Reglementări din 23 august 2012
Ghid privind produse de finisare din materiale polimerice utilizate în construcții. Comasare/Revizuire C 4-1977, C 174-1979, C 55-1974, indicativ: GE 055-2012
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Legea nr. 10/1995 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcții
- Legea nr. 10/1995 18 ianuarie 1995 (prevederi anume) privind calitatea în construcții
--------
Anexă
GHID PRIVIND PRODUSE DE FINISARE DIN MATERIALE POLIMERICE UTILIZATE ÎN CONSTRUCȚII.
COMASARE/REVIZUIRE C4 – 1977, C174 – 1979, C55 – 1974
indicativ: GE 055-2012
C U P R I N S
1.
OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE
2.
DEFINIȚII (TERMINOLOGIE)
2.1.
Definiții referitoare la tapete
2.2.
Definiții referitoare la profilul apărător muchie de treaptă
2.3.
Definiții referitoare la profilul mână curentă
3.
CLASIFICARE
3.1.
Tipuri de lucrări
3.2.
Tipuri de materiale
4
CERINȚE REFERITOARE LA SUPRAFAȚA SUPORT
4.1.
Cerințe referitoare la suportul pe care se aplică tapetele
4.2.
Cerințe referitoare la suportul pe care se aplică profilul apărător muchie de treaptă
4.3.
Cerințe referitoare la suportul pe care se aplică profilul mână curentă
5
CERINȚE, CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANȚĂ ALE PRODUSELOR DE FINISARE DIN MATERIALE POLIMERICE
5.1.
Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru tapete
5.2.
Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru profilul apărător muchie de treaptă
5.3.
Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru profil mână curentă
6
EXECUTAREA LUCRĂRILOR
6.1.
Condiții necesare pentru începerea lucrărilor
6.2.
Etape de aplicare a produselor de finisare din materiale polimerice
7.
ASIGURAREA CALITĂȚII LUCRĂRILOR
7.1.
Elemente generale aplicabile lucrărilor de finisare interioară prevăzute în acest ghid
7.2.
Elemente specifice lucrărilor de finisare prevăzute în acest ghid
8.
ÎNTREȚINEREA LUCRĂRILOR DE FINISARE
8.1.
Întreținerea tapetelor
8.2.
Întreținerea profilului apărător muchie treaptă
8.3.
Întreținerea profilului mână curentă
9.
MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
9.1.
Măsuri generale
9.2.
Măsuri speciale de protecție a muncii și de apărare împotriva incendiilor, la aplicarea tapetelor
9.3.
Măsuri speciale de protecție a muncii și de apărare împotriva incendiilor, la aplicarea profilului apărător muchie de treaptă
9.4.
Măsuri speciale de protecție a muncii și de apărare împotriva incendiilor, la aplicarea profilului mână curentă
ANEXE
1
OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE
1.1
Prezentul ghid are ca obiect stabilirea și detalierea cerințelor, criteriilor și nivelurilor de performanță pentru produsele de finisare din materiale polimerice, în conformitate cu cerințele Legii nr.10/1995, privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și cele menționate în standardele specifice.
1.2
Domeniul de aplicare al prezentului ghid îl constituie produsele de finisare din materiale polimerice utilizate în interiorul clădirilor noi sau existente, precum și execuția lucrărilor și asigurarea calității acestora și anume:
a)
tapete finisate, sub formă de rulouri, destinate aplicării pe pereți și plafoane cu ajutorul unui adeziv acoperind în totalitate interfața dintre tapet și suport (perete sau plafon), în clădiri civile (de locuit, social-culturale, administrative) și industriale, în spații cu regimuri de umiditate normale sau ridicate;
b)
profile apărător muchie de treaptă, din materiale polimerice, de diferite forme, utilizate pentru protejarea muchiilor treptelor scărilor cu sau fără vang, în clădiri de locuit, social-culturale, administrative, industriale;
c)
profile mână curentă din materiale polimerice, de diferite forme, utilizate la balustradele metalice
ale
scărilor
și
parapetelor
interioare,
în
clădiri
de
locuit,
social-culturale, administrative, industriale.
1.3
Prevederile prezentului ghid se adresează producătorilor, proiectanților, executanților și beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcții, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuția precum și autorităților de avizare și control din domeniul construcțiilor.
1.4
Prevederile prezentului ghid sunt corelate cu cerințele legislației Uniunii Europene și ale actelor normative naționale de punere în aplicare a acesteia privind introducerea pe piață a produselor pentru construcții, precum și cu prevederile standardelor specifice.
1.5
Produsele de finisare care fac obiectul acestui ghid sunt destinate utilizării în condiții normale de exploatare, care nu implică rezistența acestora la solicitări excepționale (de exemplu: seism, foc etc.).
1.6
Prezentul ghid nu cuprinde prevederi referitoare la tapetele de plută și tapetele de fibre de sticlă.
1.7
Prezentul ghid nu se referă la profilul apărător muchie de treaptă și profilul mână curentă utilizate la scările de intervenție și salvare în caz de incendiu și scările rulante.
1.8
Aplicarea prezentului ghid se face în corelare cu prevederile din alte documente: acte normative și standarde. Referirile la alte documente sunt date în continuare în text, în cazurile în care este necesar și sunt enumerate în Anexa nr.1 – Referințe tehnice și legislative.
2
DEFINIȚII (TERMINOLOGIE)
Terminologia și notațiile utilizate în cadrul prezentului ghid sunt cele din standardele de produs specifice și actele normative, iar acolo unde nu există standarde, sunt formulate definiții în corelare cu literatura de specialitate.
2.1
Definiții referitoare la tapete
Terminologia referitoare la tapete, din cadrul prezentului ghid este cea prevăzută în SR EN 235:2003.
2.2
Definiții referitoare la profilul apărător muchie de treaptă
2.2.1
vang :
element de rezistență de tip grindă pe care se reazemă treptele.
2.2.2
profil apărător muchie de treaptă
: piesă, de diferite forme și materiale, utilizată la protejarea muchiilor treptelor scărilor din beton, lemn, piatră naturală, care poate fi asociată sau nu cu funcțiunea antiderapantă.
2.3
Definiții referitoare la profilul mână curentă
2.3.1
profil mână curentă
: piesă, de diferite forme și materiale, aplicată prin fixare mecanică sau prin încălzire cu aer cald și presare, utilizată la balustradele metalice ale scărilor și parapetelor interioare.
3
CLASIFICARE
3.1
Tipuri de lucrări
Lucrările care se execută cu produse de finisare din materiale polimerice, care fac obiectul acestui ghid se pot clasifica după mai multe criterii și anume:
1)
după vechimea suportului:
a)
lucrări noi;
b)
lucrări de întreținere și/sau renovare.
2)
după tipul elementului de construcție pe care se aplică:
a)
pereți și tavane;
b)
trepte și contratrepte;
c)
balustrade metalice și parapete interioare.
3)
după modul de aplicare:
a)
prin lipire;
b)
prin încastrare, la trepte din beton monolit;
c)
prin fixare mecanică;
d)
combinată: fixare mecanică și lipire.
4)
după destinația clădirii:
a)
clădiri de locuit;
b)
clădiri social-culturale;
c)
clădiri administrative;
d)
clădiri industriale.
3.2
Tipuri de materiale
3.2.1
Tipuri de tapete
Tapetele se clasifică după următoarele criterii:
1)
după modul de aplicare:
a)
lipite cu adezivi (livrați separat);
b)
prelipit sau autocolant (tapetul poartă adezivul propriu de montare, aplicat în fabrică) și protejat cu folie de protecție (care se îndepărtează în momentul punerii în operă).
2)
după tipul suportului de bază:
a)
hârtie pictată;
b)
tapet vinilic;
c)
hârtie vinilică pictată;
d)
tapet vinilic pe material textil (țesut sau nețesut);
e)
tapet din material plastic;
f)
tapet textil.
3)
după procedeul de prelucrare și finisare:
a)
hârtie pictată lăcuită;
b)
tapet în relief;
c)
tapet gofrat mecanic;
d)
tapet gofrat și imprimat;
e)
tapet gofrat cu model geometric;
f)
tapet gofrat duplex;
g)
tapet gofrat chimic;
h)
tapet cu fulgi;
i)
tapet cu film metalic;
j)
tapet metalizat;
k)
tapet cu efect metalic;
l)
tapet panoramic;
m)
tapet cu efect texturat.
4)
după modul de întreținere:
a)
tapet lavabil;
b)
tapet superlavabil;
c)
tapet semilavabil și periabil;
d)
tapet superlavabil și periabil.
5)
după modul de îmbinare:
a)
cu îmbinare liberă;
b)
cu îmbinare dreaptă;
c)
cu îmbinare decalată.
6)
după modul de desprindere:
a)
tapet desprins pe cale uscată;
b)
tapet desprins prin smulgere;
c)
tapet desprins pe cale umedă.
7)
după modul de utilizare:
a)
cu utilizare normală;
b)
cu utilizare intensă.
8)
după permeabilitatea la vaporii de apă:
a)
permeabile;
b)
bariere de vapori.
3.2.2
Tipuri de adezivi pentru tapete
Adezivii pentru tapete pot fi:
3.2.2.1
Adezivi sub formă de pulbere, la care se adaugă apă în momentul punerii în operă; aceștia pot fi :
a)
adezivi pe bază de amidon;
b)
adezivi celulozici.
3.2.2.2
Adezivi sub formă de pastă, fabricați pentru a fi puși în operă imediat; aceștia pot fi:
a)
adezivi vinilici;
b)
adezivi acrilici;
c)
adezivi de tip neopren (pentru lipire dublă);
d)
adezivi pe bază de alcool (cu liantul derivat de colofoniu).
3.2.2.3
Adezivi care se aplică din fabrică pe spatele tapetului și protejat cu folie de protecție (care se îndepărtează în momentul punerii în operă). Alegerea adezivului este determinată de tipul de tapet și este precizat în fișa tehnică a acestuia, deoarece depinde de natura suportului de bază al tapetului.
NOTĂ – În cazul în care suportul este prea absorbant sau neabsorbant, este necesară aplicarea, înainte de adeziv, a unei amorse specifice (compatibilă cu adezivul), cu rolul de a facilita fixarea acestuia.
3.2.3
Tipuri de profil apărător muchie treaptă
a)
profil apărător muchie de treaptă din PVC aplicat prin lipire pe suport (figura 1).
Figura 1 – Exemplu de profil apărător muchie de treaptă din PVC aplicat prin lipire pe suport
b)
profil apărător muchie de treaptă antiderapant, profilat, cu suprafață lisă și elemente de încastrare în beton (figura 2).
Figura 2 – Exemple de profil apărător muchie de treaptă antiderapant
c)
profil apărător muchie de treaptă antiderapant care poate fi înlocuit, montat într-o canelură a suportului (figura 3).
Figura 3 – Exemple de profil apărător muchie de treaptă antiderapant, montat într-o canelură
d)
profil apărător muchie de treaptă, compus dintr-un profil de bază din aluminiu și o inserție din PVC antiderapant (care poate fi înlocuită) ca strat de finisare și protecție (figura 4).
Figura 4 – Exemplu de profil apărător muchie de treaptă
e)
profil apărător muchie de treaptă, compus dintr-un profil de bază din aluminiu eloxat, cu inserție antiderapantă (care poate fi înlocuită) pe partea superioară și cu adeziv autocolant pe partea inferioară, din benzi de cauciuc butilic (figura 5).
Adeziv
Inserție
Perforație pentru fixare mecanică Figura 5 – Exemplu de profil apărător muchie de
Figura 6 – Exemplu de profil apărător
treaptă cu adeziv autocolant sub formă
muchie treaptă prevăzut cu de benzi
perforații sub inserție
f)
profil apărător muchie de treaptă universal, cu profilul de bază din aluminiu eloxat sau alamă lustruită sau PVC, cu inserție (care poate fi înlocuită), care poate fi din: carbură de siliciu, PVC, poliuretan sau un amestec (PVC, cuarț și polimer); inserția este antiderapantă și autocolantă pe una din părți, ceea ce facilitează montarea; profilul poate fi prevăzut cu perforații sub inserție, pentru ușurarea fixării mecanice (figura 6).
3.2.4
Tipuri de profil mână curentă
a)
profil mână curentă din PVC, tip teacă, aplicat pe platbandă metalică, de diferite forme și dimensiuni (figura 7).
Figura 7 – Exemple de profil mână curentă tip teacă
b)
profil mână curentă din PVC, tip tubular, care se fixează mecanic (figura 8).
Figura 8 – Exemple de profil mână curentă tubular
4
CERINȚE REFERITOARE LA SUPRAFAȚA SUPORT
4.1
Cerințe referitoare la suportul pe care se aplică tapetele
4.1.1
Tapetele se aplică pe suprafețe din:
a)
beton, zidărie de cărămidă sau din blocuri mici, tencuite și drișcuite fin sau gletuite;
b)
panouri din beton celular autoclavizat, netezite prin tencuire sau gletuire;
c)
panouri din lemn, produse din lemn sau gips-carton.
4.1.2
Suprafața pe care urmează să se aplice tapetul trebuie să fie compatibilă cu cea a suportului de bază al tapetului.
4.1.3
Suprafețele din beton sau din zidărie, tencuite sau gletuite, precum și cele din lemn trebuie să fie verificate astfel încât să nu prezinte denivelări, crăpături, adâncituri sau bavuri, să fie uscate, degresate, lipsite de praf, ulei sau alte substanțe care pot împiedica aderența. De asemenea, suprafețele pe care urmează să se aplice tapetul trebuie să aibă o anumită stabilitate, adică, la ștergerea cu o perie moale uscată să nu prezinte tendința de măcinare.
4.1.4
Umiditatea suportului, exprimată în procente, nu trebuie să fie mai mare de:
a)
2,5-3 %, la suprafețele din beton, la cele din zidărie tencuite sau la cele gletuite cu glet de var;
b)
8 %, la suprafețele gletuite cu glet de ipsos;
c)
8 %, la suprafețele elementelor din beton celular autoclavizat.;
d)
10-12 %, la suprafețele din lemn.
Măsurarea umidității se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru fiecare tip de suprafață.
4.1.5
Abaterile de la verticală ale suprafețelor nu trebuie să depășească 1mm/m și maximum 3 mm pe toată înălțimea încăperilor până la 3,5 m și 5 mm, pentru încăperi cu înălțimea mai mare de 3,5 m. Se admit cel mult două neregularități ale suprafețelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) în orice direcție, neregularitățile având adâncimea sau înălțimea până la 2 mm.
4.1.6
Suprafețele pereților se curăță, dacă este cazul, de stropii de mortar și zugrăveală care au căzut pe pereți la finisarea tavanului și prin șpăcluirea micilor defecte locale. Suprafețele reparate se șlefuiesc cu hârtie abrazivă, iar praful rezultat din șlefuire se îndepărtează cu o bidinea curată și uscată.
4.1.7
Pentru suprafețele din lemn este important de cunoscut esența de lemn utilizată, deoarece anumite esențe necesită o impregnare specială. Suprafața elementelor masive trebuie să fie șlefuită corect.
4.1.8
Porozitatea suprafeței pe care se va aplica tapetul trebuie stabilită utilizând metoda picăturii de apă, proiectată pe suprafața ce urmează a fi acoperită cu tapet. Se apreciază modul de absorbție după principiile ilustrate mai jos:
suprafață poroasă (picătură integral absorbită)
suprafață absorbantă normală(picătură parțial
absorbită)
suprafață neabsorbantă (picătură neabsorbită)
În funcție de rezultat, se stabilește primul strat de amorsă specific fiecărui caz, de către producătorul de adeziv.
4.2
Cerințe
referitoare
la
suportul
pe
care
se
aplică
profilul
apărător
muchie
de treaptă
4.2.1
Suprafața pe care urmează să se aplice profilul nu trebuie să prezinte denivelări mai mari de 3 mm sau crăpături și goluri mai mari de 5 mm. De asemenea, aceasta trebuie să fie stabilă, lipsită de praf sau alte impurități.
4.2.2
Treptele trebuie să aibă laturile uniforme ca lățime și lungime, abaterile maxime admisibile între extremități fiind de ± 2 mm.
4.3
Cerințe referitoare la suportul pe care se aplică profilul mână curentă
4.3.1
Balustrada sau parapetul pe care se aplică profilul mână curentă trebuie să se termine la partea superioară cu o platbandă metalică, care poate fi:
a)
întreruptă la racordarea între paliere (figura 9);
Figura 9 – Balustradă întreruptă la racordarea între paliere
b)
continuă, racordată în unghi drept (figura 10);
Figura 10 – Balustradă continuă, racordată în unghi drept
c)
continuă, racordată curb (figura 11);
Figura 11 – Balustradă continuă, racordată curb
4.3.2
Capetele balustradei sau capetele balustradelor întrerupte în zona de racordare trebuie să se termine cu o curbură în plan vertical cu raza minimă de 100 mm, rază care trebuie să fie respectată și dacă la capătul scării apare o a doua curbură în urma căreia capătul platbandei devine orizontal (figura 12).
Figura 12 – Exemple de tipuri de curburi ale capetelor balustradelor
4.3.3
Montanții pe care se fixează platbanda trebuie să fie realizați astfel încât după montarea platbandei marginile acesteia să rămână libere pe o lățime de circa 1 cm, pentru a permite așezarea continuă a porțiunilor de fixare a profilului.
4.3.4
În cazul în care platbanda se realizează din mai multe bucăți, acestea trebuie să fie montate astfel încât între capetele lor să nu apară denivelări, iar dacă proiectul nu prevede sudarea lor, atunci distanța dintre ele nu trebuie să depășească 2 mm.
4.3.5
Înainte de aplicarea profilului, se verifică dacă eventualele suduri ale platbandei și montanților au fost curățate de bavuri și polizate, astfel încât să nu apară denivelări la îmbinările platbandei. De asemenea, suprafața platbandei trebuie să fie lipsită de praf și de alte impurități.
5
CERINȚE, CRITERII ȘI NIVELURI DE PERFORMANȚĂ ALE PRODUSELOR DE FINISARE DIN MATERIALE POLIMERICE
5.1
Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru tapete
Caracteristicile esențiale obligatorii, nivelurile de performanță, precum și sistemele de atestare a conformității tapetelor decorative în rulouri, în funcție de utilizarea preconizată, sunt prezentate în tabelul 1.
5.1.1
Cerințele, criteriile și nivelurile de performanță pentru tapetele din hârtie finisată, tapetele vinilice și tapetele din materiale plastice sunt prezentate în tabelul 2, atât cele menționate în SR EN 233:2001, cât și alte cerințe suplimentare.
Tapetele menționate cuprind următoarele clase:
a)
Clasa 1: caracterizate printr-o lățime și o suprafață specificate;
b)
Clasa 2: caracterizate printr-un prag minim al lățimii nominale;
c)
Clasa 3: frizele: elemente decorative sub formă de rulouri de lățime mai mare sau egală cu 32 mm și mai mică de 500 mm.
Tabelul 1 – Caracteristici esențiale obligatorii, niveluri de performanță și sisteme de atestare a conformității, pentru tapetele decorative în rulouri, în funcție de utilizarea preconizată
Produs
Utilizare preconizată
Referențial pentru produs
Sistem de atestare
a conformității aplicabil
Caracteristici esențiale
Valoare de prag a caracteristicii esențiale
Referențial pentru metoda de evaluare a caracteristicii esențiale
Observații
Tapete decorative. Tapete în rulouri
Finisaje interioare (pereți interiori, pereți despărțitori sau plafoane)
- supuse reglementărilor referitoare la reacția la foc
SR EN 15102
+A1:2011
Reacție la foc
2
Euroclase
SR EN 13501-1+A1:2010
de la A1 până la F
Degajare de formaldehidă
2
corespunde/ nu corespunde
:'S 120 mg/kg
SR EN 12149:2003
valoarea limită din
SR EN 15102 +A1:2011
Degajare de substanțe periculoase
2
Migrare maximă de metale grele și elemente specifice 2
SR EN 12149: 2003
Încercarea A, dacă este relevant
-(A1, A2, B , C) *
-(A1,A2, B ,
C)**, D și E
- (A1.
