de Economii și Consemnațiuni, se stabilește prin convenții încheiate de ordonatorii principali de credite cu Casa de Economii și Consemnațiuni și cu avizul Ministerului Finanțelor.

Locuinta socială și locuinta de necesitate

În cadrul strategiei pentru dezvoltarea fondului de locuințe consiliile locale vor urmări asigurarea fondului de locuințe sociale și de necesitate, necesar pentru acoperirea cerințelor pe plan local.

Construirea locuințelor sociale și a celor de necesitate se face pe terenurile aparținând unităților administrativteritoriale, în zonele și pe amplasamentele prevăzute în documentațiile de urbanism legal aprobate și în condițiile stabilite prin lege, cu respectarea normelor și a normativelor din domeniul investițiilor și construcțiilor.

Locuintele sociale și cele de necesitate se administrează prin grija autorităților administrației publice locale.

În vederea soluționării cererilor privind repartizarea unei locuințe sociale, autoritățile administrației publice locale vor stabili măsurile necesare pentru luarea în evidenta și pentru analiza solicitărilor primite. În acest scop prin hotărâri ale consiliilor locale se vor constitui comisii de analiza a solicitărilor de locuințe sociale și se vor stabili și da publicității, prin afișare la sediul primăriilor, criteriile în baza cărora se repartizează locuintele sociale, actele justificative necesare care însoțesc cererea și locul de primire a cererilor. La stabilirea criteriilor se va ține seama de prevederile art. 42 și 43 din lege. În cadrul fiecărui criteriu, la stabilirea ordinii de prioritate se vor avea în vedere:

a) condițiile de locuit ale solicitanților;

b) numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanții;

c) starea sănătății solicitanților sau a unor membri ai familiilor acestora;

d) vechimea cererilor.

Comisiile constituite conform alin. (1) vor analiza până la data de 1 noiembrie a anului în curs cererile pentru locuintele sociale și vor prezenta spre aprobare consiliilor locale lista cuprinzând solicitanții indreptatitii sa primească în anul următor o locuinta socială, în ordinea de prioritate stabilită. După aprobare listele se vor afișa la sediile primăriilor.

Contestațiile împotriva hotărârilor consiliilor locale cu privire la listele de acordare a locuințelor sociale se vor adresa instanței de contencios administrativ competente, potrivit legii.

Stabilirea chiriei nominale se face cu respectarea prevederilor art. 31 și 32 din lege, coroborate cu art. 44 din lege pentru locuințe sociale și, respectiv, art. 55 din lege pentru locuințe de necesitate, la propunerea primarului, cu aprobarea consiliului local. Prin hotărâre a consiliului local se vor stabili dacă se subvenționează chiria pentru locuintele sociale, declarate ca locuințe de necesitate conform art. 56 din lege, și categoriile de persoane beneficiare ale subventiei.

Nivelul chiriei pe care o va plati beneficiarul repartiției pentru o locuinta socială sau de necesitate se stabilește o dată cu încheierea contractului de închiriere, cu respectarea prevederilor art. 44 și, respectiv, 55 din lege. Chiria astfel stabilită se va recalcula o dată cu prezentarea documentelor privind schimbarea venitului mediu net lunar al familiei, potrivit alin. (1) și prevederilor art. 45 din lege.

Pentru acoperirea de la bugetul local a diferenței dintre chiria nominală a locuinței și cea plătită de beneficiarul repartiției, unitățile care administrează fondul locuințelor sociale sau al celor de necesitate, după caz, vor depune la consiliile locale situația privind justificarea sumelor necesare pentru acoperirea de la bugetul local a diferenței până la valoarea nominală a chiriei aferente locuințelor sociale sau, după caz, a chiriei aferente locuințelor de necesitate, prevăzută în anexa nr. 9. Pentru cuprinderea în programele bugetelor anuale ale consiliilor locale se va completa cererea de acordare a subventiei de la bugetul local pentru acoperirea chiriei nominale aferente locuințelor sociale sau, după caz, a chiriei aferente locuințelor de necesitate, prevăzută în anexa nr. 10.

Finanțarea construirii locuințelor sociale și a celor de necesitate se asigura din bugetele locale în limita sumei prevăzute cu aceasta destinație, din transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu aceasta destinație, în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, precum și din donații și contribuții de la persoane fizice și juridice, efectuate conform prevederilor legale în vigoare.

În aplicarea prevederilor art. 67 din lege consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București împreună cu consiliile locale vor stabili anual lista cuprinzând blocurile de locuințe sociale și de necesitate care urmează să se realizeze în anul următor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11. Aceste liste se vor transmite Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului în vederea definitivării programului de realizare a locuințelor.

În scopul asigurării fondurilor necesare pentru finanțarea executării construcțiilor de locuințe sociale și de necesitate, consiliile locale, la fundamentarea proiectelor de bugete locale anuale, vor prevedea sumele aferente pentru fiecare dintre construcțiile respective.

