Decretul nr. 292/1959
privind dreptul la pensie în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat
prezumat în vigoare 3 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 2
- Decretul nr. 695/1963 25 octombrie 1963 pentru modificarea Decretului nr. 292/1959 privind dreptul la pensie în cadrul Asigurărilo…
- HCM nr. 885/1963 29 octombrie 1963 privind modificarea regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959 privind dreptu…
Completat prin 1
- HCM nr. 691/1963 19 septembrie 1963 privind completarea anexei nr. 2 la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959 …
Stă la baza 2
- Instrucțiunile nr. 2100/1967 24 februarie 1967 privind stabilirea salariului tarifar ca bază de calcul a pensiei
- Instrucțiunile nr. 2100/1967 24 februarie 1967 privind stabilirea salariului tarifar ca bază de calcul a pensiei
Oamenii muncii din Republica Populara Romina au dreptul la asigurarea materială la batrinete și în cazul pierderii capacității de muncă, drept consfintit de Constituția Republicii Populare Române.
Acest drept este garantat prin orînduirea socială și de stat a Republicii Populare Române.
În Republica Populara Romina asigurarea cu pensii se înfăptuiește pe seama mijloacelor statului și a celor obștești.
Succesele obținute de către oamenii muncii sub conducerea Partidului și Guvernului în dezvoltarea economiei naționale permit în prezent să se imbunatateasca nivelul de trai al pensionarilor.
În acest scop, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române adopta următorul Decret:
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Au drept la pensie în condițiile prezentului decret:
a) angajații;
b) cei care îndeplinesc serviciul militar;
c) cei care au adus servicii excepționale tarii prin activitatea lor profesională sau obsteasca;
d) urmașii celor prevăzuți mai sus.
Articolul 2
Categoriile de pensii sînt:
a) de batrinete;
b) de invaliditate;
c) pentru merite deosebite;
d) de serviciu;
e) de urmaș.
Articolul 3
Cei care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru obținerea unei pensii, beneficiază, în condițiile prezentului decret, de ajutor social.
Articolul 4
Pensionării și membrii lor de familie au drept la ajutoare și la asistența socială, potrivit normelor legale în vigoare.
Articolul 5
Pensia sau ajutorul social se poate stabili oricînd, dacă sînt îndeplinite condițiile prezentului decret, chiar dacă limita de vîrsta pentru acordarea acestor drepturi se împlinește după încetarea activității în munca.
Articolul 6
Fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor și ale persoanelor fizice, precum și din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reținere din salariu.
Articolul 7
Pensia și ajutorul social nu sînt impozabile.
Capitolul 2 Pensia de batrinete
Articolul 8
Angajații au drept la pensie de batrinete, pe tot timpul vieții, după cum urmează:
a) bărbații, care au împlinit vîrsta de 60 de ani și au cel puțin 25 ani vechime în munca;
b) femeile, care au împlinit vîrsta de 55 ani și au cel puțin 20 ani vechime în munca.
Articolul 9
Au drept la pensie de batrinete cu reducerea limitelor de vîrsta și vechime în munca:
a) cei care lucrează în munci foarte grele sau foarte vătămătoare, la împlinirea virstei de 50 ani, cu vechime în munca de 20 ani, din care cel puțin 10 ani în aceste munci;
b) cei care lucrează în munci grele sau vătămătoare:
- bărbații, la împlinirea virstei de 55 ani, cu vechime în munca de 25 ani, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în aceste munci;
- femeile, la împlinirea virstei de 50 ani, cu vechime în munca de 20 ani, din care cel puțin 10 ani în aceste munci;
c) angajații orbi, care au obținut pensia de invaliditate, au dreptul sa primească în locul acesteia pensia de batrinete integrală la împlinirea virstei de 50 ani bărbații și 45 ani femeile, dacă au cel puțin 15 ani, respectiv 10 ani vechime în munca. La împlinirea acelorași virste și vechimi în munca, au drept la pensia de batrinete integrală și angajații orbi calificați sau recalificati în școli speciale.
Pensia de batrinete se cuvine celor prevăzuți în alin. 1 lit. a și b, chiar dacă, la data cererii de înscriere, ei nu mai lucrează în muncile care le dau dreptul la pensie cu reducerea limitelor de vîrsta și vechime în munca.