E) *** , F
- alte utilizări
1
1
3
4
4
-
:'S25 mg/kg
:'S500 mg/kg
:'S25 mg/kg
:'S60 mg/kg
:'S90 mg/kg
:'S20 mg/kg
:'S165 mg/kg
fără valoare limită valoare limită* valoare limită* valoare limită* valoare limită* valoare limită* valoare limită* valoare limită*
*din SR EN 15102 +A1:2011
Degajare de monomer de clorură de vinil 2
corespunde/ nu corespunde
:'S 0,2 mg/kg
SR EN 12149: 2003
încercarea B, dacă este relevant
valoarea limită din SR EN 15102 +A1:2011
Absorbție acustică
-
SR EN ISO 354: 2004
(încercări)
SR EN ISO 11654: 2002
(clasificare)
dacă este relevant
valoare unică declarată
Rezistență termică
-
SR EN 12667:2002 SR EN ISO 10456:2008
SR EN ISO 10456:2008/AC:2010
dacă este relevant
valoare declarată, exprimată în m 2 K/W sau W/mK
-
antimoniu
-
arsenic
-
bariu
-
cadmiu
-
crom
-
plumb
-
mercur
-
seleniu
*)
Produse/materiale pentru care o etapă clar identificabilă în procesul de producție determină o îmbunătățire a clasificării de reacție la foc (de exemplu, adăugarea de produse ignifuge sau o limitare a conținutului de materiale organice)
**)
Produse/materiale care nu intră sub incidența notei * )
***)
Produse/materiale pentru care nu este necesară încercarea la reacția la foc.
1
Alte utiliări prevăzute în mandat sunt controlul acustic și controlul termic.
17
2
Aceste caracteristici fac obiectul marcajului CE
Tabelul 2 – Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru tapetele din hârtie finisată, tapetele vinilice și tapetele din materiale plastice
Nr. crt.
Cerințe/ caracteristici
Performanță (nivel/clasă/descriere)
Criteriu (parametru)
Referențial pentru metoda de evaluare a caracteristicii produsului
A. Cerințe esențiale conform Legii nr.10/1995, privind calitatea în construcții
1.
Rezistență mecanică și stabilitate
Produsele nu influențează rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor pe care se aplică
2.
Securitate la incendiu
2.1
Reacție la foc
Tapetul nu trebuie să modifice semnificativ performanța la foc a suportului pe care s-a aplicat. Clasele de reacție la foc a tapetelului și a pereților pe care este aplicat trebuie să fie:
Alte performanțe în funcție de destinația clădirilor și a spațiilor din acestea sunt precizate în reglementările tehnice în domeniul securității la incendiu.
Parametri conform SR EN
13501-1+A1:
2010
SR EN 13501- 1+A1:2010
Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc
3.
Igienă, sănătate și mediu
3.1
Migrare maximă a metalelor grele și a altor elemente*:
Cadmiu (Cd) Crom (Cr) Plumb (Pb) Mercur (Hg) Seleniu (Se)
:'S 25
:'S 60
:'S 90
:'S 20
:'S 165
Conținut de metale grele și alte elemente(R), exprimat în mg/kg de tapet
SR EN 12149:2003
Metoda A
3.2
Conținut maxim în monoclorură de vinil (MCV)*
:'S 0,2
Conținut în monoclorură de vinil (W), exprimat în
mg/kg tapet
SR EN 12149:2003
Metoda B
3.3
Emisie maximă de formaldehidă*
:'S 120
Cantitate de formaldehidă emisă(G), exprimată în
mg/kg tapet
SR EN 12149:2003
Metoda C
3.4
Rezistență la permeabilitate la vapori
Factorul rezistenței la permeabilitate la vapori(µ)
SR EN ISO 12572:2002
-
căi de evacuare a persoanelor, A1, A2 -s1, d0 sau B-s1d0
-
căi de evacuare a persoanelor la clădiri înalte și foarte înalte, A1, A2 -s1, d0.
-
să fie permeabil sau impermeabil la vaporii de apă, în funcție de destinația încăperii în care urmează să fie utilizat tapetul.
-
valoarea factorului rezistenței la permeabilitate
3.5
Permeabilitate la apă
la vapori peste care un material se consideră barieră contra vaporilor este 5000, conform reglementărilor tehnice privind calculul transferului de masă prin elementele de construcții.
4.
Siguranță în exploatare
Nu există specificații
5.
Protecție împotriva zgomotului
5.1
Absorbție acustică
Nu se precizează un anumit nivel. Rezultatele măsurărilor se utilizează în proiectarea acustică.
Coeficient de absorbție acustică (a s
)
SR EN ISO 354:2004
6.
Economie de energie și
izolare termică
6.1
Rezistență termică
Nu se precizează un anumit nivel. Rezultatele măsurărilor se utilizează în calculul termotehnic al elementelor de construcții pe care s-a aplicat tapetul.
Rezistență termică (R), exprimată în m 2
x K/W
SR EN 12667:2002
B. Alte cerințe/caracteristici ale tapetului
1.
Aspect
Să nu prezinte fisuri, sfâșieri sau gofrări accidentale pe suprafața sa sau pe margini. Desenele să prezinte uniformitate în ceea ce privește execuția și culoarea. Să nu prezinte desprinderi sau cojiri ale peliculei de protecție din polimeri (în
cazul în care este prevăzută)
Aspect
Vizual
2.
Dimensiuni*
Dimensiuni, exprimate în mm sau cm, conform
SR EN 233:2001
SR EN 12956:2001
2.1
Lățime nominală
Clasa 1: de la 50 cm până la 53 cm
Clasa 2: 2 60 cm
Clasa 3: 2 32 mm
2.2
Suprafață
Clasa 1: 5,326 m 2
± 3%
-
tapetul lavabil trebuie să fie impermeabil la apă, atunci când urmează să fie utilizat în spații cu umiditate ridicată (grupuri sanitare, băi, bucătării sau alte spații similare)
-
creșterea în greutate, după 7 zile de menținere a cilindrului cu apă pe suprafața tapetului, trebuie să fie de maximum 100g/m 2 .
2.3
Abateri dimensionale
Clasa 1: Lungimea și lățimea reală nu trebuie să se abată față de valorile nominale cu mai mult de + 1,5 %.
Clasa 2: Toleranța pe lungimea și lățimea reală trebuie să fie de ± 1,5 %. Clasa 3: Toleranța la lungimea reală trebuie să fie de ± 1,5 %, în cazul rulourilor de lungime mai mare sau egală cu 10 m și de
± 3 %, în caz contrar.
3.
Liniaritate și paralelism al marginilor*
Marginile ruloului trebuie să fie drepte și paralele pe toată lungimea, cu următoarele toleranțe:
Liniaritate și paralelism al marginilor
SR EN 12956:2001
4.
Rezistență la spălare cu buretele*
Nu trebuie să prezinte o degradare sau o schimbare de aspect în raport cu epruveta martor, susceptibilă să modifice înfățișarea de tapet. Nivelurile și simbolurile rezistenței la spălare cu buretele sunt indicate în SR
EN 235:2003.
Aspect
SR EN 12956:2001
5.
Lavabilitate*
În condițiile de încercare stabilite pentru fiecare nivel de lavabilitate, în
SR EN 12956:2001, un tapet nu trebuie să prezinte o degradare sau o schimbare de aspect, susceptibilă să modifice înfățișarea de tapet, în raport cu epruveta martor. Nivelurile și simbolurile lavabilității sunt indicate în SR EN 235:2003.
Aspect
SR EN 12956:2001
6.
Rezistență a culorilor la lumină*
2 4
Nivelurile și simbolurile rezistenței culorilor la lumină sunt indicate în
SR EN 235:2003.
Indicele de rezistență a culorilor la lumină determinat la o umiditate
relativă de la
SR EN ISO 105- B02:2003
-
liniaritate: marginile nu trebuie să se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 1 mm, pe o lungime de 1 m;
-
paralelism: trei măsurări ale lățimii nu trebuie să difere cu mai mult de 1 mm.
60 % până la 70 % și o temperatură maximă a panoului negru de
45
o C.
C Cerințe referitoare la produsul pus în operă
1.
Aderența
Să reziste (să nu se sfâșie) la micro-mișcările suportului (dilatări, contracții).
2 0,3
Rezistența la forfecare, exprimată în
N
mm 2
SR EN 1373:2002
2 0,03
Rezistența la desprindere, exprimată în
N
mm lățime fâșie de tapet
SR EN 1372:2002
2.
Aspect
Suprafața tapetată să nu prezinte încrețituri, pungi de aer sau adeziv.
Să nu rămână spații neacoperite.
Să nu rămână zone inestetice în zonele de racordare cu alte elemente de construcție (conducte, pervazuri).
Nuanțele culorilor trebuie să fie unitare, iar motivele decorative trebuie să aibă continuitate pe întreaga suprafață a tapetului.
Aspect
Vizual
* Cerințe/caracteristici stabilite în SR EN 233:2001
5.1.2
Cerințele, criteriile și nivelurile de performanță pentru tapetele textile sunt prezentate în tabelul 3, atât cele menționate în SR EN 266:1997, cât și alte cerințe suplimentare.
Tabelul 3 – Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru tapetele textile
Nr. crt.
Cerințe/ caracteristici
Performanță (nivel/clasă/descriere)
Criteriu (parametru)
Referențial pentru metoda de evaluare a caracteristicii produsului
A. Cerințe esențiale conform Legii 10/1995, privind calitatea în construcții
1.
Rezistență mecanică și stabilitate
Produsele nu influențează rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor pe care se aplică
2.
Securitate la incendiu
2.1
Reacție la foc
Tapetul nu trebuie să modifice semnificativ performanța la foc a suportului pe care s-a aplicat.
Parametri conform SR EN
SR EN 13501- 1+A1:2010
Regulamentul
Clasele de reacție la foc a tapetului și a pereților pe care este aplicat trebuie să fie:
Alte performanțe în funcție de destinația clădirilor și a spațiilor din acestea sunt precizate în reglementările
tehnice
în
domeniul securității la incendiu.
13501-
1+A1:2010
privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc
3.
Igienă, sănătate și mediu
Nu sunt prevăzute anumite niveluri.
Materialele utilizate în tapete nu trebuie să emane noxe, nu trebuie să fie radioactive, nu trebuie să reprezinte medii propice dezvoltării ciupercilor, mucegaiurilor, paraziților, trebuie să fie antistatice.
Culorile tapetelor trebuie să fie corespunzătoare destinației spațiilor în care acestea se utilizează, astfel încât să nu influențeze în mod negativ psihicul utilizatorilor.
4.
Siguranță în exploatare
Nu există specificații
5.
Protecție împotriva zgomotului
5.1
Absorbție acustică
Nu se precizează un anumit nivel. Rezultatele măsurărilor se utilizează în proiectarea acustică.
Coeficient de absorbție acustică (a s
)
SR EN ISO 354:2004
6.
Economie de energie și
izolare termică
6.1
Rezistență termică
Nu se precizează un anumit nivel. Rezultatele măsurărilor se utilizează în calculul termotehnic al elementelor de construcții pe care s-a aplicat tapetul.
Rezistență termică (R), exprimată în m 2
x K/W
SR EN 12667:2002
B. Alte cerințe/caracteristici ale tapetului
1.
Aspect
Să nu prezinte fisuri, sfâșieri sau gofrări accidentale pe suprafața sa sau pe margini. Desenele să prezinte uniformitate în ceea ce privește execuția și culoarea. Să nu prezinte desprinderi sau cojiri ale peliculei de protecție din polimeri (în cazul în care este prevăzută)
Aspect
Vizual
2.
Dimensiuni*
2.1
Lățime nominală sau lățimea utilă
Nu este standardizată, însă aceasta trebuie să fie menționată
Dimensiuni, exprimate în mm
SR EN 266:1997
Anexa B
2.2
Suprafață
Nu este standardizată, însă aceasta trebuie să fie
menționată
-
căi de evacuare a persoanelor, A1, A2 -s1, d0 sau B-s1d0
-
căi de evacuare a persoanelor la clădiri înalte și foarte înalte, A1, A2 -s1, d0.
2.3
3.
4.
5.
Abateri dimensionale
Abaterea admisă în raport cu valorile declarate nu trebuie să depășească ± 3 %, în cazul suprafeței ruloului și, respectiv, ± 1,5 %, în cazul
lățimii nominale sau lățimii utile.
Aderența firelor încleiate*
Un tapet supus încercării nu trebuie să lase să apară la suprafața sa nici o dezlipire a
firelor încleiate.
Aspect
SR EN 266:1997
Anexa C
Lavabilitate*
În condițiile de încercare stabilite pentru fiecare nivel de lavabilitate, în
SR EN 12956:2001, un tapet nu trebuie să prezinte o degradare sau o schimbare de aspect, susceptibilă să modifice înfățișarea de tapet, în raport cu epruveta martor. Nivelurile și simbolurile lavabilității sunt indicate în SR EN 235:2003.
Aspect
SR EN 12956:2001
Rezistență a culorilor la lumină*
Sunt acceptate 2 niveluri de rezistență a culorilor la lumină:
SR EN 266:1997.
Indicele de rezistență a culorilor la lumină determinat la o umiditate relativă de la 60 % până la 70 % și o temperatură maximă a panoului negru de
45
o C.
SR EN ISO 105- B02:2003
C. Cerințe referitoare la produsul pus în operă
1.
Aderența
Să reziste (să nu se sfâșie) la micro-mișcările suportului (dilatări, contracții).
2 0,3
Rezistența la forfecare, exprimată în
N
mm 2
SR EN 1373:2002
2 0,03
Rezistența la desprindere, exprimată în
N
mm lățime fâșie de tapet
SR EN 1372:2002
2.
Aspect
Suprafața tapetată nu trebuie
să prezinte încrețituri, pungi
Aspect
Vizual
-
satisfăcător : indice 2 4
-
foarte bun : indice 2 6 Nivelurile și simbolurile rezistenței culorilor la lumină sunt indicate în
de aer sau adeziv.
Nu trebuie să rămână spații neacoperite.
Nu trebuie să rămână zone inestetice în zonele de racordare cu alte elemente de construcție(conducte, pervazuri).
Nuanțele culorilor trebuie să fie unitare, iar motivele decorative trebuie să aibă continuitate pe întreaga suprafață a tapetului.
* Cerințe/caracteristici stabilite în SR EN 266:1997.
5.1.3
Cerințele, criteriile și nivelurile de performanță pentru tapetele cu utilizare intensă sunt prezentate în tabelul 4, atât cele menționate în SR EN 259-1:2002, cât și alte cerințe suplimentare.
Tabelul 4 – Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru tapetele cu utilizare intensă
Nr. crt.
Cerințe/ caracteristici
Performanță (nivel/clasă/descriere)
Criteriu (parametru)
Referențial pentru metoda de evaluare a caracteristicii produsului
A. Cerințe esențiale conform Legii 10/1995, privind calitatea în construcții
1.
Rezistență mecanică și
stabilitate
Produsele nu influențează rezistența mecanică și stabilitatea
construcțiilor pe care se aplică
2.
Securitate la incendiu
2.1.
Reacție la foc
Tapetul nu trebuie să modifice semnificativ performanța la foc a suportului pe care s-a aplicat. Clasele de reacție la foc a tapetelului și a pereților pe care este aplicat trebuie să fie:
Alte performanțe în funcție de destinația clădirilor și a spațiilor din acestea sunt precizate în
reglementările tehnice în domeniul securității la incendiu .
Parametri conform
SR EN 13501-
1+A1: 2010
SR EN
Regulamentul
13501-
privind clasificarea
1+A1:2010
și încadrarea
produselor pentru
construcții, pe baza
performanțelor de
comportare la foc
3.
Igienă, sănătate și mediu
3.1.
Migrare maximă a metalelor grele și a altor elemente*:
Cadmiu (Cd)
:'S 25
Conținut de metale grele și alte elemente(R),
SR EN 12149:2003
Metoda A
Crom (Cr)
:'S 60
exprimat în
Plumb (Pb)
:'S 90
mg/kg de
-
căi de evacuare a persoanelor, A1, A2 -s1, d0 sau B-s1d0
-
căi de evacuare a persoanelor la clădiri înalte și foarte înalte, A1, A2 -s1, d0.
Mercur (Hg)
Seleniu (Se)
:'S 20
:'S 165
tapet
3.2
Conținut maxim de monoclorură de vinil (MCV)*
:'S 0,2.
Conținut în monoclorură de vinil (W), exprimat în mg/kg tapet
3.3
Emisie maximă de formaldehidă*
:'S 120
Cantitate de formaldehidă emisă(G), exprimată în
mg/kg tapet
SR EN 12149:2003
Metoda C
3.4
Rezistență la permeabilitate la vapori
Factorul rezistenței la permeabilitate la vapori(µ)
SR EN ISO 12572:2002
3.5
Permeabilitate la apă
4.
Siguranță în exploatare
Nu există specificații
5.
Protecție împotriva
zgomotului
5.1
Absorbție acustică
Nu se precizează un anumit nivel. Rezultatele măsurărilor se utilizează în proiectarea
acustică.
Coeficient de absorbție acustică (a s
)
SR EN ISO 354:2004
6.
Economie de energie și izolare termică
-
să fie permeabil sau impermeabil la vaporii de apă, în funcție de destinația încăperii în care urmează să fie utilizat tapetul.
-
valoarea factorului rezistenței la permeabilitate la vapori peste care un material se consideră barieră contra vaporilor este 5000, conform reglementărilor tehnice privind calculul transferului de masă prin elementele de construcții.
-
tapetul lavabil trebuie să fie impermeabil la apă, atunci când urmează să fie utilizat în spații cu umiditate ridicată (grupuri sanitare, băi, bucătării sau alte spații similare)
-
suportul pe care s-a aplicat tapetul nu trebuie să se umezească după menținerea timp de 3 min a cilindrului cu apă pe suprafața tapetului
-
creșterea în greutate, după 7 zile de menținere a cilindrului cu apă pe suprafața tapetului, trebuie să fie de maximum 100g/m 2 .
6.1
Rezistență termică
Nu se precizează un anumit nivel. Rezultatele măsurărilor se utilizează în calculul termotehnic al elementelor de construcții pe care s-a aplicat tapetul.
Rezistență termică (R), exprimată în m 2
x K/W
SR EN 12667:2002
B. Alte cerințe/caracteristici ale tapetului
1.
Aspect
Nu trebuie să prezinte fisuri, sfâșieri sau gofrări accidentale pe suprafața sa sau pe margini.
Desenele trebuie să prezinte uniformitate în ceea ce privește execuția și culoarea. Nu trebuie să prezinte desprinderi sau cojiri ale peliculei de protecție din polimeri (în cazul în care este prevăzută)
Aspect
Vizual
2.
Dimensiuni*
Dimensiuni, exprimate în mm
SR EN 12956:2001
2.1
Lățime nominală
Nu este standardizată, însă aceasta trebuie să fie menționată
2.2
Suprafață
Nu este standardizată, însă
aceasta trebuie să fie menționată
2.3
Abateri dimensionale
Abaterea admisă în raport cu valorile declarate nu trebuie să depășească ± 3 %, în cazul suprafeței ruloului și, respectiv, ± 1,5 %, în cazul lățimii nominale sau lățimii utile.
3.
Liniaritate și paralelism al marginilor*
Marginile ruloului trebuie să fie drepte și paralele pe toată lungimea, cu următoarele toleranțe:
Liniaritate și paralelism al marginilor
SR EN 12956:2001
4.
Lavabilitate*
În condițiile de încercare stabilite pentru fiecare nivel de lavabilitate, în
SR EN 12956:2001, un tapet nu trebuie să prezinte o degradare sau o schimbare de aspect, susceptibilă să
Aspect
SR EN 12956:2001
-
liniaritate: marginile nu trebuie să se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 1 mm, pe o lungime de 1 m;
-
paralelism: trei măsurări ale lățimii nu trebuie să difere cu mai mult de 1 mm.
modifice înfățișarea de tapet, în raport cu epruveta martor. Nivelurile și simbolurile
lavabilității sunt indicate în SR EN 235:2003.
5.
Rezistență a culorilor la lumină*
2 6
Nivelurile și simbolurile rezistenței culorilor la lumină sunt indicate în
SR EN 259-1:2002.
Indicele de rezistență a culorilor la lumină determinat la o umiditate relativă de la 60 % până la 70 % și o temperatură maximă a panoului negru de
45
o C.
SR EN ISO 105- B02:2003
C. Cerințe referitoare la produsul pus în operă
1.
Aderența
Să reziste (să nu se sfâșie) la micro-mișcările suportului (dilatări, contracții).
2 0,3
Rezistența la forfecare, exprimată în
N
mm 2
SR EN 1373:2002
2 0,03
Rezistența la
desprindere, exprimată în
N
mm lățime fâșie de tapet
SR EN 1372:2002
2.
Aspect
Suprafața tapetată nu trebuie să prezinte încrețituri, pungi de aer sau adeziv.