Consiliile județene și consiliile locale deschid la trezoreria statului contul "Venituri cu destinație specială", respectiv "Venituri din fondul pentru locuințe". Acest cont se alimentează, în măsura necesităților, cu sume de la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, reprezentând transferuri de la bugetul de stat.

Pentru solicitarea transferurilor de la bugetul de stat dispozițiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Locuintele de serviciu și cele de intervenție fac parte din patrimoniul agenților economici sau al instituțiilor publice centrale ori locale și se administrează în interesul acestora prin închiriere salariaților proprii, contractul de închiriere fiind accesoriu la contractul individual de muncă.

Condițiile de administrare și de închiriere a acestor locuințe se stabilesc de către conducerile agenților economici sau ale instituțiilor deținătoare, cu respectarea prevederilor legale.

Locuintele de serviciu construite sau achiziționate cu fonduri de stat se pot vinde numai în condițiile în care, datorită restrângerii sau încetării activității care a generat realizarea acestora, nu mai pot fi utilizate conform prevederilor alin. (1).

Vânzarea locuințelor de serviciu prevăzute la alin. (3) și modalitatea specifică de realizare a acesteia se supun spre aprobare Guvernului, potrivit legii.

În vederea soluționării cererilor privind repartizarea unei locuințe cu chirie din fondul locativ de stat, autoritățile administrației publice locale vor asigura măsurile necesare pentru luarea în evidenta a solicitărilor primite și analizarea acestora în comisiile sociale constituite la nivelul consiliului local. În acest scop vor stabili și vor da publicității, prin afișare la sediul primăriilor, criteriile în baza cărora se repartizează asemenea locuințe.

Criteriile de baza pentru stabilirea modului de soluționare a cererilor primite și a ordinii de prioritate în rezolvarea acestora vor fi următoarele:

a) condițiile de locuit ale solicitanților;

b) numărul copiilor și al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitantul;

c) starea sănătății soților sau a unor membri ai familiei;

d) venitul mediu net lunar pe membru de familie;

e) vechimea cererii.

Vor avea prioritate în cadrul fiecărui criteriu familiile de tineri și cele cărora li se pot acorda punctaje speciale pentru cazuri mai deosebite, cum ar fi: evacuati din locuinta în virtutea unor prevederi contractuale sau legale care nu țin de voința și de comportamentul acestora, repatriati, tineri din case de ocrotire socială, locatari ai unor locuințe care nu mai prezintă siguranța în exploatare, funcționari publici transferati în interes de serviciu.

Criteriile de repartizare a locuințelor din fondul locativ de stat, avute în vedere la alin. (2), nu sunt limitative; la acestea se pot adauga de către consiliile locale și alte criterii, în funcție de situațiile specifice existente pe plan local.

Definitivarea listelor privind repartizarea locuințelor și eventualele contestații se vor face în condiții similare celor prevăzute la art. 21.

Contractele de închiriere se încheie pe o perioadă determinata.

Cu cel puțin 30 de zile înainte de data încetării contractului de închiriere proprietarul poate face cunoscut chiriașului, în scris, că nu are intenția sa prelungească contractul de închiriere în aceleași condiții, comunicându-i și eventualele modificări ale clauzelor acestuia. Dacă proprietarul nu va face aceasta comunicare, contractul de închiriere se considera menținut în continuare în aceleași condiții.

În aplicarea prevederilor art. 27 din lege, pentru a putea constata încetarea contractului de închiriere, în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau de la data înregistrării decesului ori de la împlinirea termenului de 2 ani de nefolosire neîntreruptă a locuinței, proprietarul, prin unitatea care are în administrare fondul locativ de stat, trebuie să aibă dovada ca titularul contractului de închiriere nu mai locuiește în spațiul locativ închiriat prin:

a) părăsirea domiciliului;

b) deces;

c) nefolosire neîntreruptă a locuinței timp de 2 ani, fără a fi detașat în interes de serviciu în alta localitate. Dovada faptului ca titularul contractului de închiriere nu mai locuiește se face prin:

- relații luate de la asociațiile de chiriași sau de proprietari;

- extrase de pe listele de întreținere;

- relații luate de la serviciul de evidenta a populației din sectorul în care este situata locuinta, prin care se constata dacă titularul contractului de închiriere a solicitat o alta adresa de domiciliu.

În situația prevăzută la alin. (3), dacă persoanele rămase în locuinta nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27 lit. a)-c) din lege, întreprinderea care administrează fondul locativ va evacua acele persoane care ocupa spațiul respectiv fără forme legale, pe baza hotărârii consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor.

Proprietarul locuinței poate verifica în prezenta chiriașului modul în care acesta respecta obligațiile asumate prin contract cu privire la folosirea și la întreținerea locuinței.