Articolul 10
Pensia integrală de batrinete se stabilește în raport cu vechimea în munca, salariul mediu tarifar și grupa de muncă; cuantumul pensiei nu poate fi mai mic de 350 lei și mai mare de 1.200 lei lunar.
Pensiile se stabilesc după cum urmează:
Salariul mediu tarifar
Grupa I
Grupa II
Grupa III
Grupa IV
munci foarte grele sau vatamatoare
munci grele sau vatamatoare
munci obisnuite
muncitori
functionari si restul personalului
A
B
A
B
A
B
A
B
1
2
3
4
5
6
7
8
9
pina la 500 lei ...
100
425
95
400
90
375
85
350
de la 501-600 lei .......
95
500
90
475
85
450
80
425
de la 601-700 lei .......
90
570
85
540
80
510
75
480
de la 701-800 lei .......
85
630
80
595
75
560
70
525
de la 801-900 lei .......
80
680
75
640
70
600
65
560
de la 901-1200 lei .......
75
720
70
675
65
630
60
585
peste 1200 lei ..
70
900
65
840
60
780
55
720
SEMNIFICATIA CIMPURILOR A SI B DIN TABEL:
SEMNIFICATIA CIMPURILOR A SI B DIN TABEL:
A = % din salariul mediu tarifar
A = % din salariul mediu tarifar
B = cuantumul minim al pensiei
B = cuantumul minim al pensiei
Încadrarea în grupele I, II și III de muncă se face numai dacă munca din categoria respectiva a fost prestată cel puțin jumătate din perioada minima de vechime cerută pentru pensionare.
Pentru fiecare an de muncă prestat în plus în munca respectiva, peste perioada minima de vechime cerută pentru pensionare, se acordă următoarele sporuri calculate la salariul mediu tarifar:
- pentru timpul lucrat in munci foarte grele sau foarte vatamatoare .......
2,5 %;
- pentru timpul lucrat in munci grele sau vatamatoare ........................
2%;
- pentru timpul lucrat in munci obisnuite in calitate de muncitor ..........
1,5%;
- pentru timpul lucrat in munci obisnuite in toate celelalte cazuri ...........
1%.
Muncile care se încadrează în cele 4 grupe se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentului decret.
Maistrii, inginerii și tehnicienii care lucrează în mod obișnuit în aceleași condiții ca și muncitorii, beneficiază de aceleași drepturi la pensie ca și aceștia.
Procentul total, care se aplică asupra salariului mediu tarifar, în vederea calculării pensiei, nu poate depăși 100% .
Articolul 11
Au drept la pensie de batrinete și cei care, la împlinirea virstei de 60 de ani bărbații și 55 ani femeile, nu îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute mai sus, dar au o vechime în munca de minimum 10 ani.
În acest caz, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor de muncă, fără a putea fi mai mica de 250 lei lunar.
Capitolul 3 Pensia de invaliditate
Articolul 12
Au drept la pensie de invaliditate, pe toată durata invaliditatii, cei care au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă.
Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de muncă și anume:
a) invaliditatea de gradul I, care provoacă pierderea totală a capacității de muncă și nevoia de îngrijire și supraveghere a invalidului de către altă persoană;
b) invaliditatea de gradul II, care provoacă pierderea totală a capacității de muncă cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, care provoacă pierderea parțială a capacității de muncă, invalidul avînd posibilitatea sa presteze în profesia sa un program redus de muncă sau o munca permanenta în alta profesie cu condiții de muncă mai ușoare.
Articolul 13
După cauzele care le provoacă, invaliditatile care dau drept la pensie sînt datorate:
a) accidentelor de muncă sau bolilor profesionale;
b) accidentelor în afară de muncă sau bolilor obișnuite;
Articolul 14
În cazul cînd invaliditatea a fost cauzată de un accident de muncă sau de o boala profesională, angajații au drept la pensie, indiferent de vechimea în munca, după cum urmează:
a) pentru cei care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vătămătoare ori munci grele sau vătămătoare (grupele I și II de muncă), pînă la un nivel de 900 lei al salariului mediu tarifar:
- gradul I de invaliditate, 100%;
- gradul II de invaliditate, 85%;
- gradul III de invaliditate, 55% .
Pentru diferența în plus de la 900 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferența, după cum urmează:
- 15%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
- 20%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
- 25%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani;
b) pentru cei care au lucrat în munci obișnuite (grupele III și IV de muncă), pînă la un nivel de 700 lei al salariului mediu tarifar:
- gradul I de invaliditate, 100%;
- gradul II de invaliditate, 85%;
- gradul III de invaliditate, 50% .