Nu trebuie să rămână spații neacoperite.
Nu trebuie să rămână zone inestetice în zonele de racordare cu alte elemente de construcție (conducte, pervazuri).
Nuanțele culorilor trebuie să fie unitare, iar motivele decorative trebuie să aibă continuitate pe întreaga suprafață a tapetului.
Aspect
Vizual
* Cerințe/caracteristici stabilite în SR EN 259-1:2002.
5.2
Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru profilul apărător muchie de treaptă
Cerințele, criteriile și nivelurile de performanță pentru profilul apărător muchie de treaptă sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5 – Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru profilul apărător muchie de treaptă
Nr. crt.
Cerințe/ caracteristici
Performanță (nivel/clasă/descriere)
Criteriu (parametru)
Referențial pentru metoda de evaluare a caracteristicii produsului
A. Cerințe esențiale conform Legii 10/1995, privind calitatea în construcții
1.
Rezistență mecanică și stabilitate
Produsele nu influențează rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor pe care se aplică
2.
Securitatea la incendiu
2.1
Reacție la foc
Profilul nu trebuie să modifice semnificativ performanța la foc a suportului pe care s-a aplicat. În funcție de rezultatele obținute după încercările de laborator, se stabilesc domeniile de utilizare ale produselor.
Parametri conform
SR EN 13501- 1+A1:2010
SR EN 13501- 1+A1:2010
3.
Igienă, sănătate și mediu
Nu sunt prevăzute anumite niveluri.
Materialele utilizate în profil nu trebuie să emane noxe, nu trebuie să fie radioactive, nu trebuie să reprezinte medii propice dezvoltării ciupercilor, mucegaiurilor, paraziților, trebuie să fie antistatice.
-
-
4.
Siguranță în exploatare
4.1
Comportare antiderapantă
(unghi de alunecare)
> 19
o
Unghi de alunecare, exprimat în
o
Conform regle- mentărilor tehnice în domeniu
5.
Protecție împotriva
zgomotului
5.1
Absorbție acustică
Nu se precizează un anumit nivel. Dacă este cazul, rezultatele măsurărilor se utilizează în proiectarea acustică.
Coeficient de absorbție acustică (a s
)
SR EN ISO 354:2004
6.
Economie de energie și izolare termică
6.1
Rezistență termică
Nu se precizează un anumit
nivel. Dacă este cazul,
Rezistență
termică (R),
SR EN
12667:2002
rezultatele măsurărilor se utilizează în calculul termotehnic al elementelor de construcții pe care s-a aplicat profilul.
exprimată în m 2
x K/W
B. Alte cerințe/caracteristici ale profilului apărător muchie de treaptă
1.
Rezistența la rupere la tracțiune:
Profil din cauciuc EPDM Profil din PVC
minimum 90 MPa
minimum 20 MPa
Rezistența la rupere la tracțiune , exprimată în
MPa
SR EN ISO 527- 2:2000
2.
Alungire la rupere prin tracțiune
Profil din cauciuc EPDM Profil din PVC
minimum 200 %
minimum 300 %
Deformarea la rupere la tracțiune, exprimată în %
SR EN ISO 527- 2:2000
3.
Stabilitate dimensională
maximum 0,5 %
Variația dimensiunilor ( longitudinal și transversal), exprimată ca procent din dimensiunile inițiale
-
4.
Rezistență chimică
Nu sunt prevăzute anumite niveluri. În funcție de rezultatele obținute după încercările de laborator, se stabilesc domeniile de
utilizare ale produselor.
Aspect
SR EN ISO 2812- 1:2007
C. Cerințe referitoare la produsul pus în operă
1.
Aspect
Profilul trebuie să fie montat întins pe toată lungimea treptei, urmând conturul acesteia, fără umflături sau
goluri sau porțiuni dezlipite.
Aspect
Vizual
5.3
Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru profil mână curentă
Cerințele, criteriile și nivelurile de performanță pentru profil mână curentă sunt prezentate în tabelul 6.
Tabelul 6 – Cerințe, criterii și niveluri de performanță pentru profil mână curentă
Nr. crt.
Cerințe/ caracteristici
Performanță (nivel/clasă/descriere)
Criteriu (parametru)
Referențial pentru metoda de evaluare a caracteristicii produsului
A. Cerințe esențiale conform Legii 10/1995, privind calitatea în construcții
1.
Rezistență mecanică și
stabilitate
Produsele nu influențează rezistența mecanică și stabilitatea
construcțiilor pe care se aplică
2.
Securitate la incendiu
2.1.
Reacție la foc
Nu se precizează un anumit nivel.
În funcție de rezultatele obținute după încercările de laborator, se stabilesc domeniile de utilizare ale produselor.
Parametri conform SR EN 13501-
1+A1:2010
SR EN 13501- 1+A1:2010
3.
Igienă, sănătate și mediu
Nu sunt prevăzute anumite niveluri.
Materialele utilizate pentru profil nu trebuie să emane noxe, nu trebuie să fie radioactive, nu trebuie să reprezinte medii propice dezvoltării ciupercilor, mucegaiurilor, paraziților, trebuie să fie antistatice.
-
-
4.
Siguranță în exploatare
4.1
Alunecare
Suprafața profilului care vine în contact cu mâna utilizatorului trebuie să fie realizată astfel încât să nu
permită accidentarea.
Comportare la alunecare
-
5.
Protecție împotriva zgomotului
5.1
Absorbție acustică
Nu se precizează un anumit nivel.
Dacă este cazul, rezultatele măsurărilor se utilizează în proiectarea acustică.
Coeficient de absorbție acustică (a s
)
SR EN ISO 354:2004
6.
Economie de energie și
izolare termică
6.1
Rezistență termică
Nu se precizează un anumit nivel.
Rezistență termică (R), exprimată în
m 2
x K/W
SR EN 12667:2002
B. Alte cerințe/caracteristici ale profilului mână curentă
1.
Aspect
Suprafața trebuie să fie netedă, semimată, fără bavuri, umflături, fisuri sau muchii rupte. Se admit maximum 3 puncte de asperități pe metru, cu dimensiuni maxime de 1 mm
diametru și 0,5 mm înălțime
Aspect
Vizual
2.
Dimensiuni
Dimensiuni, exprimate în mm
SR EN ISO 3126:2005
2.1
profil tip teacă
- perimetru
de la 100 mm până la 160
mm
2.2
profil tubular
- diametru exterior
de la 30 mm până la 60 mm
3.
Rezistența la rupere la tracțiune:
minimum 20 MPa
Rezistența la rupere la
SR EN ISO 527- 2:2000
tracțiune ,
exprimată în MPa
4.
Alungire la rupere la tracțiune
minimum 200 %
Deformarea la rupere la tracțiune, exprimată în
%
SR EN ISO 527- 2:2000
5.
Stabilitate dimensională
Să nu prezinte fisuri, crăpături sau alte modificări vizibile ale aspectului.
Aspect
SR EN 478:2002
6.
Rezistență chimică
Nu sunt prevăzute anumite niveluri. În funcție de rezultatele obținute după încercările de laborator, se stabilesc domeniile de
utilizare ale produselor.
Aspect
SR EN ISO 2812- 1:2007
C. Cerințe referitoare la produsul pus în operă
1.
Aspect
Profilul trebuie să fie montat întins pe toată lungimea balustradei sau parapetului, urmând conturul acesteia, fără umflături sau goluri sau porțiuni dezlipite..
Aspect
Vizual
2.
Culoare
Uniformă și stabilă la acțiunea luminii
Culoare
Vizual
6
EXECUTAREA LUCRĂRILOR
6.1
Condiții necesare pentru începerea lucrărilor
6.1.1
Condiții necesare pentru începerea lucrărilor de tapetare
6.1.1.1
Lucrările de tapetare trebuie să fie începute după ce au fost complet terminate lucrările de finisaj (reparații la tencuială, gleturi, zugrăvirea tavanelor, vopsitorii, pardoseli turnate de orice natură etc.), lucrările de montare a tâmplăriei și a geamurilor, precum și lucrările de montare a instalațiilor electrice, sanitare și de încălzire, inclusiv verificarea stării de funcționare a acestora.
6.1.1.2
Executarea straturilor de circulație și a pardoselilor de parchet sau polimeri, precum și executarea straturilor suport uscate la pardoselile de parchet se pot face atât înainte cât și după montarea tapetelor.
6.1.1.3
Temperatura în mediul de lucru trebuie să fie de minimum + 10 ºC și de maximum + 35ºC, iar umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de maximum 60 %, pentru a se asigura o bună aderență a tapetelor la suport și o lucrabilitate optimă a adezivilor și a fâșiilor de tapet în timpul aplicării.
NOTĂ – Anumite produse necesită condiții speciale de aplicare mai restrictive, care sunt indicate în fișa tehnică stabilită de către producător.
6.1.1.4
Este interzis să se înceapă executarea oricăror lucrări de tapetare înainte ca suportul, în întregime sau succesiv pentru fiecare porțiune, să fi fost verificat cu atenție de către șeful punctului de lucru, din punct de vedere al îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezistență).
6.1.1.5
Pregătirea adezivului se face respectându-se instrucțiunile producătorului de adeziv, caracteristic fiecărui tip de tapet cu care se lucrează.
6.1.1.6
Lucrările de aplicare a tapetelor nu trebuie să fie realizate niciodată în condiții atmosferice susceptibile de a conduce la fenomenul de condensare, nici pe suport înghețat sau supraîncălzit și nici în condiții care ar reduce timpul normal de uscare (ventilare forțată, expunere solară directă etc.).
NOTĂ – În cazul unui exces constant de umiditate a suportului, acest aspect trebuie să fie semnalat în scris factorilor responsabili.
6.1.2
Condiții necesare pentru începerea lucrărilor de aplicare a profilului apărător muchie de treaptă
6.1.2.1
Temperatura aerului din mediul de lucru trebuie să fie de minimum + 5 o C, iar umiditatea relativă a aerului de maximum 70 %.
6.1.2.2
Condițiile necesare pentru începerea lucrărilor de aplicare a profilului apărător muchie de treaptă sunt cele referitoare la suprafața pe care urmează să se aplice profilul, precizate în paragraful 4.2.
6.1.3
Condiții necesare pentru începerea lucrărilor de aplicare a profilului mână curentă
6.1.3.1
Balustrada sau parapetul, pe care urmează să se aplice profilul mâna curentă din PVC, trebuie să se termine la partea superioară cu o platbandă de oțel, cu diferite dimensiuni, în funcție de modelul de mână curentă utilizat.
6.1.3.2
Cerințele pentru balustrada sau parapetul pe care urmează să se aplice profilul mână curentă sunt prezentate în paragraful 4.3.
6.1.3.3
Temperatura aerului din mediul de lucru trebuie să fie de minimum + 10 o C, iar umiditatea relativă a aerului de maximum 70 %.
6.2
Etape de aplicare a produselor de finisare din materiale polimerice
6.2.1
Etape de aplicare a tapetelor
6.2.1.1
Pregătirea suprafețelor pentru tapetare
Înainte de aplicarea tapetelor, se verifică suportul, din punct de vedere al stării suprafeței, pentru a îndeplini cerințele din paragraful 4.1.
6.2.1.2
Pregătirea tapetelor și a adezivilor corespunzători
6.2.1.2.1
Ruloul de tapet se derulează pe suprafața mesei de lucru cu fața în sus (figura 13). Se procedează la tăierea fâșiilor de tapet, perpendicular pe marginea ruloului, cu ajutorul unui cuțit special; lungimea de tăiere trebuie să fie egală cu înălțimea încăperii plus 5 cm.
Figura 13 – Exemplu de pregătire a tapetului
După tăierea și sortarea fâșiilor de tapet, acestea se așează pe rând, pe masa de lucru, cu fața în jos.
6.2.1.2.2
Adezivii și, după caz, amorsele corespunzătoare se pregătesc și se aplică în conformitate cu recomandările producătorilor.
6.2.1.3
Tehnologie de execuție
6.2.1.3.1
Înainte de începerea lucrărilor de tapetare, în încăperea respectivă se trasează, la înălțimea prevăzută în proiectul de execuție, o linie orizontală de reper până la care urmează să se pregătească pereții și să se acopere cu tapete; suprafața de pe linia de reper până la tavan
se zugrăvește în nuanța tavanului. In cazul în care se aplică tapetul până la muchia de intersecție a tavanului cu pereții, trasarea liniei orizontale de reper nu mai este necesară.
6.2.1.3.2
Se verifică, la colțurile camerelor, verticalitatea muchiilor pereților și se trasează, pe fiecare perete, cu ajutorul firului de plumb( aparat de trasare), linii verticale de reper, pentru lipirea corectă a fâșiilor de tapet.
6.2.1.3.3
În cazul în care tapetul se aplică de la linia orizontală de reper în jos, prima fâșie de tapet se lipește după una din cele două linii verticale trasate pe același perete, cu capătul potrivit pe linia orizontală. Odată colțurile aplicate pe perete, se lasă fâșia să coboare spre pardoseală, ușor, ca să nu se rupă, verificându-se permanent verticalitatea cu ajutorul reperului vertical trasat pe perete.
6.2.1.3.4
În cazul în care tapetul se aplică de la muchia de intersecție a tavanului cu pereții, fâșiile se montează cu 2 - 3 cm mai sus de muchia tavanului; surplusul menționat nu se lipește de tavan, urmând să fie îndepărtat prin tăiere, după uscarea adezivului.
6.2.1.3.5
La aplicarea fâșiilor (figura 14), în ambele cazuri menționate mai sus, trebuie să se aibă în vedere păstrarea sensului de derulare al ruloului de tapet. După aplicare și întindere, fâșia de tapet se netezește ușor, începând de sus în jos și de la mijloc spre margini, urmărindu- se eliminarea bulelor de aer și a încrețiturilor. Excesul de adeziv de pe marginea fâșiei se șterge cu o lavetă moale, curată și uscată.
Figura 14 – Aplicarea fâșiilor de tapet
6.2.1.3.6
Fâșia de tapet următoare se aplică în același mod ca și prima, cu marginea verticală aliniată perfect la marginea fâșiei anterioare deja lipită. Se repetă operația, până la finalizarea lucrării. În cazul în care colțul camerei nu este vertical, locul rămas între linia verticală de reper și linia colțului se completează prin croirea corespunzătoare a ultimei fâșii de tapet.
6.2.1.3.7
Aplicarea în dreptul ușilor a tapetelor cu motive simple trebuie să se execute în mod similar, conform precizărilor anterioare. În cazul tapetelor cu motive decorative, se începe aplicarea fâșiilor de tapet de o parte și de alta a ușilor, continuându-se pe suprafața pereților, până la întâlnirea fâșiilor într-un colț mai puțin luminat al încăperii.
6.2.1.3.8
În jurul străpungerilor prin suprafața tapetată (țevi de radiatoare, doze electrice, etc.), tapetul se decupează după dimensiunile țevilor care îl străpung sau a golului, astfel încât să se lipească exact pe conturul țevii sau a golului; decuparea pe măsura golului trebuie să se realizeze, după caz, înainte sau după lipirea tapetului; în cazul golurilor, acestea urmează să fie mascate de capacele întrerupătoarelor, prizelor etc.
6.2.1.3.9
După aplicarea fâșiilor de tapet pe pereții unei încăperi, se procedează la ajustarea marginilor de sus și de jos, prin tăiere. Dacă în unele locuri de pe suprafața tapetată se constată bule de aer, se procedează la evacuarea cu atenție a aerului, evitându-se ruperea tapetului.
6.2.1.3.10
După terminarea lipirii tapetului în întreaga cameră și a uscării adezivului, se aplică elementele terminale (baghete, benzi decorative etc.), la partea superioară sau la cea inferioară a pereților, după linia orizontală de reper.
6.2.1.3.11
Aplicarea tapetelor prelipite se realizează cu multă ușurință, după trasarea în prealabil a reperelor verticale și orizontale. Înainte de aplicarea pe suport, se desprinde protecția foliei autoadezive de pe dosul tapetului. Bulele de aer se îndepărtează prin netezire cu o perie sau o lavetă uscată, de la mijloc spre margini. Fâșiile următoare se aplică cu marginile cap la cap, ținându-se seama de desenul tapetului.
6.2.1.3.12
Tapetele din PVC se pot aplica și orizontal, în conformitate cu prevederile din fișa tehnică a produsului; în acest caz, se elimină o mare parte din rosturile verticale, montajul putând începe dintr-un capăt al încăperii și derulându-se pe perimetrul acesteia, în funcție de lungimea rulourilor de tapet.
6.2.1.3.13
În vederea calculării necesarului de material, la numărul total de fâșii în fiecare încăpere, se adaugă o fâșie de siguranță și un supliment de 15 %, pentru tăieri și racordări.
6.2.1.3.14
Dispozitivele, uneltele și materialele auxiliare necesare la executarea lucrărilor de tapetare sunt menționate în anexa 2.
6.2.2
Etape de aplicare a profilului apărător muchie de treaptă
6.2.2.1
Pregătirea suportului pentru aplicarea profilului apărător muchie de treaptă
Înainte de aplicarea profilului apărător muchie de treaptă, se verifică suportul din punct de vedere al stării suprafeței, pentru a îndeplini cerințele prevăzute în paragraful 4.2.
6.2.2.2
Pregătirea profilului și a adezivilor corespunzători
6.2.2.2.1
Pentru pregătirea profilului, se măsoară exact lungimea treptei scării, pentru scările fără vang și lungimea treptei însumată cu lățimea ei, pentru scările cu vang.
6.2.2.2.2
Profilul se taie la lungimea astfel măsurată, cu ajutorul unui cuțit cu lama de oțel bine ascuțită. Bucățile de profil tăiate la lungimea necesară se așează în poziție întinsă, în încăpere, până la utilizare.
6.2.2.2.3
Pentru scările cu vang, se măsoară și se trasează cu creionul pe profil locul corespunzător îndoiturii de colț și se decupează o porțiune în unghi de 90º, cu ajutorul unui dispozitiv corespunzător, conform desenului din figura 16.
Figura 16 – Decuparea unghiului de la profilul aplicat la scările cu vang
6.2.2.2.4
Pentru decupare, se introduce profilul în fantă și, cu ajutorul unui cuțit cu lamă ascuțită, se decupează porțiunea în unghi de 90º, pentru a permite conformarea profilului pe colțul treptei. După croire, profilele se șterg de praf cu o lavetă uscată și, dacă este cazul, se degresează.
6.2.2.2.5
Dacă suprafața treptei urmează să fie acoperită cu covor PVC, acesta se croiește la dimensiuni cu 4,5 cm mai mici decât lungimea și lățimea treptei, la scările cu vang, și cu 4,5 cm mai îngust decât lățimea acesteia, la scările fără vang. Se impune ca treptele să aibă dimensiuni egale, pentru a se putea croi covorul în serie.
6.2.2.2.6
Adezivii corespunzători se pregătesc conform instrucțiunilor producătorului, indicate în fișa tehnică a fiecărui produs.
6.2.2.3
Tehnologie de execuție
6.2.2.3.1
Punerea în operă a profilului apărător muchie de treaptă din PVC aplicat prin lipire pe suport se realizează astfel:
a)
Se aplică adezivul cu un șpaclu, atât pe suprafața profilului, cât și pe porțiunea din suprafața treptei pe care urmează să se aplice profilul. Adezivul de pe profil și treapta
corespunzătoare lui se lasă să se usuce separat, având grijă să nu atingă între ele sau de alt material sau să se acopere de praf. Timpul de uscare depinde de temperatura la care se efectuează aplicarea.Astfel, la temperaturi de peste + 30 ºC, timpul de uscare este de aproximativ 30 min, în timp ce la + 15 ºC poate să ajungă până la 1 oră. Adezivul se consideră uscat atunci când la aplicarea degetului pe stratul de adeziv, acesta nu mai este murdărit, însă se mai simte o oarecare aderență.
b)
După uscarea adezivului, se începe lipirea, respectiv asamblarea, pornind dinspre vang spre perete și apăsând foarte bine cu mâna, astfel încât colțul să se realizeze prin unirea celor două laturi ale unghiului decupat cu ajutorul vinclului.
c)
Apoi, se presează manual, prin ștergere apăsată cu o lavetă uscată suprafața profilului și se bate cu ciocanul atât porțiunea de profil care urmează să se introducă sub covor, cât și colțul. După lipire, se curăță, cu o lavetă înmuiată în diluant specific, eventualele pete de adeziv căzute pe profil.
d)
În cazul în care suprafața treptei se finisează cu un covor PVC, adezivul se aplică cu șpaclul pe covor, pe porțiunea de treaptă și porțiunea de profil PVC care urmează să intre sub covor. Se lasă să se usuce separat suprafețele respective, apoi se pun în contact, pornind dinspre vang și dinspre profil spre perete și contratreaptă. Se presează prin ștergere apăsată, cu o lavetă uscată, a întregii suprafețe a covorului care s-a lipit. Aspectul final al lucrării este prezentat în figura 17.