Verificarea locuinței de către proprietar se face numai în zile lucrătoare, între orele 7,00-20,00, și va fi comunicată în prealabil, în scris, chiriașului. În timpul verificării locuinței închiriate proprietarul poate fi însoțit de un reprezentant al asociației de chiriași sau de alt chiriaș din imobil, după caz.

Constatările făcute cu ocazia verificărilor vor fi consemnate într-un proces-verbal de constatare care va fi semnat de proprietar, de chiriaș și de un reprezentant al asociației de chiriași, după caz.

Degradările produse la părțile comune ale imobilului din vina chiriașilor se vor suporta:

a) de chiriașul din vina căruia s-a produs degradarea, în cazul în care acesta a fost identificat;

b) de toți cei care au acces și folosesc în comun bunul degradat, în situația în care nu s-a identificat persoana din vina căreia s-a produs degradarea.

În situațiile în care degradarea produsă nu este reparată într-un interval de 15 zile de la producere și periclitează buna funcționare a imobilului, proprietarul este în drept sa stabilească măsurile pentru efectuarea reparațiilor și recuperarea cheltuielilor.

În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligațiilor care îi revin cu privire la întreținerea și repararea imobilului deținut în proprietate, chiriașii vor putea cere în scris acestuia, în baza prevederilor art. 28 și 30 din lege, sa treacă la efectuarea lucrărilor necesare.

Dacă în termen de 30 de zile de la primirea sesizării scrise a chiriașilor proprietarul nu a răspuns și nici nu a luat măsuri de executare a lucrărilor necesare, chiriașii vor putea trece la executarea lucrărilor în contul acestuia, comunicând aceasta hotărâre proprietarului. În acest caz cheltuielile aferente lucrărilor efectuate de chiriași se vor deduce din plata chiriilor, cu prezentarea documentelor fiscale doveditoare. Deducerea se va efectua în una sau mai multe transe, în raport cu valoarea cheltuielilor efectuate, până la acoperirea întregii sume.

Clădirile de locuințe pot fi administrate de persoane fizice sau juridice specializate, care prezintă garanții morale și profesionale acceptate de proprietarul clădirii sau de reprezentantul legal al acestuia.

Obligațiile administratorului sunt cele stabilite la art. 34 din lege, precum și cele stabilite prin contractul încheiat cu proprietarul sau cu reprezentantul legal al acestuia.

Pentru administrator sau, după caz, persoana fizica ori juridică gestionara a bunurilor și mijloacelor bănești ale asociației de proprietari prevederile

Legii nr. 22/1969

privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Administrarea clădirilor de locuit are ca obiect utilizarea clădirilor în scopul pentru care au fost construite, în condițiile menținerii pe toată perioada de existenta a performantelor functionale, tehnice și calitative pentru care acestea au fost realizate.

În acest scop activitatea de administrare a clădirii de locuit trebuie să asigure:

a) menținerea în siguranța a clădirii potrivit prevederilor legale, inclusiv la acțiuni seismice;

b) funcționarea în bune condiții a tuturor instalațiilor și părților de construcții ale imobilului;

c) aducerea la cunoștința tuturor persoanelor care locuiesc în clădire a condițiilor generale de funcționare a instalațiilor și dotărilor clădirii, precum și a regulilor de folosire a instalațiilor și dotărilor care se utilizează în comun;

d) stabilirea condițiilor în care pot fi realizate serviciile de întreținere și de reparații curente ale elementelor de construcții și instalații ale clădirii, atât la părțile comune, cat și la cele folosite în exclusivitate și care pot perturba folosință normală a părților comune;

e) aducerea la cunoștința tuturor persoanelor care locuiesc în clădire a modului de stabilire a cheltuielilor curente pentru funcționarea și întreținerea clădirii, precum și a cheltuielilor ce decurg din alte plati efectuate, inclusiv cele pentru reparația capitala a clădirii;

f) preluarea sau reconstituirea cărții construcției potrivit prevederilor legale și evidentierea tuturor modificărilor aduse, în condițiile legii, la părțile comune ale clădirii.

Schimbarea destinației locuințelor și/sau a spațiilor cu alta destinație decât cea de locuinta, situate în clădiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului clădirii sau al asociației de proprietari și, în mod obligatoriu, cu aprobarea proprietarilor direct afectați, indiferent dacă proprietarul care intenționează să facă aceasta schimbare este sau nu este membru al asociației de proprietari.

În scopul reprezentării și sustinerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate indiviză din clădirea ce alcătuiește un condominiu, proprietarii locuințelor și ai spațiilor cu alta destinație decât cea de locuinta se pot constitui în asociații de proprietari cu personalitate juridică.

Asociația de proprietari este forma juridică de organizare și de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, recunoscută de lege.