Pentru diferența în plus de la 700 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferența, după cum urmează:
- 10%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
- 15%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
- 20%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani.
Bolile profesionale se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentului decret.
Articolul 15
În cazul cînd invaliditatea a fost cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obișnuită, pensia se acordă numai dacă angajatul are, la data cererii de pensionare, vechimea în munca arătată în tabelul de mai jos:
Virsta invalidului la data cererii de pensionare
Vechimea minima in munca (ani)
In munci obisnuite
in munci foarte grele sau foarte vatamatoare si munci grele sau vatamatoare
barbati
femei
pina la 22 ani
1
1
1
de la 22-25 ani
3
2
2
de la 25-30 ani
5
3
3
de la 30-35 ani
8
5
5
de la 35-40 ani
10
7
6
de la 40-45 ani
12
9
7
de la 45-50 ani
14
11
8
de la 50-55 ani
16
13
10
de la 55-60 ani
18
14
12
peste 60 ani
20
15
14
Pensia se acordă numai dacă invaliditatea a survenit în timpul activității salariate sau în interval de cel mult un an după încetarea acestei activități.
Articolul 16
Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obișnuită, pentru angajații care au vechime minima prevăzută în articolul precedent, se stabilește după cum urmează:
a) pentru cei care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vătămătoare și în munci grele sau vătămătoare (grupele I și II de muncă), pînă la un nivel de 900 lei al salariului mediu tarifar:
- gradul I de invaliditate, 85%;
- gradul II de invaliditate, 70%;
- gradul III de invaliditate, 40% .
Pentru diferența în plus de la 900 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferența, după cum urmează:
- 15%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
- 20%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
- 25%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani;
b) Pentru cei care au lucrat în munci obișnuite (grupele III și IV de muncă), pînă la un nivel de 700 lei al salariului mediu tarifar;
- gradul I de invaliditate, 80%;
- gradul II de invaliditate, 65%;
- gradul III de invaliditate, 35% .
Pentru diferența în plus de la 700 lei pînă la salariul mediu tarifar integral, se va acorda un spor calculat la aceasta diferența, după cum urmează:
- 10%, pentru o vechime în munca pînă la 5 ani;
- 15%, pentru o vechime în munca între 5-10 ani;
- 20%, pentru o vechime în munca de peste 10 ani.
Articolul 17
Cuantumul minim integral lunar al pensiei de invaliditate se stabilește astfel:
a) în caz de accident de muncă sau boala profesională:
- 400 lei, pentru gradul I de invaliditate;
- 350 lei, pentru gradul II de invaliditate;
- 250 lei, pentru gradul III de invaliditate;
b) în caz de accident în afară de muncă sau boala obișnuită:
- 350 lei, pentru gradul I de invaliditate;
- 300 lei, pentru gradul II de invaliditate;
- 200 lei, pentru gradul III de invaliditate.
Articolul 18
Au drept la pensie de invaliditate cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obișnuită și cei care nu îndeplinesc condițiile de vechime arătate în art. 15, dacă au cel puțin 1/2 din vechimea minima pe care o prevede tabelul din acel articol.
În acest caz, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor de muncă, fără a putea fi mai mica decît:
- 250 lei pentru gradul I de invaliditate;
- 200 lei pentru gradul II de invaliditate;
- 150 lei, pentru gradul III de invaliditate.
Articolul 19
Pensia de invaliditate se acordă, indiferent de vechimea în munca, și celor care au devenit invalizi în perioada cît:
a) au îndeplinit serviciul militar, cu excepția cadrelor militare permanente;
b) au făcut practica în producție ca studenți, elevi sau ucenici;
c) au îndeplinit sarcini de stat sau obștești.
Cei prevăzuți în alin. 1 lit. a au drept la pensie de invaliditate cauzată de un accident de muncă, de o boala profesională sau de o boala obișnuită.
Cei prevăzuți în alin. 1 lit. b și c au drept la pensie de invaliditate cauzată numai de un accident de muncă sau de o boala profesională.