Figura 17 – Aspectul final al lucrării de finisare a unei scări
6.2.2.3.2
Punerea în operă a profilului apărător muchie de treaptă antiderapant, profilat, se realizează prin încastrarea (încorporarea) acestuia în treaptă sau în pardoseala treptei, așezându-se în cofrajul executat în acest scop (figura 18). Dacă este prevăzută polizarea ulterioară a treptei sau a pardoselii respective, trebuie să se aibă grijă la alegerea unei pietre de polizor corespunzătoare.
Profil apărător muchie de treaptă încastrat
Treaptă Figura 18 – Încastrarea profilului în treaptă sau în pardoseala treptei
6.2.2.3.3
Punerea în operă a profilului apărător muchie de treaptă antiderapant, care poate fi înlocuit (flotant), este precedată de executarea uneia sau mai multor caneluri (șanțuri), conform proiectului de execuție, pe suprafața treptei, de dimensiuni adaptate formei profilului. Se aplică un adeziv de fixare adaptat suportului și materialului profilului, adeziv care trebuie să fie introdus prin apăsare în interiorul canelurii, pe toată lungimea acesteia. După aplicare, se șterge excesul de adeziv cu o lavetă moale, uscată și curată.
6.2.2.3.4
Punerea în operă a profilului apărător muchie de treaptă, compus dintr-un profil de bază din aluminiu și o inserție din PVC antiderapant, se efectuează prin fixarea părții perforate a profilului de bază din aluminiu pe suprafața treptei, înainte de realizarea finisajului (mozaic, plăci ceramice etc.), conform proiectului de execuție. Selectarea profilului se efectuează în funcție de grosimea plăcilor de pardoseală a treptei. Se pozează plăcile de pardoseală, după care se procedează la montarea prin presare a inserției din PVC, în partea proeminentă prevăzută cu caneluri a profilului de bază din aluminiu.
6.2.2.3.5
Punerea în operă a profilului apărător muchie de treaptă, compus dintr-un profil de aluminiu eloxat cu inserție antiderapantă, trebuie să fie precedată de operația de egalizare și desprăfuire a suprafeței treptei; se înlătură folia protectoare de la partea superioară, iar cea de la partea inferioară se dezlipește ușor. Se pozează profilul apărător muchie de treaptă și se presează pe partea frontală a acestuia. Se îndepărtează folia protectoare de la partea inferioară și se apasă puternic, în mod egal, cele două părți.
6.2.2.3.6
Punerea în operă a profilului apărător muchie treaptă universal se efectuează prin fixarea mecanică a profilului de bază din aluminiu, cu ajutorul elementelor de fixare introduse în perforațiile special practicate în acest scop. Apoi se îndepărtează folia protectoare a inserției, se introduce aceasta în spațiul destinat și se apasă puternic, pentru realizarea aderenței la profilul de bază din aluminiu.
6.2.2.3.7
Scara se poate da în exploatare la 30 min după terminarea montajului.
6.2.2.3.8
Dispozitivele, uneltele și materialele auxiliare necesare executării lucrării sunt cele prevăzute în anexa nr. 3.
6.2.3
Etape de aplicare a profilului mână curentă
6.2.3.1
Pregătirea suportului pentru aplicarea profilului
Înainte de aplicarea profilului mână curentă, se verifică suportul, din punct de vedere al stării
suprafeței, pentru a îndeplini cerințele prevăzute în paragraful 4.3.
6.2.3.2
Pregătirea profilului și a accesoriilor
6.2.3.2.1
Colacul de profil mână curentă tip teacă se transportă pe platforma superioară a scării pentru a fi plastifiat prin încălzire. Operația de plastifiere se poate realiza cu aparatul cu manșon de aer cald sau cu un alt aparat similar. După atingerea temperaturii de regim a aerului cald debitat de suflanta aparatului (aproximativ 7 min), profilul se poate plastifia continuu la trecerea prin manșonul aparatului.
6.2.3.2.2
Profilul mână curentă tip tubular se debitează la dimensiunile necesare pentru a fi montat, conform proiectului de execuție.
6.2.3.2.3
După debitare, profilele se șterg de praf cu o lavetă uscată și, dacă este cazul, se degresează.
6.2.3.2.4
Montarea profilului mână curentă trebuie să fie ultima operație care se execută la casa scării, adică, după terminarea tuturor lucrărilor de finisaj.
6.2.3.3
Tehnologie de execuție pentru montarea profilului tip teacă
6.2.3.3.1
Se recomandă ca echipa care montează profilul mână curentă tip teacă să fie compusă dintr-un muncitor calificat și doi muncitori necalificați.
6.2.3.3.2
Se poate începe montarea din momentul în care profilul este plastifiat. Muncitorul calificat și primul muncitor necalificat încep montarea la partea superioară a balustradei, introducând una din aripile profilului sub platbandă, pe o porțiune de 50 – 60 cm.
6.2.3.3.3
Se introduce un levier între platbandă și cealaltă aripă a profilului, forțând-o să intre sub platbandă și presând-o cu mâna pentru a o aduce la forma inițială. În timpul presării, se exercită și o acțiune de împingere a profilului spre partea montată deja, pentru a se reduce la minimum întinderea longitudinală care, la răcire, amplifică tensiunile interne din profil.
6.2.3.3.4
Se procedează astfel, în continuare, până se ajunge la prima curbă. În acest timp, cel de-al doilea muncitor necalificat controlează porțiunile de profil montate. În zonele în care profilul prezintă ondulații ale aripilor sau nu este suficient de strâns pe platbandă, se bandajează porțiunea respectivă cu o chingă textilă de 2 – 3 cm lățime.
6.2.3.3.5
La porțiunile curbe ale platbandei se introduce întâi aripa profilului pe muchia interioară a platbandei și după aceea, ținând fix profilul pe cele două porțiuni din imediata apropiere, de o parte și de alta a curbei, se aduce cu levierul și cealaltă aripă, sub muchia exterioară a platbandei. Toată porțiunea curbă se bandajează cu o chingă textilă, așa cum s-a arătat mai sus și se menține bandajată până la răcire.
6.2.3.3.6
Se continuă montarea profilului pe porțiunile drepte și curbe ale balustradei, procedând după cum s-a arătat anterior.
6.2.3.3.7
La înnădirea profilului mână curentă, cele două capete se ridică la verticală pe o porțiune de 10 cm, lăsându-se în această poziție până când s-a terminat montarea profilului pe întreaga scară și, prin urmare, profilul s-a răcit și s-a contractat complet. Numai în acest moment se procedează la executarea îmbinării. Mai întâi se plastifiază cele două capete, iar
apoi acestea se taie unul după celălalt pentru ca, la rabatarea lor pe platbandă, păsuirea să se facă astfel încât între ele să se obțină o oarecare presiune.
6.2.3.3.8
La îmbinările în unghi, tăierea ambelor capete ale celor două profile se face la înclinarea cerută de unghiul balustradei, lungimea de tăiere stabilindu-se astfel ca îmbinarea lor să coincidă exact cu îmbinarea platbandei suport.
6.2.3.3.9
Plastifierea capetelor se efectuează în modul următor: se închide manșonul peste platbandă timp de 10 min, după care se desface manșonul și se montează profilul așa cum s-a indicat mai sus, bandajându-se până la răcire, după sistemul descris anterior.
6.2.3.3.10
Capetele profilelor se sudează între ele cu ajutorul ciocanului de lipit cu lamă lată sau cu un alt aparat similar, începând de la partea exterioară a îmbinării și avansând încet spre partea opusă. Se consideră că sudura a fost executată corect atunci când, în urma trecerii lamei printre capetele profilelor, rezultă un exces de material înmuiat care formează o bavură. Aceasta se curăță cu un cuțit, se netezește cu hârtie de șlefuire uscată și se șlefuiește cu o lavetă pe care s-a aplicat pastă de șlefuit fină.
6.2.3.3.11
La capătul de jos al scării sau în cazul unor întreruperi ale balustradei, pe parcurs, extremitatea liberă a profilului, după montarea pe porțiunea curbă a platbandei, se bandajează cu o chingă textilă. Capetele rămân bandajate până la terminarea completă a lucrării.
6.2.3.3.12
După terminarea operației de montaj, se desfac bandajele de chingă și, în cazul în care profilul nu este bine așezat pe platbandă, se procedează la remediere, prin repetarea operației.
6.2.3.3.13
După montare, profilul mână curentă se spală bine cu o lavetă și cu apă. După uscare, se aplică un strat foarte subțire de ceară emulsionată. Apoi, se lustruiește profilul cu o lavetă moale și uscată.
6.2.3.4
Tehnologie de execuție pentru montarea profilului tubular
6.2.3.4.1
Montarea profilului mână curentă tip tubular este precedată de fixarea pe balustrada sau parapetul suport a elementelor metalice de prindere a profilului, în numărul stabilit prin proiectul de execuție.
6.2.3.4.2
Apoi se ia bucata de profil de lungimea corespunzătoare și se introduce, prin apăsare, în interiorul elementelor metalice pozate anterior.
6.2.3.4.3
Capetele profilului se protejează cu accesorii (capace) potrivite modelului și culorii profilului.
6.2.3.4.4
Dispozitivele,
uneltele și materialele auxiliare necesare executării lucrării sunt prevăzute în anexa nr. 4.
7
ASIGURAREA CALITĂȚII LUCRĂRILOR
7.1
Elemente generale aplicabile lucrărilor de finisare interioară prevăzute în acest ghid
7.1.1
Calitatea lucrărilor de finisare interioară descrise de acest ghid este asigurată prin verificarea tuturor elementelor componente și anume: suprafața suport, produse, operații, mediu de lucru, documente etc. Controlul calității lucrărilor se efectuează în baza prevederilor caietului de sarcini elaborat în cadrul proiectului tehnic.
7.1.2
Controlul lucrărilor de finisare trebuie să fie evidențiat în procesele verbale ale fazelor de lucrări și la terminarea lucrărilor și se anexează în Cartea Tehnică a construcției, astfel:
1)
controlul/verificările pe parcursul lucrărilor cuprind:
a)
calitatea suprafeței suport;
b)
calitatea produselor puse în operă;
c)
poziționarea și fixarea elementelor auxiliare etc.;
d)
calitatea execuției pe faze de lucrări și etape de lucru.
2)
rectificări:
a)
rectificări locale, unde este cazul, pe etape de lucru;
b)
în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se efectuează rectificări privind eventualele defecțiuni/deficiențe locale.
3)
verificare finală:
a)
verificarea de suprafață, efectuată vizual;
b)
verificarea documentelor de calitate (procese verbale) întocmite pe parcursul lucrărilor.
7.1.3
Lucrările de aplicare a tapetelor, profilelor apărător muchie de treaptă și profilelor mână curentă fiind destinate să rămână vizibile, calitatea acestora, din punct de vedere al aspectului, poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect și, în consecință, nu este necesar să se încheie un proces-verbal de lucrări ascunse.
7.2
Elemente specifice lucrărilor de finisare prevăzute de acest ghid
Transportul și depozitarea produselor, precum și recepția acestora și a lucrărilor specifice, constituie elemente importante în cadrul domeniului de asigurare a calității. Elementele comune sunt documentele care trebuie să însoțească produsele pe durata transportului, depozitării și în momentul recepției acestora și anume:
a)
declarația producătorului/reprezentantului său autorizat, de conformitate cu standardul de produs sau cu agrementul tehnic, după caz.
b)
etichetarea produselor, efectuată în conformitate cu prevederile specificațiilor tehnice de produs, aplicabile.
7.2.1
Transportul și depozitarea produselor
7.2.1.1
Transportul și depozitarea tapetelor
7.2.1.1.1
Transportul trebuie să se realizeze în mijloace de transport acoperite. Este interzisă aruncarea rulourilor în timpul manipulării.
7.2.1.1.2
Depozitarea tapetelor trebuie să se realizeze în magazii închise, protejate împotriva agenților atmosferici, acțiunii directe a razelor solare și a umidității. Depozitarea trebuie să se realizeze în locuri ferite de orice sursă de incendiu. Rulourile de tapet trebuie să fie depozitate în poziție verticală, pe un singur rând.
7.2.1.2
Transportul și depozitarea profilului apărător muchie de treaptă
7.2.1.2.1
Transportul pachetelor de profile trebuie să se realizeze cu mijloace de transport acoperite.
7.2.1.2.2
Depozitarea pachetelor de profile trebuie să se realizeze în stive orizontale de maximum 10 pachete, în încăperi cu temperatura cuprinsă între + 5 ºC și + 30 ºC, la distanță de minimum 1,5 m față de orice sursă de căldură.
7.2.1.3
Transportul și depozitarea profilului mână curentă
7.2.1.3.1
Transportul profilului mână curentă trebuie să se realizeze cu mijloace de transport închise (acoperite). Pentru transport, colacii trebuie să fie așezați orizontal, în stive de maximum 5 colaci.
7.2.1.3.2
Depozitarea profilului mână curentă trebuie să se realizeze în stive de maximum 5 colaci, în încăperi uscate, la temperaturi cuprinse între + 5 ºC și + 3 5ºC, la distanță de minimum 1,5 m față de orice sursă de căldură.
7.2.2
Recepția lucrărilor
7.2.2.1
Recepția lucrărilor de tapetare
7.2.2.1.1
La recepția lucrărilor de tapetare, trebuie să se controleze aspectul general al tapetului aplicat, din punct de vedere al uniformității culorii (toate fâșiile trebuie să aibă absolut aceeași culoare și nuanță) și al corespondenței acestuia cu proiectul (tapetele aplicate trebuie să fie identice cu modelele indicate sau cu mostrele convenite între executant și beneficiar), al verticalității fâșiilor, al execuției îngrijite a rosturilor și al aderenței fâșiilor de tapet pe suport.
7.2.2.1.2
Lipirea tapetelor trebuie să fie realizată uniform pe întreaga suprafață a fiecărei fâșii în perete, fără să existe porțiuni neaderente, umflături (pungi de aer), cute sau neregularități specifice, cauzate de pregătirea necorespunzătoare a stratului suport.
7.2.2.1.3
Fâșiile de tapet trebuie să fie dispuse vertical, verificarea efectuându-se cu dispozitivul de verificare a verticalității și neadmițându-se nici un fel de abatere de la verticalitate.
7.2.2.1.4
În ceea ce privește tapetele în relief, acestea trebuie să fie aplicate cu marginile cap la cap, întrucât datorită modelelor în relief cu care se fabrică, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.
7.2.2.1.5
Lipirea fâșiilor cap la cap trebuie să se realizeze astfel încât linia de demarcație să nu poată fi observată decât până la cel mult 2 m distanță.
7.2.2.1.6
La suprapunerile de fâșii, potrivirea desenului celor două fâșii vecine trebuie să fie cât mai exactă; în puncte izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.
7.2.2.1.7
La muchiile întrânde sau ieșinde ale pereților încăperii, rosturile verticale dintre fâșii trebuie să fie realizate la 10 – 15 cm de muchia respectivă.
7.2.2.1.8
Nu se admit suprafețe neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri supărătoare ale desenului sau exfolieri pe lângă pervazuri, întrerupătoare, prize etc.
7.2.2.1.9
La suprapunerea fâșiilor pe verticală trebuie să se respecte regula ca muchia fâșiei de deasupra să fie orientată spre fereastră, pentru ca să nu se creeze umbre pe peretele respectiv. Această condiție nu se aplică la pereții paraleli cu cei pe care se află ferestrele; aici fâșiile se pot suprapune în orice fel, cu condiția să se respecte pe tot peretele cu același sens de suprapunere.
7.2.2.1.10
Verificările care se efectuează la terminarea lucrării trebuie să fie cel puțin câte una la fiecare încăpere și cel puțin câte una la fiecare încăpere și cel puțin una la fiecare 100 m 2 . La recepția preliminară, trebuie să fie efectuate direct, de către comisie, aceleași verificări, dar cu o frecvență de minimum 1/5 din frecvență precedentă.
7.2.2.2
Recepția lucrărilor de aplicare a profilului apărător muchie de treaptă
7.2.2.2.1
La recepția unei scări pe care s-a aplicat profilul apărător muchie de treaptă, se verifică dacă au fost respectate următoarele condiții:
a)
profilul să fie aplicat întins pe toată lungimea treptei, urmărind conturul acesteia, fără umflături sau goluri;
b)
la colțul treptei, laturile profilului care îmbracă colțul să fie unite între ele, cu un rost sub 0,5 mm, care să formeze un unghi de aproximativ 45º cu laturile treptei;
c)
nu se admit rosturi mai mari de 2 mm, nici între covor și perete sau contratreaptă, nici între covor și profil și nu se admite să se depășească suprafața treptei, suprapunându-se pe contratreaptă sau pe peretele vertical;
d)
nu se admit porțiuni de profil dezlipite.
7.2.2.3
Recepția lucrărilor de aplicare a profilului mână curentă
7.2.2.3.1
Recepția profilului trebuie să aibă în vedere verificarea ambalării corespunzătoare a produselor și apariția deteriorărilor în timpul transportului și depozitării.
7.2.2.3.2
La recepție se verifică și dacă: livrarea profilului s-a realizat în colaci legați cu sfoară în cel puțin 3 locuri și sfoara este izolată de profilul mână curentă prin bucăți de carton
care să protejeze profilul; marcarea s-a realizat prin aplicarea pe colaci a unei etichete, cu specificațiile prezentate anterior.
7.2.2.3.3
La recepționarea balustradei pe care s-a aplicat profilul mână curentă trebuie să se verifice dacă au fost respectate următoarele condiții:
a)
profilul trebuie să fie aplicat astfel încât să nu prezinte devieri de la axul platbandei suport sau să aibă jocuri, fie în planul parapetului, fie într-un plan perpendicular pe acesta; să se înscrie perfect în curbele de racordare ale platbandei și să nu aibă gâtuiri sau ondulații. Verificarea se efectuează vizual și plimbând palma de-a lungul profilului mână curentă;
b)
punctele de îmbinare ale profilului și sudurile acestuia trebuie să fie astfel executate încât să nu fie vizibile prin schimbări de culoare sau formă și nici să nu se simtă la trecerea palmei;
c)
culoarea profilului pe toată lungimea lui și mai ales pe porțiunile curbe și în regiunea îmbinărilor nu trebuie să fie alterată prin procesul de plastifiere, iar în cazul îmbinării prin sudură, finisajul trebuie să fie bine executat.
8
ÎNTREȚINEREA LUCRĂRILOR DE FINISARE
8.1
Întreținerea tapetelor
8.1.1
Întreținerea tapetelor se efectuează prin ștergerea de praf cu perii sau lavete moi, curate și uscate.
8.1.2
Eventualele pete sau zone înnegrite, în funcție de natura și mărimea lor, se pot curăța cu o lavetă moale, umezită cu apă caldă și săpun sau detergenți. Tapetul nu se lasă umed, ci se șterge imediat cu o lavetă moale și uscată. La tapetele semilavabile nu trebuie să se frece insistent, în același loc.
8.2
Întreținerea profilului apărător muchie de treaptă
8.2.1
Pentru întreținere, se spală profilul cu o lavetă cu apă caldă (de maximum 50 ºC) și detergent și se șterge cu o lavetă moale și uscată.
8.3
Întreținerea profilului mână curentă
8.3.1
Întreținerea profilului mână curentă din PVC trebuie să fie realizată prin curățarea sa cu o lavetă moale și uscată. Dacă este necesar, se poate utiliza o lavetă moale, înmuiată în apă sau într-o soluție de detergent în apă. Petele izolate pot fi curățate cu un diluant specific, dar numai cu cârpa bine stoarsă. Este interzisă curățarea profilului cu produse petroliere grele sau cu uleiuri vegetale, care îl pot deteriora.
8.3.2
După curățare, se aplică, pe suprafața profilului, un strat subțire de ceară emulsionată. Ceara se lăsă să se usuce timp de aproximativ 60 min, după care, cu o lavetă moale, curată și uscată, se freacă ușor suprafața profilului, până la obținerea unui luciu uniform.