Anterior adunării de constituire proprietarii din clădirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotărî cu privire la înființarea asociației de proprietari sau la transformarea asociației de locatari în asociație de proprietari. Totodată vor hotărî și cu privire la persoana fizica sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere și a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora și la data de convocare a adunării de constituire. Hotărârea proprietarilor se va consemna într-un proces-verbal care va fi semnat de toți cei prezenți.

Cu cel puțin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea de constituire proprietarii vor fi convocați prin afișare într-un loc vizibil.

Adunarea de constituire este legal întrunită în prezenta a cel puțin jumătate plus unul din numărul proprietarilor spațiilor cu destinația de locuinta sau ai spațiilor cu alta destinație din clădirea, scara sau tronsonul în care urmează să se constituie asociația de proprietari.

Dacă nu este întrunit cvorumul, o noua convocare va avea loc după cel puțin 5 zile de la data primei intalniri, în condițiile alin. (1).

Hotărârea privind înființarea asociației de proprietari poate fi luată cu votul a cel puțin două treimi din numărul proprietarilor prezenți, dar nu mai puțin de jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor și ai spațiilor cu alta destinație decât cea de locuinta din cadrul clădirii, scării sau tronsonului respectiv, după caz.

În adunarea de constituire se prezintă și se adoptă statutul asociației de proprietari, în care se vor cuprinde precizări cu privire la:

a) denumirea, forma juridică, sediul, durata de funcționare ale asociației de proprietari;

b) scopul și obiectul de activitate ale asociației de proprietari;

c) mijloace materiale și bănești de care poate dispune asociația de proprietari; venituri și cheltuieli;

d) membrii asociației de proprietari, drepturile și obligațiile acestora;

e) structura organizatorică, modul de funcționare, managementul asociației de proprietari;

f) repartizarea cheltuielilor asociației de proprietari;

g) condițiile în care se dizolva asociația de proprietari;

h) dispoziții finale - modalitatea de rezolvare a litigiilor, relații contractuale, penalizări.

Acordul proprietarilor privind constituirea asociației de proprietari se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în doua exemplare originale semnate de toți proprietarii care și-au dat consimțământul. Procesul-verbal constituie anexa la acordul de asociere.

Proprietarii își dau consimțământul, de regula, în adunarea de constituire; în cazul proprietarilor absenți consimțământul poate fi exprimat prin simpla semnare a procesului-verbal prevăzut la alin. (1), în termen de 15 zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire, conform art. 43 alin. (3) sau (4), după caz.

În cazul în care vreun proprietar nu poate semna se va consemna ca acesta și-a dat consimțământul și se face mențiune despre cauza acestei imposibilitati.

Adunarea generală va desemna din rândul membrilor asociației de proprietari, cu majoritate de voturi, președintele asociației de proprietari. Acesta reprezintă asociația de proprietari în raporturile cu autoritățile și cu instituțiile publice, precum și cu celelalte persoane fizice sau juridice cu care asociația de proprietari are relații.

În cazul imposibilității de exercitare a atribuțiilor de către președinte, acestea vor fi îndeplinite de către un vicepreședinte desemnat de adunarea generală a asociației de proprietari cu majoritate de voturi.

Asociația de proprietari ia hotărâri în adunarea generală, care se tine cel puțin o dată pe an și la care au dreptul sa participe toți membrii săi. Hotărârile se iau cu votul majorității membrilor prezenți la lucrările adunării generale.

Adunarea generală a proprietarilor analizează principalele aspecte și ia hotărâri cu privire la:

a) activitatea de administrare și de întreținere a clădirii, derularea contractelor încheiate cu agenții economici furnizori ai serviciilor de care aceasta beneficiază, precum și modul de realizare a obligațiilor pe care asociația de proprietari le are față de persoanele juridice sau fizice cu care are relații;

b) expertizarea tehnica a clădirilor care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradari sau avarieri și a lucrărilor de intervenție/consolidarilor, potrivit legislației în vigoare;

c) bugetul de venituri și cheltuieli; stabilirea perioadei pentru care persoanelor aflate în vizita nu li se percep cotele de participare la cheltuielile de întreținere aferente persoanelor cu domiciliul stabil în clădire; participarea proprietarilor la cheltuielile de administrare și de întreținere a clădirii; modul de folosire a fondurilor proprii;

d) modul de folosire a spațiilor comune și, în unele cazuri, schimbarea destinației unor asemenea spații. Schimbarea destinației acestor spații nu se va putea face decât cu acordul majorității membrilor asociației de proprietari și, în mod obligatoriu, cu acordul celor direct afectați din vecinătate;

e) condițiile de angajare a administratorului prin prezentarea și analiza dosarului de angajare a acestuia;

f) stabilirea cenzorului sau a comisiei de cenzori, precum și a sarcinilor detaliate ale acestora;

g) numărul și funcțiile persoanelor necesare pentru administrarea și gospodărirea clădirii, funcțiile care se remunereaza, cuantumul și modalitatea de actualizare a remunerațiilor;

h) activitatea comitetului executiv și a președintelui;

i) rotunjirea la leu a contravalorii obligațiilor de plată.