Dacă invaliditatea a fost cauzată de un accident de muncă sau de o boala profesională, cuantumul lunar al pensiei se stabilește, după cum urmează:
a) pentru cei care au avut anterior sau concomitent situațiile arătate în alin. 1 calitatea de angajat, în cuantumul prevăzut pentru angajați;
b) pentru cei care nu au avut calitatea de angajat, în următoarele cuantumuri:
- 350 lei, pentru invalizii de gradul I;
- 300 lei, pentru invalizii de gradul II;
- 200 lei, pentru invalizii de gradul III.
Dacă invaliditatea a fost cauzată de o boala obișnuită, cuantumul lunar al pensiei se stabilește, după cum urmează:
a) pentru cei care au avut anterior sau concomitent situațiilor arătate în alin. 1 calitatea de angajat, dacă îndeplinesc condițiile de vechime cerute pentru acordarea unei pensii de invaliditate, în cuantumul prevăzut pentru angajați;
b) pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de vechime la care se referă lit. a sau nu au avut calitatea de angajat, în următoarele cuantumuri:
- 250 lei, pentru invalizii de gradul I;
- 200 lei, pentru invalizii de gradul II;
- 150 lei, pentru invalizii de gradul III.
Articolul 20
Pensionării de invaliditate de gradul I au drept, în afară de pensie, la o indemnizație pentru îngrijire în suma de:
a) 200 lei lunar, dacă invaliditatea este cauzată de un accident de muncă sau de o boala profesională;
b) 100 lei lunar, dacă invaliditatea este cauzată de un accident în afară de muncă sau de o boala obișnuită.
Articolul 21
Invalizii de gradul I și II, din accidente de muncă sau boli profesionale, care au vechimea în munca necesară pentru obținerea pensiei de batrinete, au drept sa primească cuantumul acestei pensii, chiar dacă nu au atins limitele de vîrsta pentru obținerea unei asemenea pensii.
Dacă invaliditatea de gradul I sau II a fost provocată de un accident în afară de muncă sau de o boala obișnuită, pensia de batrinete se acordă numai în cazul în care invalidul îndeplinește și condiția de vechime integrală în munca, cerută pentru acordarea pensiei de invaliditate.
Invalizii la care se referă alineatele precedente rămîn supuși revizuirii medicale periodice, cu excepția acelora care prezintă invaliditati ireversibile.
Articolul 22
Pensionării de invaliditate sînt supuși revizuirii sub raportul capacității lor de muncă, după cum urmează:
a) la un an, pentru invaliditatile de gradele I și II;
b) la șase luni, pentru invaliditate de gradul III.
Pensionării care prezintă invaliditati ireversibile, nu sînt supuși revizuirii medicale.
Articolul 23
Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, precum și organele locale sînt obligate să asigure încadrarea invalizilor de gradul III în locuri de muncă corespunzătoare cu capacitatea lor de muncă.
În vederea încadrării invalizilor, unitățile sînt obligate sa rezerve pentru aceștia 3-5% din numărul total al posturilor.
Ministerele și celelalte organe centrale vor fixa, pe unități, numărul locurilor rezervate pentru invalizi, în limitele arătate în alin. 2, precum și întreprinderile care vor organiza centre de recalificare pentru aceștia.
Capitolul 4 Pensia de serviciu
Articolul 24
Are drept la pensie de serviciu:
a) personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, care nu mai îndeplinește nici una din funcțiile de navigant profesionist în aeronautica, dacă:
- are o vechime în serviciu de cel puțin 20 ani și
- a împlinit vîrsta de 50 ani;
b) personalul artistic din instituțiile de arta, la îndeplinirea condițiilor de vechime în profesie și de vîrsta, prevăzute în tabelul anexa la regulamentul de aplicare a prezentului decret.
Calculul pensiei de serviciu se face potrivit dispozițiilor prevăzute în prezentul decret pentru pensia de batrinete.
În cazul în care personalul navigant profesionist din aeronautica civilă are o vechime în funcție de cel puțin 20 ani, însă nu are vîrsta de 50 ani și este oprit sa mai exercite funcții de navigant profesionist în aeronautica civilă, are drept la pensie de serviciu tranzitorie.
Calculul pensiei de serviciu tranzitorie se face potrivit prevederilor din regulamentul de aplicare a prezentului decret.
Articolul 25
Prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri se va putea stabili dreptul la pensie de serviciu și pentru alte categorii de angajați cu vechimi mari în munca și indiferent de vîrsta.