9
MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
9.1
Măsuri generale
La executarea lucrărilor de finisare cu produse din materiale polimerice, trebuie să fie respectate prevederile privind protecția muncii și apărarea împotriva incendiilor conform legislației în vigoare:
a)
Ordinul ministrului administrației și internelor nr.163/2007 pentru aprobarea “Norme generale de apărare împotriva incendiilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.216, din 29 Martie 2007;
b)
Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 646, din 26 iulie 2006;
c)
Hotărârea Guvernului nr.1425/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 882, Partea I, din 30 Octombrie 2006;
d)
Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sanătății și familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protecția muncii, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 880, Partea I, din 06 decembrie 2002.
9.2
Măsuri speciale de protecție a muncii și de apărare împotriva incendiilor, la aplicarea tapetelor
9.2.1
La executarea lucrărilor de tapetare se va avea în vedere ca în zona în care se lucrează la montarea tapetelor și a adezivilor corespunzători să fie interzise: fumatul, lucrările la care se folosește focul, încălzirea cu flacără, cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice etc.
9.3
Măsuri speciale de protecție a muncii și de apărare împotriva incendiilor, la aplicarea profilului apărător muchie de treaptă
9.3.1
Pentru evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorită utilizării adezivilor și a diluanților care pot degaja vapori inflamabili, trebuie să se ia măsuri care să asigure:
a)
împiedicarea atingerii limitei inferioare de explozie a amestecului de vapori de solvenți cu aer, prin ventilație;
b)
interdicția oricărei surse de foc (scântei, flacără etc.), în întreaga zonă în care se pot forma amestecuri explozive;
c)
limitarea cantităților de materiale (profil, adeziv, diluant) aduse la locul de muncă, la strictul necesar desfășurării operației pe un nivel;
d)
asigurarea dotării cu materiale și mijloace pentru primă intervenție, în caz de incendiu în mediul de lucru.
9.3.2
Pentru asigurarea condițiilor de la 9.3.1, trebuie să se ia următoarele măsuri:
a)
în perioada de lucru, de la aplicarea adezivului, până la lipirea profilului, trebuie să se asigure o bună ventilație a scărilor în care se lucrează, pentru eliminarea în exteriorul clădirii a vaporilor care se degajă din stratul de adeziv; în timpul verii, trebuie să se lucreze cu ferestrele deschise, iar ușile de comunicație cu alte spații trebuie să fie
închise; în cazul executării lucrărilor pe timp de iarnă, ferestrele trebuie să fie deschise intermitent, fără a scădea temperatura sub valoarea limită indicată.
b)
ambalajele cu adeziv și diluant trebuie să stea închise, punându-li-se capacul la loc după fiecare utilizare;
c)
în zona în care se lucrează la aplicarea profilului sunt interzise: fumatul, lucrări care produc scântei (sudură electrică, ciocănire etc), lucrări la care se utilizează focul, încălzirea
și
flacăra,
cuplarea
sau
decuplarea
circuitelor
electrice
(prize, întrerupătoare), precum și utilizarea aparatelor electrice de încălzire și a celor care pot produce scântei; de asemenea, este interzis să se facă foc în sobe sau în orice alte mijloace de încălzire cu flacără liberă;
d)
în afara instructajului obișnuit, trebuie să se efectueze zilnic, un instructaj cu toți muncitorii care lucrează în zona în care se execută lucrări cu adezivi și diluanți, în casa scării și în alte spații de la nivelurile care au acces la scara respectivă, prelucrându-se prevederile menționate mai sus. Trebuie să fie instruiți și muncitorii altor firme (de gaze, electricitate, montări ascensoare etc.), care lucrează temporar în zona respectivă;
e)
trebuie să se instaleze plăcuțe de avertizare, cu următoarele interdicții:
FUMATUL STRICT INTERZIS
NU VĂ APROPIAȚI CU FOC DESCHIS NU SUDAȚI
PERICOL DE INCENDIU
Plăcuțele de avertizare trebuie să fie instalate astfel: una la intrare în scara respectivă; câte una la intrarea fiecărui palier unde se lucrează cu adezivii indicați; câte una la nivelul imediat inferior și cel imediat superior față de palierul la care se lucrează; oriunde se consideră necesar;
f)
în imediata apropiere a locului unde se lucrează, trebuie să fie așezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil și ușor accesibil.
9.3.3
La transportul adezivilor și diluanților, acestea trebuie să fie acoperite; muncitorii care le transportă trebuie să treacă numai prin locuri ferite de foc deschis și nu trebuie să fumeze.
9.3.4
Este obligatorie utilizarea de ustensile și materiale care să nu producă electricitate statică.
9.4
Măsuri speciale de protecție a muncii și de apărare împotriva incendiilor, la aplicarea profilului mână curentă
9.4.1
Întregul personal al șantierului trebuie să fie instruit în legătură cu măsurile de securitate a muncii, referitoare la utilizarea aparatelor electrice și manipulării acestora. Aceleași măsuri trebuie să fie luate și la întreținerea balustradei prin ștergere cu produse specifice.
Anexa nr.1
REFERINȚE TEHNICE ȘI LEGISLATIVE
Legislație :
Nr. crt.
Acte legislative
Publicație
1.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu
modificările ulterioare
Monitorul Oficial al României,
*) Aprobată prin
Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 1.529 din 23 august 2012 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 11 septembrie 2012.
Partea I , nr. 12 din 24 .01.1995
2.
Ordinul ministrului administrației și internelor nr.163/2007 pentru aprobarea “Norme generale de apărare împotriva incendiilor”
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.216 din 29.03.2007
3.
Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă
Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26.07.2006
4.
Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu
modificările și completările ulterioare,
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 882 din 30.10.2006
5
Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului de stat, ministrului administrației și internelor nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza
performanțelor de comportare la foc, cu modificările și completările ulterioare
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 90 din 27.01.2005
6.
Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sanătății și familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protecția muncii, cu modificările ulterioare
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 880 din 06.12.2002
Standarde:
1.
SR EN 233:2001
Tapete în rulouri. Specificații pentru tapete din hârtie finisată,
tapete vinilice și tapete din materiale plastice
2.
SR EN 235:2003
Tapete. Vocabular și simboluri
3.
SR EN 259-1:2002
Tapete în rulouri. Tapete de utilizare intensă. Partea 1:
Specificații
4.
SR EN 259-2:2002
Tapete în rulouri. Tapete de utilizare intensă. Partea 2:
Determinarea rezistentei la impact
5.
SR EN 266: 1997
Tapete în rulouri. Specificații pentru tapete textile
6.
SR EN 478:2002
Profile de policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U) pentru
realizarea ferestrelor și ușilor. Caracterizarea aspectului după expunere la 150
o C. Metodă de încercare
7.
SR EN 1372:2002
Adezivi. Metode de încercare a adezivilor pentru îmbrăcăminte de pardoseală și tapet. Încercarea la desprindere
8.
SR EN 1373:2002
Adezivi. Metode de încercare a adezivilor pentru îmbrăcăminte de pardoseală și tapet. Încercarea la forfecare
9.
SR EN 12149:2003
Tapete în rulouri. Determinarea migrării metalelor grele și a
altor elemente extractibile, a conținutului de monomer al clorurii de vinil și a emisiei de formaldehidă
10.
SR EN 12956:2001
Tapete în rulouri. Determinarea dimensiunilor, liniarității, rezistenței la spălare cu buretele și a lavabilității
11.
SR EN 12667:2002
Performanța termică a materialelor și produselor de construcție. Determinarea rezistenței termice prin metoda plăcii calde gardate și prin metoda cu termofluxmetru. Produse cu rezistență termică mare și medie
12.
SR EN 13501-1+A1:2010
Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție
la foc
13.
SR EN 15102 +A1:2011
Tapete decorative. Tapete în rulouri și panouri
14.
SR EN ISO 105-B 02:2003
Materiale textile. Încercări de rezistență a vopsirilor. Partea
B02: Rezistența vopsirilor la lumina artificială: Lampa cu arc cu xenon
15.
SR EN ISO 354:2004
Acustică. Măsurarea absorbției acustice în cameră de reverberație
16.
SR EN ISO 527-2:2000
Materiale plastice. Determinarea proprietăților de tracțiune. Partea 2: Condiții de încercare a materialelor plastice pentru
injecție și extrudare
17.
SR EN ISO 2812-1:2007
Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la lichide. Partea 1:
Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa
18.
SR EN ISO 3126:2005
Sisteme de canalizare de material plastic. Componente de material plastic. Determinarea dimensiunilor
19.
SR EN ISO 10456:2008
Materiale și produse pentru construcții. Proprietăți higrotermice. Valori tabelare de proiectare și proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate și de proiectare
20.
SR EN ISO 10456:2008/AC:2010
Materiale și produse pentru construcții. Proprietăți higrotermice. Valori tabelare de proiectare și proceduri pentru
determinarea valorilor termice declarate și de proiectare
21.
SR EN ISO 11654:2002
Acustică. Absorbanți acustici utilizați în clădiri.Evaluarea absorbției acustice
22.
SR EN ISO 12572:2002
Performanța higrotermică a materialelor și produselor de construcție. Determinarea proprietăților de transmisie a vaporilor de apă
Dispozitive, unelte și materiale auxiliare necesare la executarea lucrărilor de tapetare
a)
foarfecă lungă sau cuțit special;
b)
perii dreptunghiulare late, cu părul scurt și moale;
c)
pensule late;
d)
bidinele;
e)
aparate de trasare orizontală și verticală;
f)
metru, teu;
g)
scară dublă;
h)
șpaclu;
i)
masă de lucru;
j)
sfoară;
k)
lavetă moale, curată și uscată.
Dispozitive, unelte și materiale auxiliare necesare la aplicarea profilului apărător muchie de treaptă
Anexa nr. 2
Anexa nr. 3
a)
dispozitiv vinclu pentru decuparea profilului în porțiunea corespunzătoare colțului treptei;
b)
cuțit cu lamă de oțel bine ascuțită;
c)
șpaclu;
d)
perie cu păr lung;
e)
lavetă moale, curată și uscată;
f)
pensulă de 5 cm;
g)
ciocan de 500 g.
Anexa nr. 4
Dispozitive, unelte și materiale auxiliare necesare la aplicarea profilului mână curentă din PVC
Pentru lucrări pregătitoare :
a)
daltă pentru metal și ciocan de 500 g, pentru înlăturarea resturilor de sudură de pe platbanda suport;
b)
pilă dreptunghiulară obișnuită, pentru metale, de 300 mm lungime;
c)
perie de sârmă, pentru îndepărtarea ruginei și a prafului rezultat de la îndepărtarea resturilor de sudură.
Pentru aplicarea profilului mână curentă :
a)
suflantă electrică cu un debit de 0,8 m 3 /min, având înglobat corpul de încălzire din manșon de 1500 W, pentru metoda de montare cu manșon de aer cald sau cu un alt dispozitiv similar;
b)
fierăstrău tip coadă de vulpe, cu dinți fini sau fierăstrău bomfaier;
c)
cuțit;
d)
ciocan de sudat cu lamă lată sau alt dispozitiv similar;
e)
levier, de aproximativ 300 mm lungime, 2 bucăți;
f)
mănuși;
g)
chingă textilă, cu lățimea de 2 – 3 cm.
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”, indicativ CR 0—2012*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 41/2011 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 4 „Acțiuni asupra construcțiilor” și Procesul-verbal de avizare nr. 3/2011 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului
emite prezentul ordin.
Articolul 1
— Se aprobă reglementarea tehnică „Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”, indicativ CR 0— 2012, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcții București, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
— Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
Articolul 3
— La data intrării în vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehnică „Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții”, indicativ CR 0—2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului
nr. 2.230/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 și 148 bis din 16 februarie 2006, cu modificările ulterioare, se abrogă.
*
Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin fost adoptată
cu
respectarea
procedurii
de
notificare nr. RO/247/2012 din 20 iulie 2012, prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr. 204 din 21 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare.
p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Marcel Ioan Boloș,
secretar de stat
București, 23 august 2012.
Nr. 1.530.
*) Ordinul nr. 1.530/2012 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 11 septembrie 2012 și este reprodus și în acest număr bis.
Anexă
COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII CONSTRUC,IILOR
Indicativ CR 0 - 2012
Cuprins
0B 1. ELEMENTE GENERALE
11B 1.1 Domeniu de aplicare
21B 1.2 Ipoteze
13B 1.3 Definiții și termeni de specialitate
41B 1.3.1 Termeni pentru proiectare
24B 1.3.2 Termeni pentru acțiuni
43B 1.3.3 Termeni pentru proprietățile/rezistențele materialelor
44B 1.3.4 Termeni pentru geometria structurii
14B 1.4 Simboluri
14B 1.5 Documente de referință
1B 2. REGULI/CERINȚE DE BAZĂ
15B 2.1 Reguli/cerințe de bază
16B 2.2 Managementul siguranței
17B 2.3 Durata de viață proiectată a structurii construcției
18B 2.4 Durabilitatea structurii construcției
91B 2.5 Managementul calității
2B 3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ
20B 3.1 Elemente generale
21B 3.2 Situații de proiectare
22B 3.3 Stări limită ultime
32B 3.4 Stări limită de serviciu
24B 3.5 Proiectarea la stări limită
3B 4. VARIABILE DE BAZĂ
25B 4.1 Acțiuni
45B 4.1.1 Clasificarea acțiunilor
64B 4.1.2 Valori caracteristice ale acțiunilor
47B 4.1.3 Alte valori reprezentative ale acțiunilor variabile
48B 4.1.4 Reprezentarea acțiunilor pentru structurile sensibile la oboseală
49B 4.1.5 Reprezentarea acțiunilor dinamice
05B 4.1.6 Acțiuni geotehnice
51B 4.1.7 Influența mediului
26B 4.2 Proprietățile/rezistențele materialelor
27B 4.3 Geometria structurii
4B 5. MODELAREA STRUCTURALĂ
5B 6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENȚILOR PARȚIALI DE SIGURANȚĂ
82B 6.1 Elemente generale
29B 6.2 Limitări
30B 6.3 Valori de proiectare
52B 6.3.1 Valori de proiectare ale acțiunilor
53B 6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor acțiunilor
45B 6.3.3 Valori de proiectare ale proprietăților/rezistențelor materialelor
55B 6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistențele elementelor structurale
56B 6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice
31B 6.4 Stări limită ultime
57B 6.4.1 Elemente generale
85B 6.4.2 Verificarea rezistenței structurii și a echilibrului static
6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) acțiunilor
60B 6.4.4 Coeficienți parțiali de siguranță pentru acțiuni și combinarea efectelor acțiunilor
61B 6.4.5 Coeficienți parțiali de siguranță pentru materiale
32B 6.5 Stări limită de serviciu
62B 6.5.1 Verificări
36B 6.5.2 Criterii de serviciu
64B 6.5.3 Combinarea (efectelor) acțiunilor
65B 6.5.4 Coeficienți parțiali (de siguranță) pentru materiale
6B 7. COMBINAREA EFECTELOR ACȚIUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCȚII
33B 7.1 Combinarea (efectelor) acțiunilor
66B 7.1.1 Elemente generale
43B 7.2 Stări limită ultime
76B 7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) acțiunilor pentru situațiile de proiectare persistentă și tranzitorie
68B 7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) acțiunilor pentru situațiile de proiectare accidentale și seismice
35B 7.3 Stări limită de serviciu
96B 7.3.1 Coeficienți parțiali de siguranță pentru acțiuni
07B 7.3.2 Criterii de serviciu
7B ANEXA A1. CLASIFICAREA CONSTRUCȚIILOR ÎN CLASE DE IMPORTANȚĂ-EXPUNERE
9B ANEXA A2 (informativă). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANȚĂ ȘI PROIECTAREA CU COEFICIENȚI PARȚIALI DE SIGURANȚĂ
37B A2.1 O
BIECT
38B A2.2 Metode de evaluare a siguranței
39B A2.3 Coeficienți parțiali de siguranță
04B A2.4 F ACTORII DE COMBINARE / GRUPARE A
( EFECTELOR )
ACȚIUNILOR 'P
0
10B ANEXA A3 (informativă). PROIECTARE ASISTATĂ DE ÎNCERCĂRI
0B 1. ELEMENTE GENERALE
11B 1.1 Domeniu de aplicare
Codul cuprinde principii, reguli de aplicare și date de bază armonizate cu standardul SR EN 1990, necesare pentru proiectarea și verificarea structurilor de construcții, elementelor structurale și ale tuturor elementelor de construcții, instalații și echipamente pentru care există cerințe normative de rezistență, stabilitate și durabilitate.
celor existente, în vederea reabilitării sau schimbării funcțiunii acestora.
Prevederile codului nu se aplică la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor și podurilor.
Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanților, executanților, precum și organismelor de verificare și control (verificarea și/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul și/sau expertizarea lucrărilor de construcții, după caz).
Codul se aplică pentru proiectarea și verificarea clădirilor și construcțiilor inginerești noi sau a
12B 1.2 Ipoteze
-
alegerea sistemului structural și proiectarea structurii de rezistență sunt f ă cute de personal calificat și cu experiență;
-
execuția lucrărilor de construcții este efectuată de personal având experiența și cunoștin ț ele corespunzătoare;
-
materialele de construcție și produsele utilizate respectă specificațiile de material și produs conform legislației în vigoare;
-
structura construcției este adecvat întreținută în exploatare;
-
structura construcției este utilizată în acord cu ipotezele de proiectare.
Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt:
31B 1.3 Definiții și termeni de specialitate
41B 1.3.1 Termeni pentru proiectare
îndeplinite în diferite stări limită;
-
Situații de proiectare:
set de condiții fizice reprezentând situațiile reale care au loc într-un interval de timp considerat, pentru care proiectarea asigură că stările limită relevante nu sunt depășite;
-
Situație tranzitorie de proiectare:
situație de proiectare care este relevantă pe o durată de timp mai scurtă decât durata de viață proiectată și care are o probabilitate mare de a se produce;
-
Situație persistentă (permanentă) de proiectare:
situație de proiectare care este relevantă pe un interval de timp de același ordin cu durata vieții structurii (condiția normală de proiectare);
-
Situație accidentală de proiectare:
situație de proiectare care implică condiții de expunere excepțională a structurii la foc, explozii, impact, cedare locală;
-
Situație de proiectare seismică:
situație de proiectare excepțională care implică expunerea structurii la un eveniment seismic;
-
Proiectare la incendiu:
situație de proiectare pentru realizarea performanței necesare în caz de incendiu;
-
Criterii de proiectare:
formulări cantitative care descriu condițiile care trebuie
construcției sau parte a acesteia trebuie utilizată fără reparații majore în condiții normale de intreținere/mentenanță;
-
Hazard:
un eveniment neuzual și sever provenind din mediul natural, o rezistență insuficientă sau abateri dimensionale excesive;
-
Stare limită:
stare dincolo de care structura nu mai îndeplinește criteriile de proiectare;
-
Stare limită ultimă:
stare asociată cu ruperea elementelor structurale și alte forme de cedare structurală, care pot pune în pericol siguranța vieții oamenilor;
-
Stare limită de serviciu (de exploatare):
stare dincolo de care cerințele de serviciu specificate pentru structura construcției și elementele sale structurale nu mai sunt îndeplinite. În cazul în care consecințele acțiunilor ce au provocat depășirea cerințelor de serviciu rămân și după ce acțiunile respective au fost îndepărtate, starea limită de serviciu este denumită ireversibilă; în caz contrar este denumită stare limită de serviciu reversibilă;
-
Variabilă de bază:
variabilă reprezentând mărimi fizice ce caracterizează acțiunile, geometria și proprietățile materialelor, inclusiv proprietățile terenului;
-
Valoare nominală:
valoare stabilită pe baze nestatistice;
-
Reparație:
refacerea oricărei părți degradate sau avariate a construcției cu scopul de a obține același nivel de rezistență, rigiditate și/sau ductilitate, cu cel anterior degradării;
-
Consolidare:
refacerea oricărei părți a construcției (a unor elemente sau ansamblu de elemente) în scopul obținerii unei capacități structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezistență superioară, rigiditate mai mare, ductilitate ridicată.
-
Durata de viață proiectată:
durată de timp considerată pentru care structura
42B 1.3.2 Termeni pentru acțiuni
1.3.2.1
Acțiuni ( F )
Acțiunile asupra construcțiilor se pot exprima prin:
a)
Forțe/încărcări aplicate asupra structurii construcției (acțiuni directe);
b)
Accelerații provocate de cutremure sau alte surse (acțiuni indirecte);
c)
Deformații impuse cauzate de variații de temperatură, umiditate, tasări diferențiate sau provocate de cutremure (acțiuni indirecte).