Comitetul executiv, format dintr-un număr de membri stabiliți de adunarea generală dintre membrii asociației de proprietari, asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării generale și acționează operativ în legătură cu:

a) activitatea curenta de administrare și de întreținere a clădirii; repartizarea lunară a cheltuielilor comune pe fiecare proprietate din condominiu, încheierea sau sistarea contractelor privind furnizarea serviciilor necesare, inclusiv pentru administrarea clădirii; angajarea personalului de întreținere și curățenie, potrivit legii, și aprobarea cheltuielilor curente;

b) constatarea prin inspecții periodice și stabilirea măsurilor necesare care să asigure funcționarea în bune condiții a părților comune ale clădirii, a construcțiilor și instalațiilor, constatări care se vor înscrie într-o fișa de inspecție care se va depune la președintele asociației de proprietari;

c) problemele ridicate de membrii asociației de proprietari, luând măsuri pentru rezolvarea lor;

d) organizarea adunărilor generale, precum și a altor acțiuni stabilite de adunarea generală.

Comitetul executiv al asociației de proprietari pregătește și supune spre aprobare adunării generale bugetul anual de venituri și cheltuieli.

După aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli comitetul executiv va urmări derularea acestuia în condițiile legii.

Președintele asociației de proprietari urmărește și asigura respectarea statutului și a hotărârilor asociației de proprietari, realizarea contractelor angajate de aceasta, îndeplinirea în condițiile legii a prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli, respectarea de către asociația de proprietari a ordinii publice și a reglementărilor autorităților publice centrale și locale.

Președintele asociației de proprietari convoacă și conduce ședințele de lucru ale comitetului executiv și ale adunării generale.

Președintele asociației de proprietari angajează prin semnatura sa asociația de proprietari în relațiile acesteia cu terții.

Președintele asociației de proprietari păstrează și urmărește ținerea la zi a Cărții tehnice a construcției, precum și celelalte documente privitoare la activitatea asociației de proprietari.

Comisia de cenzori urmărește și asigura respectarea legalității în administrarea bunurilor materiale și a fondurilor financiare ale asociației de proprietari.

Comisia de cenzori este formată din 3 membri care au cunoștințe de specialitate și experienta în domeniile financiar, economic și/sau juridic și care nu fac parte din comitetul executiv.

Comisia de cenzori își alege la prima reuniune președintele din rândul membrilor ei.

Atribuțiile comisiei de cenzori sunt următoarele:

a) verificarea execuției bugetare;

b) verificarea și validarea documentelor și a angajamentelor de plată;

c) urmărirea depunerii în contul curent al asociației de proprietari a numerarului care depășește plafonul de casa;

d) verificarea trimestriala a gestiunii asociației de proprietari;

e) verificarea modului de stabilire a cotelor de contribuție la cheltuielile curente și constituirea fondurilor speciale ale asociației de proprietari;

f) verificarea lunară a situației de încasări și plati.

Comisia de cenzori prezintă în fața adunării generale a proprietarilor, o dată pe an, raportul asupra activității sale.

Asociațiile de proprietari au obligația sa organizeze și sa conducă contabilitatea proprie potrivit prevederilor

Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată, și ale regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 , în partida dubla sau în partida simpla, prin opțiune, potrivit hotărârii adoptate de adunarea generală.

Asociațiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilității în partida dubla aplica Planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ și normele metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.591/1998 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 14 decembrie 1998.

Asociațiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilității în partida simpla utilizează registrele și formularele prevăzute la pct. 18 din Normele metodologice de întocmire și utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară și contabila, precum și modelele acestora, aprobate prin

Ordinul ministrului finanțelor nr. 425/1998 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 bis din 15 octombrie 1998, iar pentru activitățile economice desfășurate utilizează, după caz, și formularele specifice, prevăzute pentru asemenea activități de legislația în vigoare.

În scopul asigurării fondurilor necesare pentru plati curente asociația de proprietari stabilește cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. De regula fondul de rulment se dimensioneaza astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociația de proprietari în anul expirat, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflației, iar în cazurile asociațiilor de proprietari nou-înființate, prin constatarea și însușirea experienței în domeniu a unor condominii echivalente ca mărime.

Fondul de rulment urmează să se constituie prin plata anticipata a cotei-părți ce revine fiecărui proprietar, asa cum s-a stabilit de adunarea generală a proprietarilor.

În situațiile în care prin contractul de închiriere încheiat cu proprietarul chiriașul se obliga sa participe la plata cheltuielilor curente ale condominiului în care locuiește, acesta va participa și la formarea fondului de rulment.