Capitolul 5 Pensia pentru merite deosebite
Articolul 26
Au drept la pensie pentru merite deosebite acei care au adus o contribuție excepționala la înfăptuirea și întărirea regimului de democratie populara, precum și acei care au adus servicii excepționale în domeniul activității economice, științifice, artistice, culturale sau în orice activitate profesională sau obsteasca.
Articolul 27
Pensia pentru merite deosebite, precum și pensia pentru urmașii acelor cu asemenea merite, se acordă prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Capitolul 6 Pensia de urmaș
Articolul 28
Au drept la pensie de urmaș, în condițiile prevăzute mai jos, membrii de familie și anume: copiii, sotia, soțul, părinții, frații și surorile, care se aflau în întreținerea celui decedat.
Membrii de familie au drept la pensie de urmaș numai dacă cel decedat îndeplinea, la data decesului condițiile pentru obținerea unei pensii sau era pensionar.
Articolul 29
Au drept la pensie de urmaș, copiii:
a) pînă la vîrsta de 16 ani, sau dacă urmează o școala, pînă la vîrsta de 18 ani;
b) orfanii de ambii părinți, precum și copiii acelora care beneficiază de pensie pentru merite deosebite, care urmează studii superioare, pînă la terminarea acestor studii, fără a depăși, însă, vîrsta de 25 ani;
c) dacă au devenit invalizi de orice grad, pînă la împlinirea virstelor arătate la lit. a sau b sau în termen de cel mult un an de la împlinirea acestor virste, pe toată durata invaliditatii.
În cazul decesului unuia dintre părinți, copiii au drept la pensia de urmaș, indiferent de veniturile părintelui rămas în viața.
Articolul 30
Are drept la pensie de urmaș, sotia:
a) dacă a împlinit vîrsta de 55 ani, indiferent de vîrsta avută la data decesului soțului, pe tot timpul vieții;
b) dacă a împlinit vîrsta de 50 ani și a născut 5 sau mai mulți copii, indiferent de vîrsta avută la data decesului soțului, pe tot timpul vieții;
c) dacă a împlinit vîrsta de 50 ani, indiferent de vîrsta avută la data decesului soțului și are cel puțin 20 ani de casnicie cu soțul decedat, pe tot timpul vieții;
d) dacă, la data decesului soțului are unul sau mai mulți copii minori, pînă cînd copiii împlinesc vîrsta de 16 ani, sau, dacă urmează o școala, 18 ani;
e) dacă se afla în stare de invaliditate, de orice grad, survenită înainte sau după decesul soțului, pe toată durata invaliditatii.
Articolul 31
Are drept la pensie de urmaș, soțul:
a) dacă, la data decesului sotiei, avea vîrsta de 60 ani, pe tot timpul vieții;
b) dacă a devenit invalid de orice grad, înainte de data decesului sotiei sau în termen de cel mult un an de la această dată, pe toată durata invaliditatii.
Articolul 32
Are drept la pensie de urmaș, părintele:
a) dacă, la data decesului fiului sau fiicei, avea vîrsta de 60 ani tatăl sau 55 ani mama, pe tot timpul vieții;
b) dacă a devenit invalid de orice grad, înainte de data decesului fiului sau fiicei sau în termen de cel mult un an de la această dată, pe toată durata invaliditatii.
Articolul 33
Au drept la pensie de urmaș, frații și surorile:
a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă urmează o școala, pînă la vîrsta de 18 ani;
b) dacă au devenit invalizi de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a sau în termen de cel mult un an de la împlinirea acestor virste, pe toată durata invaliditatii.
Articolul 34
Are dreptul la pensie de urmaș, sotia sau soțul supraviețuitor, ori unul dintre părinții decedatului, indiferent de capacitatea de muncă sau de vîrsta, chiar dacă are salariu sau alte venituri, cînd vreuna dintre aceste persoane îngrijește de copii, frați sau surori ai decedatului, care nu au împlinit vîrsta de 8 ani, pînă la împlinirea acestei virste.
Dacă, între timp, sotia sau mama decedatului a împlinit vîrsta de 55 ani, ori soțul sau tatăl decedatului a împlinit vîrsta de 60 ani, pensia acordată se menține pe tot timpul vieții.
De asemenea, dacă între timp, cei arătați în alin. 2 au devenit invalizi de orice grad, au dreptul la pensia acordată pe toată durata invaliditatii.