1.3.2.2
Efect al acțiunii ( E )
efort unitar în elementele structurale, precum și în termeni de deplasare și/sau rotire pentru elementele structurale și structură în ansamblu.
Efectul acțiunii/acțiunilor pe structură se poate exprima în termeni de efort secțional și/sau
1.3.2.3
Acțiune permanentă ( G )
neglijabilă.
Acțiune pentru care variația în timp a parametrilor care caracterizează acțiunea este nulă sau
1.3.2.4
Acțiune variabilă ( Q )
Acțiune pentru care variația în timp a parametrilor care caracterizează acțiunea nu este nici monotonă, nici neglijabilă.
1.3.2.5
Acțiune accidentală ( A )
redusă de a se exercita asupra structurii în timpul duratei sale de viață proiectate.
Acțiune de durată scurtă dar de intensitate semnificativă, pentru care există o probabilitate
acoperiș) sunt acțiuni accidentale iar vântul este acțiune variabilă.
De exemplu, impactul și zăpada (doar în cazul aglomerărilor excepționale de zăpadă pe
1.3.2.6
Acțiune seismică ( A
E )
Acțiune asupra structurii datorată mișcării terenului provocate de cutremure.
1.3.2.7
Acțiune geotehnică
Acțiune transmisă structurii de către teren, umplutura de pământ și apa subterană.
1.3.2.8
Acțiune fixă și acțiune liberă
distribuții și poziții pe structură.
Acțiune care are distribuția și poziția fixe pe structură. Acțiunea liberă poate avea diverse
1.3.2.9
Acțiune statică
Acțiune care nu provoacă forțe de inerție pe structură și în elementele sale componente.
1.3.2.10
Acțiune dinamică
Acțiune care provoacă forțe de inerție semnificative pe structură și în elementele sale componente.
1.3.2.11
Acțiunea cvasistatică
Acțiune dinamică reprezentată printr-o acțiune statică echivalentă.
1.3.2.12
Valoare caracteristică a unei acțiuni ( F
k )
Valoarea caracteristică a unei acțiuni ( F
k ) reprezintă principala valoare reprezentativă a acțiunii. Valoarea caracteristică a unei acțiuni corespunde unei probabilități mici de depășire a acțiunii în sensul defavorabil pentru siguranța structurii în timpul unui interval de timp de referință. Valoarea caracteristică se determină ca fractil al repartiției statistice a acțiunii.
1.3.2.13
Valoare de proiectare a unei acțiuni ( F
d )
Valoare obținută prin multiplicarea valorii caracteristice
F
k
cu un coeficient parțial de siguranță,
y
f
care ia în considerație incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranței structurale, care caracterizează acțiunea.
1.3.2.14
Valoare cvasipermanentă a unei acțiuni variabile ( 1ț 2 Q k
)
Valoare determinată, astfel încât durata totală în care aceasta este depășită reprezintă un procent ridicat din durata de viață proiectată a structurii.
Valoare exprimată ca o fracțiune din valoarea caracteristică a acțiunii utilizând factorul
1ț
2
:'S 1.
1.3.2.15
Valoarea frecventă a unei acțiuni variabile ( 1ț 1 Q k
)
Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice astfel încât pe durata de viață a structurii această valoare a acțiunii se întâlnește frecvent; se exprimă ca o fracțiune din valoarea caracteristică a acțiunii utilizând factorul
1ț
1
:'S 1.
1.3.2.16
Valoarea de combinare/grupare a unei acțiuni variabile ( 1ț 0 Q k
)
Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice, astfel încât probabilitatea de depășire a
aceeași cu probabilitatea de depășire a valorii sale caracteristice; se exprimă ca o fracțiune din valoarea caracteristică a acțiunii utilizând factorul
1ț
0
:'S 1.
efectelor provocate de combinația (gruparea) de încărcări din care face parte este aproximativ
43B 1.3.3 Termeni pentru proprietățile/rezistențele materialelor
1.3.3.1
Valoare caracteristică a unei proprietăți mecanice/rezistențe ( X
k
sau
R
k )
Valoarea caracteristică a unei proprietăți mecanice/rezistențe a materialului structural corespunde unei probabilități mici de nedepășire a valorii proprietății mecanice/rezistenței. Valoarea caracteristică se determină ca fractil inferior al repartiției statistice a proprietății mecanice/rezistenței materialului.
În lipsa datelor statistice poate fi folosită ca valoare caracteristică o valoare nominală stabilită determinist sau indicată în documente specifice.
1.3.3.2
Valoare de proiectare a unei proprietăți mecanice/rezistențe ( X
d
sau
R
d )
Valoarea de proiectare a unei proprietăți mecanice/rezistențe este obținută prin împărțirea valorii caracteristice
X
k
sau
R
k
la un coeficient parțial de siguranță,
y
m
sau
y
M
care ia în considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranței structurale.
1.3.3.3
Valoare nominală ( X
nom
sau
R
nom )
Valoarea nominală este valoarea din documente specifice de material sau de produs utilizată în lipsa datelor statistice.
44B 1.3.4 Termeni pentru geometria structurii
1.3.4.1
Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice ( a
k )
Valoarea caracteristică a unei proprietăți geometrice ( a
k ) corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate în proiect.
1.3.4.2
Valoare de proiectare a unei proprietăți geometrice ( a
d )
Valoarea de proiectare a unei proprietăți geometrice este egală, în general, cu valoarea nominală.
14B 1.4 Simboluri
Litere latine majuscule
A
Acțiune accidentală
A d
Valoare de proiectare a acțiunii accidentale
A Ed
Valoare de proiectare a acțiunii seismice
A Ek
Valoare caracteristică a acțiunii seismice
C d
Valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat
E
Efect al acțiunii
E d
Valoare de proiectare a efectului acțiunilor
E d,dst
Valoare de proiectare a efectului acțiunilor cu efect defavorabil asupra stabilității structurale
E d,stb
Valoare de proiectare a efectului acțiunilor cu efect favorabil asupra stabilității structurale
F
Acțiune
F d
Valoare de proiectare a unei acțiuni
F k
Valoare caracteristică a unei acțiuni
F rep
Valoare reprezentativa a unei acțiuni
G
Acțiunea permanentă
G d
Valoare de proiectare a acțiunii permanente
G d,inf
Valoare inferioară de calcul a acțiunii permanente
G d,sup
Valoare superioară de calcul a acțiunii permanente
G k
Valoare caracteristică a acțiunii permanente
G k,j
Valoare caracteristică a acțiunii permanente j
G kj,sup
/
G kj,inf
Valoare caracteristică superioară/inferioară a acțiunii permanente j
P
Valoare reprezentativă a acțiunii precomprimării
P
d
Valoare de proiectare a acțiunii precomprimării
P
k
Valoare caracteristică a acțiunii precomprimării
P
m
Valoare medie a acțiunii precomprimării
Q
Acțiune variabilă
Q d
Valoare de proiectare a unei acțiuni variabile
Q k
Valoare caracteristică a unei acțiuni variabile
Q k,l
Valoare caracteristică a principalei acțiuni variabile, 1
Q k,i
Valoare caracteristică a unei acțiuni variabile asociate, i
R
Rezistența
R d
Valoare de proiectare a unei rezistențe
R k
Valoare caracteristică a unei rezistențe
X
Proprietate a materialului
X d
Valoare de proiectare a unei proprietăți a materialului
X k
Valoare caracteristică a unei proprietăți a materialului
Litere latine mici
a d
Valoare de proiectare a unei proprietăți geometrice
a k
Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice
a nom
Valoare nominală a unei proprietăți geometrice
Litere grecești majuscule
� a
Abaterile, erorile nefavorabile față de valorile nominale și efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice
Litere grecești mici
Coeficient parțial de siguranță
f
Coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni, care ține seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile și nealeatoare ale valorii acțiunii de la valoarea sa caracteristică
F
Coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni, care ține seama de incertitudinile modelului și de variațiile dimensionale
g
Coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni permanente, care ține seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor acțiunii de la valorile reprezentative
G
Coeficient parțial pentru acțiuni permanente, care ține seama de incertitudinile modelării acțiunii și de variațiile dimensionale
G,j
Coeficient parțial pentru acțiunea permanentă j
Gj,sup
/ Gj,inf
Coeficienți parțiali de siguranță pentru acțiunea permanentă j
I,e
Factor de importanță și expunere a construcției pentru acțiunile din cutremur
I,w
Factor de importanță și expunere a construcției pentru acțiunile din vânt
I,s
Factor de importanță și expunere a construcției pentru acțiunile din zăpadă
m
Coeficient parțial de siguranță pentru rezistența materialului care ține seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile și nealeatoare ale rezistenței materialului de la valoarea sa caracteristică;
M
Coeficient parțial de siguranță pentru o proprietate de material, care ține seama de incertitudinile modelului și de variațiile dimensionale
P
Coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni de precomprimare
q
Coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni variabile, care ține seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor acțiunii de la valorile sale reprezentative
Q
Coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni variabile, care ține seama de incertitudinile modelului și de variațiile dimensionale
Q,i
Coeficient parțial de siguranță pentru acțiunea variabilă i (i = 1,2…)
Rd
Coeficient parțial de siguranță care evaluează incertitudinea modelului de calcul al rezistenței
Sd
Coeficient parțial de siguranță care evaluează incertitudinile privind modelul de calcul al efectului în secțiune al acțiunii
F
d
și, în unele cazuri, privind modelarea acțiunii
Valoarea medie a factorului de conversie care ține cont de efectele de volum, scară, de umiditate, temperatură, timp și de alți parametri asupra rezistenței materialului testat;
0
Factor pentru valoarea de grupare a unei acțiuni variabile
1
Factor pentru valoarea frecventă a unei acțiuni variabile
2
Factor pentru valoarea cvasipermanentă a unei acțiuni variabile.
14B 1.5 Documente de referință
(1)
Următoarele referințe conțin prevederi care, prin trimiteri făcute în prezentul text, constituie prevederi ale acestui cod:
Nr. crt.
Standarde
Denumire
1.
SR EN 1990: 2004
Eurocod: Bazele proiectării structurilor.
2.
SR EN 1990:2004/NA:2006
Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă națională.
3.
SR EN 1991-1-2:2004
Eurocod 1. Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acțiuni generale. Acțiuni asupra structurilor expuse la foc.
4.
SR EN 1991-1- 2:2004/NA:2006
Eurocod 1. Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acțiuni generale. Acțiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă națională.
(2)
Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele naționale SR EN 1990:2004 și SR EN 1990:2004/NA:2006, identificate printr-o bar ă
lateral ă .
1B 2. REGULI/CERIN,E DE BAZĂ
15B 2.1 Reguli/cerințe de bază
2.1.1
Structurile de construcții vor fi proiectate și executate cu un grad de siguranță stabilit în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, astfel încât în timpul duratei lor de viață
proiectate să preia toate acțiunile din timpul execuției și exploatării construcției și să rămână funcționale pentru scopul pentru care au fost proiectate.
2.1.2
Structurile de construcții vor fi proiectate și executate pentru a rezista și la acțiuni produse de incendii, explozii, impact și consecințe ale erorilor umane, fără a fi degradate într- o măsură excesivă pe durata exploatării acestora.
-
eliminarea sau reducerea efectelor hazardurilor la care poate fi expusă;
-
alegerea unui tip de structură care este puțin vulnerabilă la hazardurile considerate;
-
evitarea unor sisteme structurale care pot ceda fără avertisment;
-
utilizarea unor sisteme structurale la care elementele structurale conlucrează în preluarea acțiunilor.
2.1.3
Avarierea și degradarea potențială a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
61B 2.2 Managementul siguranței
prevederilor prezentului cod se poate realiza prin:
a)
proiectarea structurilor conform reglementărilor tehnice în construcții în vigoare,
b)
execuția corespunzatoare și luarea de măsuri de management al calității lucrărilor.
2.2.1
Nivelul de siguranță cerut pentru structurile de construcții proiectate cu respectarea
diferite acțiuni (pierdere de capacitate de rezistență și/sau funcționalitate, pierdere de ordin economic/social, impact asupra mediului etc.) pot fi adoptate niveluri diferite de siguranță pentru rezistența structurală.
2.2.3 Alegerea nivelurilor de siguranță pentru o structură de construcții va lua în considerare factori relevanți precum:
-
cauzele posibile și modul de evoluție a structurii spre o stare limită (ultimă și/sau de serviciu);
-
consecințele posibile ale cedării exprimate în termeni de risc de pierdere de vieți și risc de pierderi economice potențiale;
-
reacția populației față de cedarea structurii;
-
costul reducerii riscului de cedare (a structurii).
2.2.2
În funcție de consecințele anticipate în ceea ce privește comportarea construcțiilor la
ansamblu și/sau prin considerarea separată a elementelor sale componente.
2.2.4 Pot fi adoptate niveluri diferite de siguranță prin considerarea structurii construcției ca
17B 2.3 Durata de viață proiectată a structurii construcției
simplificat evaluată ca în Tabelul 2.1.
Durata de viață proiectată a structurii construcției trebuie specificată. Aceasta poate fi
71B Tabelul 2.1 - Durate de viață proiectată pentru structuri de construcții (valori orientative)
Categoria duratei vieții
Durata de viață
proiectată a structurii construcției, în ani
27B Exemple
5
2 100
Structuri pentru clădiri monumentale și construcții ingineresti importante
4
50 -100
Structuri pentru clădiri și alte construcții curente
3
15 - 30
Structuri pentru construcții agricole sau similare
2
10 - 25
Părți de structură care pot fi înlocuite
1
10
Structuri temporare
Notă - Structurile sau părți ale structurilor care pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu vor fi considerate ca temporare.
81B 2.4 Durabilitatea structurii construcției
acestora asupra durabilității și protecției materialelor structurii de construcție.
2.4.2 Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetărilor experimentale și/sau a experienței obținute de la construcțiile similare precedente.
2.4.1 În faza de proiectare se vor identifica condițiile de mediu și se vor evalua influențele
19B 2.5 Managementul calității
proiectare trebuie luate măsuri de management al calității lucrărilor privind definirea cerințelor de siguranță, precum și măsuri organizatorice și de control în stadiile de proiectare, execuție și funcționare a clădirii.
2.5.1 În vederea realizării unei structuri care corespunde regulilor și ipotezelor considerate la
2B 3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ
02B 3.1 Elemente generale
3.1.2
Verificarea uneia dintre cele două categorii de stări limită poate fi omisă dacă există suficiente informații care demonstrează că verificarea una dintre stări este satisfacută de verificarea celeilalte.
3.1.3
Stările limită sunt corelate cu situațiile de proiectare (pct. 3.2)
3.1.4
Verificarea stărilor limită care se referă la efecte dependente de timp trebuie asociată cu durata de viață proiectată a structurii. Se menționează că, în general, efectele dependente de timp sunt cumulative.
3.1.1
Trebuie facută distincția între stările limită ultime și stările limită de serviciu.
21B 3.2 Situații de proiectare
3.2.1
Situațiile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstanțelor în care structura este obligată sa-și îndeplinească funcțiunea.
3.2.2
Situațiile de proiectare vor fi clasificate după cum urmează:
-
Situații de proiectare persistente sau normale, care se referă la condiții de utilizare/funcționare normală;
-
Situații de proiectare tranzitorii, care se referă la condiții temporare aplicabile structurii, de exemplu în timpul execuției sau reparațiilor;
-
Situații de proiectare accidentale, care se referă la condiții excepționale la care este expusă structura (de exemplu foc, explozii, impact și consecințele degradării locale);
-
Situații de proiectare seismice, aplicabile structurilor expuse acțiunii seismice.
3.2.3
Situațiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe și variate pentru a cuprinde toate condițiile care pot fi rațional prevăzute în timpul execuției și utilizării construcției.
22B 3.3 Stări limită ultime
clasificate ca stări limită ultime.
3.3.1
Stările limită care implică protecția vieții oamenilor și a siguranței structurii sunt
trebuie de asemenea clasificate ca stări limită ultime.
3.3.3 Stările limită anterioare cedării structurale care, pentru simplitate, sunt considerate în locul prăbușirii propriu-zise, pot fi tratate ca stări limită ultime.
3.3.4 Dacă sunt relevante pentru siguranța structurii, vor fi verificate și următoarele stări limită ultime:
-
pierderea echilibrului structurii sau al unei părți a acesteia, considerate ca un corp rigid;
-
cedarea prin deformații excesive, transformarea structurii sau a oricărei părți a acesteia într-un mecanism, pierderea stabilității structurii sau a oricărei parți a acesteia, incluzând reazemele și fundațiile;
-
cedarea cauzată de oboseală și de alte efecte dependente de timp.
3.3.2
Stările limită care implică protecția unor bunuri de patrimoniu sau de mare valoare
32B 3.4 Stări limită de serviciu
structurale în condiții normale de exploatare, (ii) confortul oamenilor/ocupanților construcției respectiv limitarea vibrațiilor, deplasărilor și deformațiilor structurii și (iii) estetica construcției (evitarea deformațiilor mari și a fisurilor extinse) sunt clasificate ca stări limită de serviciu.
3.4.1
Stările limită care iau în considerare (i) funcționarea structurii sau a elementelor
3.4.3 Verificarea stărilor limită de serviciu se va baza pe criterii privind următoarele aspecte:
a)
deformații care afectează aspectul structurii, confortul utilizatorilor și funcționarea construcției sau cauzează degradarea finisajelor și elementelor nestructurale;
b)
vibrații care provoacă disconfortul ocupanților sau care limitează funcționarea efectivă a structurii și/sau a aparatelor, utilajelor și echipamentelor din clădire/structură;
c)
alte degradări care afecteaza defavorabil aspectul, durabilitatea și funcționalitatea clădirii/structurii.
3.4.2
Va fi făcută o distincție între stări limită de serviciu reversibile și ireversibile.
24B 3.5 Proiectarea la stări limită
acțiunilor și de calcul structural corespunzătoare stărilor limită considerate.
3.5.1
Proiectarea la stări limită trebuie să se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a
(pentru proiectare) ale acțiunilor, proprietăților materialelor și datelor geometrice.
3.5.2
Se va verifica nedepășirea stărilor limită atunci când sunt utilizate valorile relevante
combinare de încărcări/efecte ale încărcărilor.
3.5.3
Verificările trebuie efectuate pentru toate situațiile de proiectare relevante și critice de
siguranță parțiali specificați în Capitolul 6 și exemplificați în Capitolul 7.
3.5.5
La proiectare trebuie să se țină seama și de posibilele abateri de la modul anticipat/preconizat de acțiune al unor încărcări precum și de eventualele imperfecțiuni geometrice ale construcției.
3.5.6
Informativ, poate fi efectuată și o proiectare bazată pe metode probabilistice atunci când se dispune de datele și modelele probabilistice necesare (vezi Anexa A2).
3.5.4
Cerințele de proiectare în raport cu starea limită pot fi îndeplinite utilizând coeficienții de
3B 4. VARIABILE DE BAZĂ
25B 4.1 Acțiuni
54B 4.1.1 Clasificarea acțiunilor
-
Acțiuni permanente ( G ), de exemplu acțiuni directe precum greutatea proprie a construcției, a echipamentelor fixate pe construcții și acțiuni indirecte, de exemplu datorate contracției betonului și tasărilor diferențiate;
-
Acțiuni variabile ( Q ), de exemplu acțiuni pe planșeele și acoperișurile clădirilor, acțiunea zăpezii, acțiunea vântului, împingerea pământului, a fluidelor și a materialelor pulverulente;
-
Acțiuni accidentale ( A ), de exemplu acțiuni din explozii, acțiuni din impact, acțiunea zăpezii (în cazul aglomerărilor excepționale de zăpadă pe acoperiș);
-
Acțiunea seismică ( A
E ).
4.1.1.1
Acțiunile pot fi clasificate după variația lor în timp, astfel:
în funcție de variația intensității lor în timp.
4.1.1.3 Acțiunile pot fi de asemenea clasificate:
-
după origine, ca directe sau indirecte;
-
după variația spațială, ca fixe sau libere;
-
după natura și/sau după răspunsul structurii, ca statice sau dinamice.
4.1.1.2
Acțiunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile,
46B 4.1.2 Valori caracteristice ale acțiunilor
poate fi determinată:
4.1.2.1
Valoarea caracteristică
F
k
a unei acțiuni (principala valoare reprezentativă a acțiunii)
cazuri) al repartiției statistice a acțiunii;
- pe baze deterministe, printr-o valoare nominală, utilizată în documentația proiectului în lipsa datelor statistice.