Fondul de rulment se restituie în toate situațiile de schimbare a domiciliului sau a dreptului de proprietate, dacă prin actele de transmitere a dreptului de proprietate sau a folosinței locuinței nu se stipulează altfel.

Asociația de proprietari va putea constitui un fond distinct pentru repararea instalațiilor sau a unor elemente ale clădirii, cu perioada de folosire limitată, fond care va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a proprietarilor.

Cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia în termen de 30 de zile calendaristice de la data afișării listei de plată, data care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectiva. După expirarea acestui termen asociația de proprietari poate calcula și percepe penalități de întârziere pentru suma neachitata, în condițiile stabilite și aprobate de adunarea generală a proprietarilor.

Modul de folosire a sumelor încasate din penalități de întârziere și din dobânzile la sumele depuse în contul asociației de proprietari se stabilește de adunarea generală a proprietarilor.

Privilegiul imobiliar se va intabula în partea a III-a a Cărții funciare, conform procedurii prevăzute la

cap. II din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996

și la art. 43 și următoarele din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor sau, după caz, conform prevederilor

Decretului-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare.

Până la deschiderea noilor cărți funciare, în condițiile

art. 61 din Legea nr. 7/1996 , privilegiul se înscrie în registrul de transcripțiuni și inscriptiuni de la biroul de carte funciară al judecătoriei în a carei circumscripție este situat imobilul.

În toate cazurile privilegiul se înscrie la cererea președintelui asociației de proprietari.

Cererea se adresează biroului de carte funciară al judecătoriei în a carei circumscripție este situat imobilul și va cuprinde numele și domiciliul solicitantului, numele și domiciliul debitorului, suma datorată pentru care se solicita înscrierea privilegiului, precum și individualizarea imobilului asupra căruia urmează să se înscrie privilegiul, prin menționarea adresei acestuia.

La cerere se vor anexa, în doua exemplare, extrase de pe listele lunare de plată a cotelor de contribuție, din care rezultă suma datorată.

Cererea, precum și extrasele de pe listele de plată vor purta ștampila asociației de proprietari.

În cazurile în care unii proprietari sau chiriași nu respecta regulile și obligațiile adoptate de asociația de proprietari, în conformitate cu prevederile art. 31 din Regulamentul-cadru al asociației de proprietari cuprins în anexa nr. 2 la lege, aceștia pot fi acționați în justiție de către asociația de proprietari legal constituită.

Președintele asociației de proprietari răspunde în fața adunării generale de rezolvarea situațiilor litigioase apărute în cadrul asociației de proprietari.

Pentru întreținerea, repararea și exploatarea proprietăților individuale, precum și a proprietății comune indivize din cadrul unor blocuri de locuințe - clădiri, condominii, astfel cum sunt acestea definite prin lege, utilizatorii acestora, proprietari sau chiriași, efectuează cheltuieli sau au obligații financiare care nu se pot inregistra pe fiecare proprietate individuală. De asemenea, din valorificarea sau exploatarea unor spații ori părți ale proprietății comune indivize, proprietarii acesteia pot obține venituri care nu se pot inregistra pe fiecare proprietate individuală.

Veniturile obținute de asociația de proprietari din activități economice sau din alte activități desfășurate se constituie ca fond special și se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunătățirea confortului și eficientei clădirii de locuit, pentru întreținerea și repararea proprietății comune. În aceste venituri se cuprind și cele obținute din închirierea unor spații aflate în proprietate comuna indiviză, a spațiilor pentru instalarea de reclame, firme luminoase, precum și alte venituri obținute din orice sursa. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociației de proprietari, nu se repartizează proprietarilor și nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment.

Repartizarea cheltuielilor sau a obligațiilor financiare pe fiecare proprietate individuală revine administratorului, în cadrul contractului încheiat cu reprezentantul asociației de proprietari a condominiului.

În funcție de modul de calcul și de criteriile de repartizare a cheltuielilor pentru fiecare proprietate din condominiu, acestea se clasifica în:

a) cheltuieli pe persoana;

b) cheltuieli pe cota-parte de proprietate deținută în condominiu;

c) cheltuieli pe consumatori tehnici și de alta natură.

Pentru spațiile cu alta destinație decât cea de locuinta din condominiu sau pentru apartamentele sau spațiile ai căror deținători prin natura activităților lor - croitori, cosmeticieni, coafori, notari, avocați - primesc la domiciliu și alte persoane, criteriile de calcul al cheltuielilor aferente acestora se stabilesc prin convenție anuală încheiată cu proprietarii acestor spații sau apartamente. Cheltuielile pentru apa rece și canalizare, apa calda menajera, încălzire, gaze naturale, energie electrica pentru părțile comune, pentru funcționarea ascensorului/ascensoarelor, colectarea și transportul gunoiului menajer, ridicarea reziduurilor, precum și pentru salarii și indemnizații se repartizează conform criteriilor stabilite de comun acord între asociația de proprietari și proprietarii acestor spații, folosindu-se, după caz, baremurile stabilite potrivit normelor legale. Toate aceste cheltuieli se scad din totalul cheltuielilor pe condominiu, diferența reprezentând cheltuielile aferente locuințelor/apartamentelor.