Articolul 35
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește, luindu-se ca baza de calcul:
a) pensia susținătorului decedat, dacă era pensionar;
b) pensia de batrinete ce s-ar fi cuvenit susținătorului decedat;
c) pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate, ce s-ar fi cuvenit celui decedat, dacă decesul a fost cauzat de un accident de muncă sau de o boala profesională;
d) pensia corespunzătoare gradului II de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, dacă decesul a fost cauzat de un accident în afară de muncă sau de o boala obișnuită.
În cazul cînd celui decedat i s-ar fi cuvenit o alta pensie într-un cuantum mai mare, se va lua ca baza de calcul aceasta pensie.
Pentru stabilirea pensiei de urmaș cuvenită copiilor orfani de ambii părinți, se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuvin părinților decedati.
Asupra bazei de calcul se aplică următoarele procente:
Procente
Numarul urmasilor cu drept la pensie
100
pentru 3 sau mai multi
75
pentru 2
50
pentru 1
Capitolul 7 Ajutorul social
Articolul 36
Au drept la ajutor social angajații care au încetat activitatea:
a) dacă au vîrsta de 60 ani bărbații și 55 ani femeile și nu îndeplinesc condițiile de vechime în munca pentru a primi pensie de batrinete, dar au cel puțin 5 ani vechime în munca după 23 August 1944;
b) dacă au devenit invalizi de orice grad în timpul activității salariate, dar nu îndeplinesc condițiile de vechime în munca pentru a primi pensie de invaliditate.
Cuantumul lunar al ajutorului social este:
- 250 lei, pentru cei care îndeplinesc condițiile de la alin. 1, lit. a, precum și pentru invalizii de gradul I;
- 200 lei pentru invalizii de gradul II și
- 100 lei, pentru invalizii de gradul III.
Articolul 37
Are drept la ajutor social, în caz de deces al soțului, și sotia, care nu îndeplinește condițiile pentru a primi pensia de urmaș și nu are mijloace de existenta, după cum urmează:
a) 200 lei lunar, în cazul cînd soțul era pensionar sau îndeplinea condiția de vechime în munca pentru obținerea unei pensii;
b) 100 lei lunar, în cazul cînd soțul angajat nu îndeplinea condiția pentru a fi pensionar.
Ajutorul se acordă pînă la încadrarea în munca, fără a depăși șase luni.
Articolul 38
Ajutorul social se acordă de către comitetul executiv al sfatului popular de raion, oraș sau de raion orasenesc, la propunerea comisiei pentru stabilirea pensiilor de pe lîngă oficiile de prevederi sociale, conform normelor prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentului decret.
Capitolul 8 Calcularea și recalcularea pensiilor
Articolul 39
Pensia se calculează luindu-se ca baza salariul mediu tarifar.
La stabilirea salariului mediu tarifar, se iau în considerare și sporurile acordate pentru condiții de muncă grele sau vătămătoare.
Salariul mediu tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este cel din ultimele 12 luni de activitate, sau, la cererea celui îndreptățit, salariul mediu tarifar din oricare perioada de 5 ani de activitate consecutiva din ultimii 10 ani de muncă.
Articolul 40
Cuantumul maxim al tuturor categoriilor de pensie este de 1.200 lei lunar, cu excepția pensiei pentru merite deosebite, care se acordă prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Articolul 41
Pensionarul care rămîne sau se reincadreaza în munca după stabilirea pensiei, poate cere recalcularea acesteia, la ieșirea din munca, luindu-se în considerare timpul muncit după stabilirea inițială a pensiei.
Articolul 42
Pensiile stabilite pe baza legilor anterioare vor fi recalculate potrivit normelor stabilite în regulamentul de aplicare a prezentului decret.
Cei pensionați cu reducere de vîrsta sau de vechime în munca, pe baza unor acte normative speciale, precum și urmașii acestora, vor rămîne mai departe în drepturile de pensie pe care le-au avut, recalcularea facindu-se numai în ceea ce privește cuantumul pensiilor.
Cei pensionați pe baza unor legi anterioare, dacă nu întrunesc condițiile de vechime sau vîrsta prevăzute prin decretul de fața pentru a primi o pensie, vor primi pensia minima corespunzătoare.
Pensia recalculata nu poate fi mai mica decît cuantumul pensiei anterior încasate, împreună cu toate drepturile bănești legate de aceasta.
Articolul 43
Pensiile personale care au fost stabilite pe baza diferitelor decrete, precum și prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri, se vor recalcula în limitele fixate prin regulamentul de aplicare a prezentului decret.