- pe baze probabilistice, printr-un fractil, de obicei superior (dar și inferior în unele
-
dacă variabilitatea lui
G
poate fi considerată redusă, se va utiliza o singură valoare
G
k ;
-
dacă variabilitatea lui
G
nu poate fi considerată redusă, vor fi utilizate două valori: o valoare superioară,
G
k,sup
și o valoare inferioară,
G
k,inf .
4.1.2.2
Valoarea caracteristică a unei acțiuni permanente
G
k
va fi evaluată după cum urmează:
proiectată a structurii și coeficientul său de variație este mic (0,05÷ 0,1). În acest caz
G
k
va fi luat egal cu valoarea sa medie.
4.1.2.3
Variabilitatea lui
G
poate fi neglijată dacă
G
nu variază semnificativ pe durata de viață
al acțiunii este peste 0,10) și/sau pentru structurile a căror siguranță este sensibilă la variația lui
G , în proiectare vor fi utilizate acele valori ale lui
G
care au un efect defavorabil asupra siguranței. Acele valori pot fi după caz fie
G
k,inf
– reprezentat de fractilul de 5% al repartiției statistice a acțiunii
G , fie
G
k,sup
– reprezentat de fractilul de 95% al repartiției statistice a acțiunii
G . Repartiția statistică a lui
G
poate fi considerată normală.
4.1.2.4
Dacă variabilitatea statistică a acțiunii
G
nu poate fi neglijată (coeficientul de variație
caracteristică, valoare calculată pe baza dimensiunilor nominale și a greutății specifice medii.
4.1.2.6 Pretensionarea,
P , trebuie clasificată ca o acțiune permanentă cauzată de forțe controlate și/sau de deformații controlate impuse pe structură. Tipul de pretensionare trebuie diferențiat în funcție de soluția tehnologică adoptată (de exemplu pretensionare prin toroane, pretensionare prin deformații impuse reazemelor).
Valorile caracteristice ale pretensionării, la un timp t, pot fi o valoare superioară
P
k,sup (t) și o valoare inferioară
P
k,inf (t). Pentru stările limită ultime va fi utilizată o valoare medie
P
m (t).
4.1.2.5
Determinist, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentată de o singură valoare
-
fie unei valori superioare cu o probabilitate specificată de a nu fi depășită într-un interval de timp precizat;
-
fie unei valori nominale, în cazurile unde reprezentarea statistică nu este cunoscută.
4.1.2.7
Pentru acțiunile variabile, valoarea caracteristică
Q
k
va corespunde:
probabilitatea de nedepășire de 2% într-un an, ceea ce corespunde unui interval mediu de recurență de 50 de ani a unei valori mai mari decât valoarea caracteristică,
IMR =50 ani. În anumite cazuri valoarea caracteristică a acțiunilor climatice se poate defini și cu alte probabilități de nedepășire într-un an.
4.1.2.8
În general, valoarea caracteristică a acțiunilor din vânt și din zăpadă se definește prin
proiect individual în parte.
4.1.2.9
Pentru acțiuni accidentale, valoarea de proiectare
A
d
trebuie specificată pentru fiecare
caracteristică
A
Ek .
Pentru proiecte individuale
A
Ed
poate fi specificată explicit pentru valori superioare celor indicate în reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea la acțiunea seismică a construcțiilor noi, care sunt determinate pentru un intervalul mediu de recurență ( IMR ) de 100 ani, respectiv 39% probabilitate de depășire a valorii
A
Ed
în 50 ani.
4.1.2.10
Pentru acțiuni seismice valoarea de proiectare
A
Ed
va fi determinată din valoarea
pentru un
IMR
= 475 ani, probabilitatea de depășire a valorii
A
Ed
în 50 ani este de 10%).
A Ed
va avea valori mai ridicate pentru intervale medii de recurență superioare (de exemplu,
47B 4.1.3 Alte valori reprezentative ale acțiunilor variabile
a)
Valoarea de combinare/grupare a unei acțiuni reprezentată de produsul
1ț 0 Q k
, utilizată pentru verificări la stări limită ultime și stări limită de serviciu ireversibile;
b)
Valoarea frecventă, reprezentată de produsul
1ț 1 Q k,
utilizată pentru verificări la stări limită ultime care implică acțiuni variabile și pentru verificări la stări limită de serviciu reversibile;
c)
Valoarea cvasipermanentă, reprezentată de produsul
1ț 2 Q k
, utilizată pentru verificarea la stări limită ultime care implică acțiuni accidentale și pentru verificarea la stări limită de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate și pentru calculul efectelor de lungă durată.
4.1.3.1 Alte valori reprezentative ale unei acțiuni variabile sunt:
84B 4.1.4 Reprezentarea acțiunilor pentru structurile sensibile la oboseală
4.1.4.1 Structurile sensibile la oboseală trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplicării repetate a acțiunilor specifice (ex. vibrații, vânt etc) conform reglementărilor tehnice de specialitate.
94B 4.1.5 Reprezentarea acțiunilor dinamice
provocate de acțiunile dinamice, fie implicit, în acțiunea caracteristică, fie explicit, prin aplicarea unui factor dinamic la acțiunea statică.
4.1.5.2 Acțiunile dinamice sunt exprimate, simplificat, ca acțiuni statice echivalente, și se evaluează aplicând încărcării statice coeficienți dinamici de amplificare.
4.1.5.3 Atunci când acțiunile dinamice produc un răspuns dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie să fie o analiză dinamică.
4.1.5.1 Modelele pentru acțiuni dinamice includ considerarea efectelor accelerației structurii
05B 4.1.6 Acțiuni geotehnice
determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale parametrilor geotehnici.
4.1.6.1 Acțiunile geotehnice se evaluează conform reglementările tehnice în vigoare privind
51B 4.1.7 Influența mediului
considerată influența factorilor de mediu care pot afecta durabilitatea structurii.
4.1.7.2 Acolo unde este posibil, efectele mediului vor fi evaluate cantitativ.
4.1.7.1
În alegerea materialelor, a concepției structurii și pentru proiectarea de detaliu trebuie
26B 4.2 Proprietățile/rezistențele materialelor
reprezentate de valori caracteristice.
4.2.1
Proprietățile/rezistențele materialelor, inclusiv ale terenului de fundare, vor fi
materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare și superioare.
4.2.3 Dacă valoarea inferioară a proprietăților/rezistențelor unui material este nefavorabilă pentru siguranța structurii, valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului de 5% al repartiției statistice.
Dacă valoarea superioară a proprietăților/rezistențelor unui material este nefavorabilă pentru siguranța structurii, valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului de 95% al repartiției statistice.
4.2.2
Pentru verificările la stări limită sensibile la variabilitatea proprietăților/rezistențelor
standard efectuate consultând datele informative din Anexa A3 și în conformitate cu reglementările tehnice de specialitate.
4.2.5
Dacă datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile caracteristice ale proprietăților/rezistențelor materialelor și produselor, valorile nominale vor fi adoptate ca valori caracteristice.
4.2.6
În cazurile în care este necesară o estimare superioară a rezistenței vor fi folosite acoperitor valorile medii ale proprietăților/rezistențelor materialelor.
4.2.7
Parametrii care descriu rigiditatea structurii (modulul de elasticitate, coeficienții de curgere lentă) și coeficienții de dilatare termică vor fi reprezentați de valori medii.
4.2.4 Valorile proprietăților/rezistențelor materialelor vor fi determinate pe bază de teste
27B 4.3 Geometria structurii
4.3.1
Datele geometrice vor fi reprezentate de valorile specificate în proiect.
dimensiunilor.
4.3.3 Dacă distribuția statistică a mărimilor geometrice este cunoscută, valorile caracteristice pot fi reprezentate prin fractili ai distribuției statistice.
4.3.2
Dimensiunile specificate în proiect pot fi considerate ca valori caracteristice ale
4.3.4 Toleranțele pentru elementele care se conectează trebuie să fie reciproc compatibile.
4B 5. MODELAREA STRUCTURALĂ
cu un nivel de rigurozitate acceptabil. Modelele structurale trebuie să fie cele corespunzătoare stărilor limită considerate.
5.1
Modelele structurale trebuie alese astfel încât să permită evaluarea comportării structurii
5.2
Modelul structural care trebuie folosit pentru determinarea efectelor acțiunilor dinamice va fi ales luând în considerare toate elementele structurale importante, masele acestora, caracteristicile lor de rezistență, rigiditate și amortizare precum și elementele nestructurale relevante pentru comportarea dinamică a structurii (cu proprietățile respective).
dinamice pot fi considerate fie, prin aplicarea, în mod uzual, de coeficienți echivalenți de amplificare dinamică la valorile acțiunii statice, fie prin includerea lor în valorile statice.
5.3
Atunci când acțiunile dinamice sunt considerate ca acționând cvasistatic, efectele
numai modul fundamental este relevant pentru răspunsul structurii, analiza modală explicită poate fi înlocuită de o analiză cu acțiuni statice echivalente.
5.5
Acțiunile dinamice pot fi exprimate nu numai în domeniul timp, ci și în domeniul frecvență, iar răspunsul structurii la aceste acțiuni va fi determinat, în consecință, prin metodele dinamicii stochastice.
5.6
Când acțiunile dinamice produc vibrații cu amplitudini și frecvențe care pot depăși cerințele de exploatare, se va efectua și verificarea la starea limită de serviciu a construcției.
5.7
Analiza de proiectare structurală la incendiu trebuie să se bazeze pe scenarii de incendiu (vezi SR EN 1991-1-2 și SR EN 1991-1-2/NA, precum și reglementările tehnice aplicabile, în vigoare).
5.8
Îndeplinirea cerințelor structurii expuse la foc va fi verificată fie prin analiza globală, analiza subansamblelor sau analiza elementelor, fie prin folosirea rezultatelor încercărilor cu respectarea prevederilor standardelor de încercări și a reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
5.9
Modelele de comportare fizică a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie să fie neliniare.
5.4
Pentru structuri cu geometrie regulată și distribuție regulată a rigidității și maselor, dacă
B 6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIEN,ILOR PAR,IALI DE SIGURAN,Ă
28B 6.1 Elemente generale
proiectare, astfel încât nici o stare limită să nu fie depășită atunci când în modelele de calcul sunt utilizate (i) valorile de proiectare pentru acțiuni și efectele lor pe structură și (ii) valorile de proiectare pentru rezistențe.
6.1.1
Metoda coeficienților parțiali de siguranță constă în verificarea tuturor situațiilor de
vor fi grupate conform regulilor din acest capitol și din Capitolul 7; evident, acțiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreună în grupări de acțiuni/efecte structurale ale acțiunilor.
6.1.3 Valorile de proiectare vor fi obținute din valorile caracteristice sau alte valori reprezentative utilizându-se coeficienții parțiali de siguranță sau alți factori de grupare definiți în acest capitol.
6.1.2
Pentru situațiile de proiectare selectate și stările limită considerate, acțiunile individuale
29B 6.2 Limitări
și la starea limită de serviciu a structurilor supuse la încărcări statice, precum și la cazurile în care efectele dinamice pe structură sunt determinate folosind încărcări statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vânt).
6.2.1
Metoda coeficienților parțiali de siguranță se referă la verificările la starea limită ultimă
la oboseală trebuie aplicate reguli specifice din reglementările tehnice de specialitate.
Pentru calculul structurilor în domeniul neliniar de comportare și pentru calculul structurilor
30B 6.3 Valori de proiectare
52B 6.3.1 Valori de proiectare ale acțiunilor
6.3.1.1
Efectele pe structură ale acțiunilor pot fi exprimate fie în eforturi secționale, fie în eforturi unitare.
Valoarea de proiectare
F
d
a unei acțiuni
F
se exprimă, în general, astfel:
F d
= y f
F rep
(6.1.a)
cu
unde:
F rep
=1țF k
(6.1.b)
F k
este valoarea caracteristică a acțiunii;
F rep
este o valoare reprezentativă a acțiunii;
y f
este coeficientul parțial de siguranță pentru acțiune care ține seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile și nealeatoare ale valorii acțiunii de la valoarea sa caracteristică;
1ț
este factorul pentru valoarea de grupare a unei acțiuni variabile care poate fi, după caz,
1ț 0
sau
1ț 1
sau
1ț 2
.
reglementările tehnice privind proiectarea la acțiunea seismică. Pentru proiecte individuale
A Ed
poate fi specificată explicit și cu valori superioare în conformitate cu pct. 4.1.2.10.
6.3.1.2
Pentru acțiunea seismică, valoarea de proiectare
A
Ed
va fi determinată conform
53B 6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor acțiunilor
6.3.2.1
Valoarea de proiectare a efectului pe structură al unei acțiuni
E
d
se calculează ca fiind efectul pe structură al acțiunii
E ( F
d ) înmulțit cu coeficientul parțial de siguranță
y
Sd :
E d
Sd
E F d
(6.2)
acțiunii și ale efectului pe structură al acțiunii
F
d .
Coeficientul parțial de siguranță
y Sd
evaluează incertitudinile din modelele de calcul ale
6.3.2.2
Alternativ, efectele acțiunilor pe structură
E
d
se pot exprima simplificat și sub forma:
unde:
Sd
f
F
(6.2.b)
E d
E
Sd
f
F rep
E
F
F rep
.
(6.2.a)
6.3.2.3
În cazurile în care trebuie facută o distincție între efectele favorabile și nefavorabile
ale acțiunii permanente vor fi utilizați doi coeficienți parțiali de siguranță:
G,inf
,
G,sup
.
54B 6.3.3 Valori de proiectare ale proprietăților/rezistențelor materialelor
6.3.3.1
Valorile de proiectare ale proprietăților/rezistențelor materialelor,
X
d
se exprimă astfel:
1
X k
este valoarea caracteristică a propriețătii/rezistenței materialului (vezi pct. 4.2);
y m
este coeficientul parțial de siguranță pentru proprietatea/rezistența materialului, care ține seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile și nealeatoare ale proprietății/rezistențe
i
materialului de la valoarea sa caracteristică;
este valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încercărilor experimentale în rezultate pentru proiectare, care ține seama de efectele de volum, scară, umiditate, temperatură, timp și de alți parametri asupra proprietății/rezistenței materialului testat.
unde:
X
X
k
d
m
(6.3)
55B 6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistențele elementelor structurale
6.3.4.1
Valoarea de proiectare a capacității de rezistență a elementelor structurale
R
d
poate fi exprimată fie în termeni de eforturi secționale, fie în termeni de eforturi unitare (sau tensiuni).
Valoarea de proiectare a rezistenței
R
d
se exprimă sub forma:
d
R
1
R X
d
Rd
(6.4)
unde coeficientul parțial de siguranță
1
evaluează incertitudinile privind modelul de calcul
Rd
6.3.4.2 Alternativ, rezistența
R
d
se poate exprima și sub forma:
al rezistenței, inclusiv abaterile geometrice dacă acestea nu sunt modelate explicit.
1
1
1
R
d
R
X
k
R
X
k
(6.5.a)
Rd
m
M
unde coeficientul
1
a fost încorporat în
1
împreună cu
1
și
1
.
M
Rd
m
6.3.4.3 Alternativ expresiei (6.5.a)
R
d
poate fi obținută direct din valoarea sa caracteristică
R
k :
R k
R X k
(6.5.c)
unde
R d
R
k
M
(6.5.b)
56B 6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice
structurale, pot fi reprezentate de valorile lor nominale.
6.3.5.1
Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor
a d
a nom
(6.6)
6.3.5.2
În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (poziția reazemelor sau pozițiile de aplicare ale acțiunilor) sunt semnificative pentru siguranța structurii (de exemplu provoacă momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite sub forma
a
d
a
nom
a
(6.6)
unde
a
ia în considerare abaterile, erorile nefavorabile față de valorile nominale și efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.
13B 6.4 Stări limită ultime
57B 6.4.1 Elemente generale
6.4.1.1
Verificarea structurilor se face la următoarele stări limită ultime:
a)
STR: Pierderea capacității de rezistență a elementelor structurale și a structurii sau deformarea excesivă a structurii și elementelor sale componente;
b)
GEO: Pierderea capacității de rezistență a terenului sau deformarea excesivă a acestuia;
c)
ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei părți a acesteia, considerată ca solid rigid;
d)
OB: Oboseala structurii și a elementelor structurale. Verificarea structurilor la starea limită de oboseală se detaliază în reglementările tehnice de specialitate.
Capitolul 7
6.4.1.2
Valorile de proiectare ale acțiunilor se determină în conformitate cu prevederile din
58B 6.4.2 Verificarea rezistenței structurii și a echilibrului static
6.4.2.1
Pentru verificarea la o stare limită ultimă a elementelor structurii și/sau a terenului de fundare, sau de deformare excesivă a acestora (STR / GEO) se va folosi relația:
E d
:S R d
(6.7)
unde:
E d
este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor reprezentat fie prin eforturi secționale fie prin eforturi unitare (în secțiunea care se verifică);
R d
este valoarea de proiectare a rezistenței având aceeași natură fizică cu efectul acțiunii. Expresia (6.7) nu se referă la verificările de flambaj.
relația:
6.4.2.2
Pentru verificarea la starea limită de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi
E d,dst
:S E d,stb
(6.8)
E d,dst
este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor cu efect defavorabil asupra stabilității;
E d,stb
este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor cu efect favorabil asupra stabilității.
unde:
6.4.3
Combinarea sau gruparea (efectelor) acțiunilor
6.4.3.1
Elemente generale
6.4.3.1.1
Pentru fiecare caz de încărcare, valorile de proiectare ale efectelor acțiunilor ( E
d ) vor fi determinate combinând valorile provenind din acțiuni care sunt considerate că se pot produce simultan.
6.4.3.1.2
Orice combinare sau grupare de acțiuni (efecte ale acțiunilor) va include o acțiune variabilă predominantă sau o acțiune accidentală.
6.4.3.1.3
În cazurile în care rezultatele verificării sunt sensibile la variațiile de intensitate ale acțiunii permanente aplicate în diverse poziții pe structură, valorile acestei acțiuni vor fi luate pentru ambele cazuri: favorabil și nefavorabil.
6.4.3.2
Combinarea (efectelor) acțiunilor
Combinarea (efectelor) acțiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime poate fi clasificată în următoarele trei tipuri de grupări:
-
Combinarea (efectelor) acțiunilor în
Gruparea fundamentală
pentru situațiile de proiectare persistentă sau normală și tranzitorie
Combinarea efectelor acțiunilor în Gruparea fundamentală se face luând în considerare:
(i)
Valoarea de proiectare a acțiunii variabile predominante ( y
Sd · Q
k,1 );
(ii)
Valorile de grupare ( 1ț
0,i · Q
k,i ) ale acțiunilor variabile care acționează combinat cu acțiunea predominantă multiplicate cu coeficienții parțiali de siguranță corespunzători, respectiv ( y
Sd ·
1ț
0,i · Q
k,i );
Combinarea (efectelor) acțiunilor în Gruparea fundamentală poate fi exprimată astfel:
E d
=
n
G
P
Q
G, j
k , j
p
Q, 1
k , 1
j
1
m
Q
Q,i
0 ,i k ,i i
2
(6.9)
proiectarea accidentală
Combinarea efectelor acțiunilor în Gruparea accidentală fie implică explicit o acțiune accidentală
A
(foc, impact, impuls), fie se referă la situația de după accident ( A =0). Pentru acțiuni asupra structurilor expuse la foc a se vedea capitolele 4.2 și 4.3 din SR EN 1991-1-2 și SR EN 1991-1-2/NA și prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
Combinarea (efectelor) acțiunilor în Gruparea accidentală poate fi exprimată după cum urmează:
-
Combinarea (efectelor) acțiunilor în
Gruparea accidentală
pentru situația de
E d
=
n
j
1
G k, j
P
A d
(
1 , 1
sau
2 , 1
) Q k , 1
m
Q
2
,i k ,i i
2
(6.10)
proiectare seismică
E d
=
G k, j
P
A Ed
2
,i
Q
k ,i
n
m
j
1
i
1
(6.11)
-
Combinarea (efectelor) acțiunilor în
Gruparea seismică
pentru situația de
7.4.
unde semnificațiile simbolurilor utilizate sunt explicitate la 1.3 și în Tabelele 7.1, 7.2, 7.3 și
- În cazul unei structuri supuse predominant efectelor acțiunii vântului, relația de grupare a (efectelor) acțiunilor din greutate proprie
G
k , din vânt
V
k
și din zăpadă
Z
k
este:
De exemplu:
n
1,35
j
1
G k,j
+ 1,5
V k
+ (1,5 x 0,7)
Z k
zăpezii
Z
k , relația de grupare este:
și similar, în cazul unei structuri supuse aceleași acțiuni, unde însă predomină efectul acțiunii
G k
este valoarea efectului acțiunilor permanente pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acțiunilor permanente;
Z k
este valoarea efectului acțiunii din zăpadă pe structură (pe acoperiș), calculată cu valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă;
V k
este valoarea efectului acțiunii vântului pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acțiunii vântului;
unde:
n
1,35
j
1
G k,j
+ 1,5
Z k
+ (1,5 x 0,7)
V k
60B 6.4.4 Coeficienți parțiali de siguranță pentru acțiuni și combinarea efectelor acțiunilor
sunt prezentate în Capitolul 7.