În situația în care proprietarii spațiilor cu alta destinație decât cea de locuinta din condominiu, la notificarea asociației de proprietari, refuza încheierea de convenții pentru stabilirea criteriilor de repartizare a cheltuielilor și obligațiilor financiare ce le revin, sunt aplicabile criteriile stabilite și adoptate în acest sens în adunarea generală a asociației de proprietari.

A. Repartizarea cheltuielilor pe persoana

Cheltuielile pentru consumul de apa și pentru canalizare, corespunzătoare facturilor prezentate de furnizor și însușite de beneficiar/asociația de proprietari, vor fi repartizate proporțional cu numărul de persoane care locuiesc/desfășoară activități în mod curent în clădire/condominiu, pentru perioada în care s-a produs consumul.

În cazuri excepționale, în lipsa aparatelor de înregistrare a consumului de apa, la intrarea în rețeaua de alimentare a condominiului, la bransament, acest consum se determina potrivit normelor legale, în sistem pausal, pe fiecare tip de consumator.

La defalcarea cheltuielilor pentru consumul de apa și pentru canalizare la apartamentele/spațiile care folosesc băi sau dușuri comune în condominiu, se va lua în calcul jumătate din suma ce revine unei persoane din apartamentele/spațiile dotate individual cu băi și dușuri.

În cazurile în care condominiul dispune numai de dușuri și băi comune care deservesc apartamentele/spațiile, cheltuielile se repartizează în raport cu numărul persoanelor care locuiesc curent în clădire, aferent fiecărui apartament/spațiu.

Cheltuielile pentru ridicarea reziduurilor și a gunoaielor menajere, pentru deratizarea, dezinsectia clădirii/condominiului, precum și cheltuielile pentru vidanjarea haznalelor se repartizează în conformitate cu clauzele prevăzute în contractul încheiat cu furnizorul respectivului serviciu sau, în lipsa acestora, proporțional cu numărul persoanelor care locuiesc curent în clădire/condominiu.

Consumul de energie electrica aferent părților comune/proprietății comune din clădire, exclusiv garaje, boxe și alte spații aflate în proprietate individuală, care se măsoară prin contor montat separat de cele aferente proprietăților individuale, se repartizează proporțional cu numărul persoanelor care locuiesc/desfășoară activități în mod curent în clădire.

În cazuri excepționale, când nu se pot separa, prin măsurare, consumurile de energie electrica la părțile comune ale clădirii sau în apartamentele locuite în comun de mai multe familii, din cheltuielile totale aferente acestor consumuri se determina, pe baza baremurilor stabilite potrivit normelor legale, cele aferente consumului deținătorilor de suprafețe de locuit ocupate în exclusivitate, ținându-se seama de dotarea fiecăruia: numărul de becuri și de aparate electrice de uz casnic, cum ar fi: mașini de călcat și de spălat, aparate de radio, televizoare, frigidere; sumele astfel determinate se scad din totalul cheltuielilor pentru consumul de energie electrica înregistrat, iar ceea ce rămâne reprezintă cheltuielile aferente părților de folosință comuna și se repartizează pe proprietarii/locatarii apartamentelor proporțional cu numărul de persoane care locuiesc în mod curent în clădire.

Consumul de energie electrica aferent funcționarii ascensorului/ascensoarelor, care se măsoară prin contoare montate separat de cele ale proprietăților individuale, se repartizează proporțional cu numărul persoanelor care locuiesc în mod curent în clădire.

Prin hotărârea adunării generale a proprietarilor pot sa nu contribuie la plata cheltuielilor pentru funcționarea ascensorului/ascensoarelor persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum și la etajul 1 din clădirile fără mezanin. De asemenea, în cazul clădirilor care au amplasate la etajele superioare băi, spălătorii, uscătorii, prin hotărâre a adunării generale a proprietarilor, persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum și la etajul 1 din clădirile fără mezanin, toate sau în parte, pot sa nu contribuie la cheltuielile aferente consumului de energie electrica pentru funcționarea ascensorului/ascensoarelor, în baza unor angajamente personale, date în scris către asociația de proprietari de către persoanele care nu folosesc spațiile de la etajele superioare. În contextul celor de mai sus adunarea generală a proprietarilor va hotărî, în condițiile statutului asociației de proprietari, în legătură cu participarea persoanelor care locuiesc în mod curent în clădire la susținerea acestor cheltuieli.