Articolul 44
Pensionării cu pensii sociale vor fi încadrați la pensie sau la ajutor social, de către comisiile de stabilire a pensiilor și de către comitetele executive ale sfaturilor populare, conform prevederilor regulamentului de aplicare a prezentului decret.
Articolul 45
În perioada de recalculare, potrivit dispozițiilor decretului de fața, a pensiilor anterioare, pensionării vor continua sa primească pensia veche.
Diferențele față de pensiile vechi vor fi achitate cu începere de la data de 1 august 1959.
În cazul în care pensionării nu mai îndeplinesc condițiile legale pentru a primi pensie sau ajutor social sumele încasate în perioada de recalculare nu vor fi restituite.
Capitolul 9 Unificarea caselor de asigurări și de pensii
Articolul 46
Toate casele de asigurări și de pensii, cu excepția caselor de pensii ale cadrelor militare permanente, se unifica într-o singura administrație, cu mai multe sectoare.
Stabilirea și plata pensiilor, pentru toate categoriile de beneficiari, se va face de aceleași organe.
Fiecare sector va dispune de fonduri proprii și va acorda drepturile de pensii și asigurări celor care au desfășurat sau desfășoară activități ce aparțin sectorului respectiv.
Drepturile de pensii vor fi acordate de fiecare sector pe baza dispozițiilor prezentului decret, care se vor aplica în mod corespunzător.
Pentru stabilirea drepturilor la pensie, fiecare sector va recunoaște ca vechime în munca și perioadele de activitate ce aparțin celorlalte sectoare.
Pensia se va stabili în condițiile în care se acordă pensiile de sectorul căruia îi aparține activitatea în care cel îndreptățit la pensie are vechimea cea mai mare și se va plati din fondurile acestui sector.
Articolul 47
Consiliul de Miniștri va stabili normele de organizare și funcționare a administrației unice de pensii, precum și condițiile de acordare a drepturilor de asigurări și pensii, corespunzătoare fiecărui sector.
Capitolul 10 Dispoziții finale
Articolul 48
Pensia de orice fel sau ajutorul social se stabilește la cererea celui îndreptățit.
Pensia de batrinete se stabilește și la cererea unității.
Pentru cei care exercită anumite profesii intelectuale, stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentului decret, cererea de pensionare a unității nu se poate face decît la împlinirea virstei de 65 ani pentru bărbați și 60 ani pentru femei.
Articolul 49
Contractul de muncă al angajaților, pensionați la cererea unității, se desface pe data înscrierii la pensie.
Pe aceeași dată se poate desface și contractul de muncă al celor pensionați la cererea lor.
Articolul 50
Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie.
Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru a primi mai multe pensii pot opta, oricînd, pentru una dintre ele.
Articolul 51
Stabilirea pensiei se face de către comisiile pentru stabilirea pensiilor de pe lîngă oficiile de prevederi sociale ale comitetelor executive ale sfaturilor populare de raion, oraș sau raion orasenesc, în raza cărora domiciliază cel care are dreptul la pensie.
Deciziile acestor comisii pot fi contestate de cel care cere pensia, la comisiile regionale de contestații de pe lîngă oficiile de prevederi sociale ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, respectiv al Capitalei Republicii Populare Române.
Articolul 52
Determinarea gradului de invaliditate în vederea stabilirii dreptului la pensie va fi facuta de organele de expertiza medicală a capacității de muncă de raion, oraș sau raion orasenesc ori din centre muncitoresti.
Deciziile date de aceste organe pot fi contestate de cel care cere pensia, la organele de expertiza medicală a capacității de muncă regionale, respectiv al Capitalei Republicii Populare Române.
Articolul 53
Persoanele care au cotizat la fostele asigurări sociale un timp cel puțin egal cu vechimea în munca necesară pentru acordarea unei pensii de batrinete și îndeplinesc condiția de vîrsta, vor primi pensia de batrinete după normele stabilite pentru angajați.
Cuantumul pensiei va fi pensia minima stabilită pentru categoriile corespunzătoare de asigurați.
Articolul 54
Cetățenii unui stat străin și urmașii lor, domiciliați pe teritoriul Republicii Populare Române, pot cere înscrierea la pensie, pe baza dispozițiilor prezentei legi, pentru timpul servit în țara străină, potrivit convențiilor încheiate între Republica Populara Romina și statul respectiv.