Valorile coeficienților parțiali (de siguranță) pentru acțiuni și combinarea efectelor acțiunilor
61B 6.4.5 Coeficienți parțiali de siguranță pentru materiale
tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidărie, s.a.) și pentru proiectarea infrastructurii.
Valorile coeficienților parțiali (de siguranță) pentru materiale sunt date în reglementările
32B 6.5 Stări limită de serviciu
62B 6.5.1 Verificări
6.5.1.1 Pentru verificarea la o stare limită de serviciu a structurii și elementelor sale componente se va folosi relația:
E d
:S C d
(6.12)
unde:
C d
este valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat;
E d
este valoarea de proiectare a efectului combinat al acțiunilor, asociat criteriului de serviciu respectiv, determinată pe baza combinației de acțiuni specificate în cod.
63B 6.5.2 Criterii de serviciu
Criteriile de serviciu pentru structuri și elementele lor componente sunt indicate în Capitolul
7 pentru clădiri și structuri. Acestea pot fi completate și cu alte criterii conform reglementărilor tehnice de specialitate pentru proiectarea structurilor și construcțiilor.
64B 6.5.3 Combinarea (efectelor) acțiunilor
clasificată în următoarele trei tipuri de grupări:
6.5.3.1
Combinarea (efectelor) acțiunilor pentru proiectarea la stări limită de serviciu poate fi
j
1
G k, j
P
Q k ,
1
0
,i
Q
k,i
n
m
i
2
(6.13)
-
Combinația (gruparea) caracteristică;
-
Combinația (gruparea) frecventă;
n
j
1
G k, j
P
1
,
1 Q k ,
1
m
Q
2
,i k ,i i
2
(6.14)
-
Combinația (gruparea) cvasipermanentă;
n
j
1
G k, j
P
m
Q
2
,i k ,i i
1
(6.15)
grupare a (efectelor) acțiunilor din greutate proprie
G
k , din vânt
V
k
și datorate exploatării (birouri sau, respectiv, arii de depozitare)
U
k , este:
De exemplu, în cazul unei structuri supuse predominant efectelor acțiunii vântului, relația de
G k
este valoarea efectului acțiunilor permanente pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acțiunilor permanente;
V k
este valoarea efectului acțiunii vântului pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a acțiunii vântului;
U k
este valoarea efectului datorat exploatării, calculată cu valoarea caracteristică a incărcării din exploatare.
unde:
n
1,0
j
1
G k,j
+ 1,0
V k
+ (0,7 sau, respectiv,1,0)
U k
sunt semnificative față de celelalte efecte ale acțiunilor.
6.5.3.3 Pentru situația de proiectare seismică (gruparea seismică), valoarea de proiectare a acțiunii seismice pentru starea limită de serviciu este indicată în reglementările tehnice privind proiectarea la acțiunea seismică.
6.5.3.2
Efectele acțiunilor datorate deformațiilor impuse se vor considera atunci când acestea
65B 6.5.4 Coeficienți parțiali (de siguranță) pentru materiale
specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidarie) și respectiv pentru proiectarea infrastructurii.
Coeficienții partiali (de siguranță) pentru materiale sunt indicați în reglementările tehnice de
6B 7. COMBINAREA EFECTELOR AC,IUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUC,II
33B 7.1 Combinarea (efectelor) acțiunilor
Capitolul 7 cuprinde reguli de combinare a efectelor acțiunilor pentru proiectarea structurilor de construcții
66B 7.1.1 Elemente generale
7.1.1.1
Efectele acțiunilor care nu se produc simultan nu vor fi considerate împreună în proiectare.
Tabelul 7.1 Factori de grupare (combinare) a acțiunilor variabile la clădiri și structuri
7.1.1.2
Valorile factorilor
1ț
0 ,
1ț
1
și
1ț
2
pentru combinarea/gruparea (efectelor) acțiunilor care se pot produce simultan sunt indicate în Tabelul 7.1:
Acțiunea
Factori de grupare
1ț 0
1ț 1
1ț 2
Acțiuni din exploatare provenind din funcțiunea clădirii
-
Rezidențială
-
Birouri
-
Întrunire/Adunare
-
Spații comerciale
-
Spații de depozitare
-
Acoperișuri
0,7
0,5
0,3
0,7
0,5
0,3
0,7
0,7
0,6
0,7
0,7
0,6
1,0
0,9
0,8
0,7
0
0
Acțiuni din trafic
-
Greutatea vehiculelor <30kN
-
Greutatea vehiculelor 30 ÷ 160kN
0,7
0,7
0,6
0,7
0,5
0,3
Acțiuni din zăpadă
0,7
0,5
0,4
Acțiuni din vânt
0,7
0,2
0
Acțiuni din variații de temperatură
0,6
0,5
0
1ț 0
– factor pentru valoarea de grupare a acțiunii variabile
1ț 1
– factor pentru valoarea frecventă a acțiunii variabile
1ț 2
– factor pentru valoarea cvasipermanentă a acțiunii variabile.
unde semnificațiile simbolurilor sunt următoarele:
43B 7.2 Stări limită ultime
67B 7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) acțiunilor pentru situațiile de proiectare persistentă și tranzitorie
7.2.1.1
Coeficienții parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime în situațiile de proiectare persistentă și tranzitorie sunt indicați în Tabelele 7.2 și 7.3.
7.2.1.2
La aplicarea prevederilor din Tabelele 7.2 și 7.3, pentru cazurile în care starea limită ultimă este sensibilă față de variațiile de intensitate ale acțiunilor permanente se recomandă utilizarea în proiectare atât a valorilor caracteristice maxime, cât și a celor minime.
7.2.1.3
Proiectarea elementelor structurale va fi efectuată utilizând combinațiile de acțiuni din
Tabelul 7.2 Stări limită ultime de pierdere a capacității de rezistență STR/GEO.
Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situații de proiectare persistente și tranzitorii (Gruparea fundamentală)
6.4.3 și valorile de proiectare ale acțiunilor calculate cu coeficienții parțiali de siguranță din Tabelul 7.2.
Acțiuni caracteristice
Acțiuni permanente,
G
k,j
Acțiunea variabilă predominată,
Q
k,1
Alte acțiuni variabile,
Q
k,i
Cu efect nefavorabil asupra siguranței
G k,sup
Cu efect favorabil asupra siguranței
G k,inf
Cea principală (dacă există)
Altele
Q k,i
i 2 2
Coeficient parțial de siguranță
G
j ,sup
G
j ,inf
Q,
1
-
Q,i
0
,i
*
Valori ale coeficienților parțiali
1,35
1,0
1,5
-
1 , 5
0
,i
*
* Pentru valorile
0
,i
vezi Tabelul 7.1
În cazurile în care acțiunile variabile (predominantă sau alte acțiuni) au efect favorabil asupra siguranței, efectele acestor acțiuni se pot neglija în gruparea fundamentală de proiectare.
Pentru proiectarea structurilor, elementelor structurale componente și fundațiilor pot fi folosiți și alți coeficienți parțiali de siguranță decât cei din Tabelul 7.2 (de exemplu pentru deformații și deplăsări), coeficienți care sunt indicați în reglementările tehnice de specialitate.
Tabelul 7.3 Starea limită ultimă de pierdere a echilibrului static ECH.
Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situații de proiectare persistente și tranzitorii (Gruparea fundamentală)
7.2.1.4
Verificarea echilibrului static pentru structuri va fi efectuată utilizând combinațiile de acțiuni din 6.4.3 și valorile de proiectare ale acțiunilor calculate cu coeficienții parțiali de siguranță din Tabelul 7.3.
Acțiuni caracteristice
Acțiuni permanente,
G
k,j
Acțiunea variabilă predominată,
Q
k,1
Alte acțiuni variabile,
Q
k,i
Cu efect destabilizator
G
k,sup
Cu efect stabilizator
G
k,inf
Cea principală (dacă există)
Altele
Q k,i
i 2 2
Coeficient partial de siguranță
G
j ,sup
G
j ,inf
Q,
1
-
Q,i
0
,i
*
Valori ale coeficienților parțiali
1,10
0,90
1,5
-
1 , 5
0
,i
*
* Pentru valorile
0
,i
vezi Tabelul 7.1
68B 7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) acțiunilor pentru situațiile de proiectare accidentale și seismice
7.2.2.1
Coeficienții parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime în situațiile de proiectare accidentală și seismică sunt indicați în Tabelul 7.4.
Tabelul 7.4 Stări limită ultime de pierdere a capacității de rezistență STR/GEO. Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situațiile de proiectare accidentală și seismică (Gruparea accidentală și Gruparea seismică)
7.2.2.2
În cazul situațiilor de proiectare accidentale, principala acțiune variabilă poate fi luată cu valoarea sa frecventă sau ca în Gruparea seismică – cu valoarea sa cvasipermanentă.
Acțiuni caracteristice
Acțiuni permanente
Acțiunea accidentală predominată
A
d
sau
Acțiunea seismică
y I,e
· A E
k
sau
A E
d
Alte acțiuni variabile
Cu efect nefavorabil asupra siguranței,
G
k,sup
Cu efect favorabil asupra siguranței,
G
k,inf
Cea principală (dacă există)
Q
k,i
Altele
Q k,i
Coeficienții acțiunilor în gruparea accidentală
1,0
1,0
1,0
1
,
1
2
,i
i 2 2
Coeficienții acțiunilor în gruparea seismică
1,0
1,0
1,0
2
,i
i 2 2
Notă :
A d
- Valoarea de proiectare a acțiunii accidentale
A E
d
- Valoarea de proiectare a acțiunii seismice
A E
d
= y
I,e
·
A E
k
A E
k
-
Valoarea caracteristică a acțiunii seismice
y I,e
-
Factor de importanță și expunere a construcției la cutremur
35B 7.3 Stări limită de serviciu
69B 7.3.1 Coeficienți parțiali de siguranță pentru acțiuni
7.3.1.1 Coeficienții parțiali de siguranță pentru stările limită de serviciu vor fi luați egali cu 1,0 cu excepția altor valori indicate în Tabelul 7.5 sau în reglementările tehnice de specialitate.
Tabelul 7.5 Coeficienți parțiali de siguranță pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în verificările la stări limită de serviciu
Acțiuni permanente
Acțiuni variabile
Combinația/gruparea
Cu efect nefavorabil
Cu efect
favorabil
Acțiunea
principală
Alte acțiuni
Q k,i
i 2 2
de acțiuni
asupra
asupra
sau
siguranței,
siguranței,
predominantă
G k,sup
G k,inf
Q k,1
Caracteristică
1,0
1,0
1,0
0
,i
·1,0
Frecventă
1 , 1
·1,0
2
,i
·1,0
Cvasi-permanentă
2
,
1
·1,0
70B 7.3.2 Criterii de serviciu
7.3.2.1
Criteriile de serviciu pentru clădiri se referă la, de exemplu, rigiditatea planșeului, deplasările relative de nivel, deplasarea laterală a clădirii, rigiditatea acoperișului ș.a.
Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplasărilor orizontale sau verticale, precum și ca limite de confort pentru vibrații.
7.3.2.2
Criteriile de serviciu, referitoare la confortul utilizatorilor, pentru care nu există cerințe normative pot fi specificate pentru fiecare proiect în parte cu acordul clientului.
structurale utilizate în structură.
7.3.2.3
Criteriile de serviciu depind de funcțiunea clădirii și pot fi independente de materialele
7B ANEXA A1
CLASIFICAREA CONSTRUC,IILOR ÎN CLASE DE IMPORTAN,Ă- EXPUNERE
și consecințele economice care pot fi provocate de un hazard natural sau/și antropic major, precum și de rolul acestora în activitățile de răspuns post-hazard ale societății (vezi Tabel A1.1).
Construcțiile pot fi clasificate în clase de importanță-expunere, în funcție de consecințele umane
Tabel A1.1 Clase de importanță-expunere pentru construcții
Clasa de importanță- expunere
Clădiri
Construcții inginerești
Clasa I
Construcții având funcțiuni esențiale, pentru care păstrarea integrității pe durata unui eveniment provocat de hazard natural sau/și antropic major este vitală pentru protecția civilă, cum sunt:
(a)
Spitale și alte clădiri din sistemul de sănătate, care sunt dotate cu servicii de urgență/ambulanță și secții de chirurgie
(b)
Stații de pompieri, sedii ale poliție și jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate și garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgență de diferite tipuri
(c)
Stații de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate aici;
(d)
Clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și/sau alte substanțe periculoase
(e)
Centre de comunicații și/sau de coordonare a situațiilor de urgență
(f)
Adăposturi pentru situații de urgență
(g)
Clădiri cu funcțiuni esențiale pentru administrația publică
(h)
Clădiri cu funcțiuni esențiale pentru ordinea publică, gestionarea situațiilor de urgență, apărarea și securitatea națională;
(i)
Clădiri care adăpostesc rezervoare de apă și/sau stații de pompare esențiale pentru situații de urgență
(j)
Clădiri având înălțimea totală supraterană mai mare de 45m
și alte clădiri de aceeași natură
(a)
Rezervoare de apă, stații de tratare, epurare și pompare a apei esențiale pentru situații de urgență
(b)
Stații de transformare a energiei
(c)
Construcții care conțin materiale radioactive
(d)
Construcții cu funcțiuni esențiale pentru ordinea publică, gestionarea situațiilor de urgență, apărarea și securitatea națională
(e)
Turnuri de telecomunicații
(f)
Turnuri de control pentru activitatea aeroportuară și navală
(g)
Stâlpi ai liniilor de distribuție și transport a energiei electrice
și alte construcții de aceeași natură
Clasa II
Construcții care prezintă un pericol major pentru siguranța publică în cazul prăbușirii sau avarierii grave, cum sunt:
(a)
Spitale și alte clădiri din sistemul de sănătate, altele decât cele din clasa I, cu o capacitate de peste 100 persoane în aria totală expusă
(b)
Școli, licee, universități sau alte clădiri din sistemul de educație, cu o capacitate de peste 250 persoane în aria totală expusă
(c)
Aziluri de bătrâni, creșe, grădinițe sau alte spații similare de îngrijire a persoanelor
(d)
Clădiri multietajate de locuit, de birouri și/sau cu funcțiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane în aria totală expusă
(e)
Săli de conferințe, spectacole sau expoziții, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă, tribune de stadioane sau săli de sport
(f)
Clădiri din patrimoniul cultural național, muzee ș.a.
(g)
Clădiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de persoane în aria totală expusă
(h)
Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de 500 autovehicule, altele decât cele din clasa I
(i)
Penitenciare
(j)
Clădiri a căror întrerupere a funcțiunii poate avea un impact major asupra populației, cum sunt: clădiri care deservesc direct centrale electrice, stații de tratare, epurare, pompare a apei, stații de producere și distribuție a energiei, centre de telecomunicații, altele decât cele din clasa I
(k)
Clădiri având înălțimea totală supraterană cuprinsă între 28 și 45m
și alte clădiri de aceeași natură
(a)
Construcții în care se depozitează explozivi, gaze toxice și alte substanțe periculoase
(b)
Rezervoare supraterane și subterane pentru stocare de materiale inflamabile (gaze, lichide)
(c)
Castele de apă
(d)
Turnuri de răcire pentru centrale termoelectrice
(e)
Parcuri industriale cu construcții unde au loc procese tehnologice de producție
și alte construcții de aceeași natură
Clasa III
Construcții de tip curent, care nu aparțin celorlalte clase
Clasa IV
Construcții de mică importanță pentru siguranța publică, cu grad redus de ocupare și/sau de mică importanță economică, construcții agricole, construcții temporare etc.
NOTA 1: În cazul clădirilor de locuit și de birouri, gradul de ocupare al ariei totale expuse de referă la un singur tronson în ansamblurile de clădiri similare
Fiecărei clase de importanță-expunere ( I-IV ) i se asociază un factor de importanță - expunere,
I
care se aplică la valoarea caracteristică a acțiunii.
Valorile factorului de importanță - expunere,
I
pentru acțiunile din cutremur (
I,e ), vânt (
I,w ), zăpadă (
I,s ) sunt indicate în reglementările tehnice de specialitate, în vigoare.
Pentru proiectarea la foc a clădirilor, a se vedea încadrarea construcțiilor în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice și legislației aplicabile, în vigoare.
9B ANEXA A2 (informativă)
BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURAN,Ă ,I PROIECTAREA CU COEFICIEN,I PAR,IALI DE SIGURAN,Ă
37B A2.1 Obiect
Anexa prezintă câteva aspecte referitoare la bazele probabilistice pentru analizele de siguranță și calibrarea unor valori de proiectare și a unor coeficienți parțiali de siguranță pentru proiectarea construcțiilor în formatul standardelor din seria SR EN 1991-1999.
83B A2.2 Metode de evaluare a siguranței
Metoda
Metoda a
siguranță
Metoda c
O prezentare schematică a metodelor de calibrare a siguranței și coeficienților parțiali de siguranță pentru proiectarea la stări limită ultime este prezentată (armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.1.
Metode deterministe
Metode empirice Metode istorice
Metode probabilistice
Metode aproximative (de Nivel II)
Metode integral probabilistice (de Nivel III)
Metode semiprobabilistice (de Nivel I)
Metoda b
coeficienților parțiali de
Figura A2.1. Metode de analiză a siguranței
93B A2.3 Coeficienți parțiali de siguranță
Semnificațiile coeficienților parțiali de siguranță din prezentul cod sunt indicate schematic (armonizat cu SR EN 1990) în Figura A2.2.
y f
Incertitudini privind valorile reprezentative ale acțiunilor
y F
y sd
Incertitudini în modelarea acțiunilor și efectelor acțiunilor
y m
Incertitudini privind proprietățile materialelor
y Rd
Incertitudini în modelarea rezistenței elementelor structurale
y M
Figura A2.2 Relația dintre coeficienții parțiali de siguranță
04B A2.4 Factorii de combinare/grupare a (efectelor) acțiunilor
1ț
0
În funcție de tipul repartiției statistice a (efectelor) acțiunilor, valorile factorilor de combinare
/ grupare
1ț
0
pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II. Valorile de combinare / grupare a (efectelor) acțiunilor specificate în cod sunt fundamentate pe astfel de baze probabilistice.
10B ANEXA A3 (informativă) PROIECTARE ASISTATĂ DE ÎNCERCĂRI
Pentru determinarea simplificată, pe bază de teste, a valorilor caracteristice ale rezistențelor materialelor având 5% probabilitate de apariție a unor valori mai mici decât acestea se recomandă utilizarea relației generale:
X k(n)
=
m X
[1-
k n
V X
]
(A3.1)
unde
V
x
este coeficientul de variație al rezistentelor,
m
x
este media rezultatelor iar
este un factor de conversie a rezultatelor obținute din teste în rezultate pentru materialele din structură.
Valorile
k
n
pentru repartiția normală a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul A3.1.
Tabelul A3.1 Valorile
k
n
pentru determinarea valorii caracteristice
X
k(n)
n , număr încercări
2
3
4
5
6
8
10
20
30
00
k n
2,01
1,89
1,83
1,80
1,77
1,74
1,72
1,68
1,67
1,64
Pentru o determinare directă a valorilor de proiectare ale rezistențelor materialelor pentru verificarea la stările limită ultime se poate utiliza și relația aproximativă:
X d
=
m X
[1-
k d,n
V X
]
(A3.2)
unde valorile
k
d,n
sunt indicate în Tabelul A3.2.
Tabelul A3.2. Valorile
k
d,n
pentru determinarea valorilor de proiectare
X
d
n , număr încercări
2
3
4
5
6
8
10
20
30
00
k d,n
3,77
3,56
3,44
3,37
3,33
3,27
3,23
3,16
3,13
3,04
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.