Cheltuielile aferente consumului de energie electrica necesar pentru funcționarea hidrofoarelor aflate în proprietatea sau în exploatarea/folosință asociațiilor de proprietari se repartizează proporțional cu numărul de persoane care locuiesc în mod curent în clădire.

Dacă numai o parte din proprietarii din condominiu dețin aparate de înregistrare a consumului de apa rece, apa calda menajera, agent termic de încălzire și/sau gaze naturale pentru toate instalațiile aferente proprietății individuale, atunci repartizarea cheltuielilor se stabilește prin hotărâre a adunării generale a proprietarilor, în cadrul asociației de proprietari, hotărâre care trebuie să cuprindă prevederi cu privire la modul de citire, repartizare/defalcare a consumurilor respective, precum și la modul de încasare și de efectuare a plăților corespunzătoare consumurilor.

Dacă toate proprietățile individuale din condominiu au sisteme proprii de înregistrare a consumurilor, asociația de proprietari va stabili modul de facturare și de plată a cheltuielilor comune, împreună cu furnizorul și cu beneficiarii serviciului respectiv. În toate cazurile de existenta a aparatelor de înregistrare a consumurilor aferente proprietăților individuale, plata consumurilor proprii nu scutește de la plata contribuției aferente cotei din cheltuielile comune, conform modalitatii stabilite în adunarea generală a proprietarilor.

Cheltuielile pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate comuna într-o clădire - casa scării, culoare, spălătorii, uscătorii, holuri și alte spații comune - se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în acordul de asociere.

Suma aferentă cheltuielilor pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietatea comuna a tuturor proprietarilor este suma rezultată prin scăderea din valoarea înscrisă în factura aferentă consumurilor de energie termica pentru încălzire a sumei aferente tuturor suprafețelor radiante/echivalent termice ale corpurilor de încălzire din apartamentele și spațiile cu alta destinație decât cea de locuinta din cadrul condominiului. Suprafața radianta/echivalent termica a tuturor corpurilor de încălzire din condominiu trebuie să fie înscrisă pe factura emisă de furnizorul de energie termica.

Cheltuielile aferente consumului de gaze la sobe pentru încălzire, în cazul în care nu exista aparate de măsurare a acestuia pentru fiecare apartament sau spațiu cu alta destinație decât cea de locuinta, inclusiv proprietatea comuna aferentă acestora, se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum este înscrisă în acordul de asociere.

Cheltuielile aferente indemnizațiilor acordate membrilor asociației de proprietari și/sau persoanelor alese în funcții de conducere a asociației de proprietari se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum este înscrisă în acordul de asociere.

Cu excepția personalului pentru curățenie și evacuare a gunoiului menajer, cheltuielile ce privesc personalul angajat al asociației de proprietari, inclusiv cheltuielile privind contractele de prestări de servicii administrative către asociația de proprietari, precum și cheltuielile aferente materialelor consumabile folosite și celor administrative se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în acordul de asociere.

C. Repartizarea cheltuielilor pe consumatori tehnici și de alta natura

Cheltuielile efectuate cu furnizarea energiei termice prin centralele sau prin punctele termice din exploatarea unităților de gospodărie comunală sau a altor furnizori se stabilesc după tarifele negociate cu reprezentanții asociațiilor de proprietari.

În cazul în care la centralele sau la punctele termice sunt racordate mai multe clădiri, suma totală a cheltuielilor pentru încălzirea tuturor clădirilor se repartizează pe fiecare clădire proporțional cu suprafața radianta/echivalent termica, determinata potrivit normativelor legale, a tuturor corpurilor de încălzire - radiatoare din fonta sau oțel, convectori, convectoradiatoare, conducte și coloane neizolate etc. - aflate în dotarea acestora conform normelor și normativelor tehnice de proiectare.

Cheltuielile pentru încălzirea locuințelor/apartamentelor, indiferent de modul de înregistrare a consumului de energie termica și de sursa de agent termic, se repartizează proporțional cu suprafața radianta/echivalent termica a tuturor corpurilor de încălzire aparținând fiecărui apartament.

Dacă proprietarul unui apartament sau al unui spațiu cu alta destinație decât cea de locuinta modifica suprafața radianta a elementelor de încălzire din apartamentul sau din spațiul pe care îl deține, cota-parte de participare la cheltuielile pentru încălzire se va recalcula fie prin mărirea cu un coeficient de modificare a suprafeței radiante inițiale, conform normativelor legale, în baza procesului-verbal de constatare emis de comitetul executiv al asociației de proprietari, fie proporțional cu suprafața radianta a tuturor corpurilor de încălzire, recalculata, pentru fiecare apartament/spațiu în care s-au produs modificări asupra corpurilor de încălzire - tip, număr de elementi etc., conform aceluiași proces-verbal de constatare emis de comitetul executiv. Hotărârea definitivă privind modul de calcul al cheltuielilor de încălzire în noile condiții se adoptă de adunarea generală a proprietarilor.