Articolul 55
Pensia, ajutorul social, precum și orice alte sume cuvenite celor în drept și rămase neplătite din vina acestora, se prescriu în termen de 6 luni de la data cînd trebuiau să fie achitate.
În cazul în care neplata nu se datorește vinei pensionarului, i se vor achită sumele restante, dacă acestea sînt cerute în termen de trei ani de la data de cînd sînt datorate.
Articolul 56
Orice sume plătite în plus pensionarilor cu titlu de pensie și alte drepturi aferente, datorită unor gresite stabiliri, pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, nu se mai urmăresc.
Articolul 57
Compensația de cartela pentru pensionari și sotiile lor nesalariate se desființează pe data de 1 august 1959.
Articolul 58
Pînă la intrarea în vigoare a normelor de organizare și funcționare a administrației unice de pensii, prevederile prezentului decret referitoare la recalcularea pensiilor se aplică, în mod corespunzător, tuturor caselor de asigurări și pensii existente, în cadrul fondurilor respective.
Articolul 59
Pierd dreptul la pensie și la ajutor social acele persoane care, pînă la 23 august 1944, au desfășurat o activitate antidemocratica, reactionara, potrivnica intereselor poporului, acei care au militat și au avut un rol activ în introducerea dictaturii militare-fasciste, precum și acei care manifesta atitudine dusmanoasa față de regimul democrat-popular.
Articolul 60
Normele privitoare la pierderea dreptului la pensie și ajutor social, la suspendarea plății acestora, precum și cele referitoare la recalcularea și plata pensiilor, la vechimea în munca și determinarea salariului mediu tarifar, vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentului decret, aprobat prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri*).
-------------
*) Acest regulament a fost publicat în C.H.D. nr. 32 din 5 sept. 1959.
Articolul 61
Invalizii și accidentatii de război, urmașii acestora și urmașii celor morți sau dispăruți în război vor primi pensia potrivit decretului de fața și în condițiile ce se vor stabili prin regulament.
Articolul 62
Prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri vor putea fi aduse îmbunătățiri procentelor de calcul și cuantumurilor maxime și minime ale pensiilor.
Articolul 63
Cei care vor falsifica acte pentru obținerea drepturilor prevăzute în prezentul decret sau vor folosi asemenea acte, ori vor savirsi alte încălcări ale dispozițiilor acestui Decret, în cazul în care constituie infracțiuni, vor fi pedepsiți potrivit legii penale.
Articolul 64
Se abroga:
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 4156 din 19 decembrie 1953 , prin care s-a aprobat Decizia nr. 4/1953 a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populara Romina, pentru acordarea drepturilor de pensie în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat.
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 687 din 13 iulie 1951
privind înființarea comisiilor medicale de expertiza a capacității de muncă și a comisiilor pentru stabilirea pensiilor.
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 339 din 17 martie 1956 , prin care s-a aprobat
Hotărîrea nr. 5/1956
a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populara Romina, pentru acordarea drepturilor la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat, personalului artistic din instituțiile artistice.
Dispozițiile privitoare la pensii din
Decretul nr. 416 din 20 octombrie 1953 , privind stabilirea drepturilor personalului navigant profesionist din aeronautica civilă a Republicii Populare Române, cu modificările ulterioare.
Decretul nr. 117 din 23 martie 1956 , privitor la reglementarea modului de acordare a pensiilor personale.
Decretul nr. 446 din 24 septembrie 1956 , privind acordarea de pensii sociale, salariaților care nu îndeplinesc condițiile minime de vechime în cîmpul muncii, în cadrul Asigurărilor Sociale de Stat, precum și membrilor lor de familie.
Decretul nr. 439 din 24 septembrie 1956 , privind abrogarea Decretului nr. 102/1948, pentru revizuirea pensionarilor publici plătiți din bugetul Casei Generale de Pensii și a Decretului nr. 3/1950, pentru revizuirea drepturilor la pensie.
Decretul nr. 572 din 5 noiembrie 1956 , privind stabilirea pensiilor minime.
Se abroga de asemenea, pe data intrării în vigoare a Hotărîrii Consiliului de Miniștri, data în temeiul art. 47 din prezentul decret, toate actele normative care reglementează funcționarea caselor de asigurări și pensii ce vor fi inglobate într-o administrație unica de pensie.
Se abroga și orice alte dispoziții contrare prezentului decret.
Articolul 65
Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 august 1959.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.