Decizia nr. 1067/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (2), (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Primăria Comunei Bradu în Dosarul nr. 1.413/1259/2008 al Tribunalului Comercial Argeș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.413/1259/2008, Tribunalul Comercial Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (2), (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Primăria Comunei Bradu, într-o cauză având ca obiect somație de plată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin emiterea și apoi comunicarea unei ordonanțe ce conține somația de plată, ordonanță obținută ca urmare a unei proceduri speciale față de prevederile Codului de procedură civilă în ceea ce privește un anumit tip de creanțe, părțile sunt private de o serie de mijloace procesuale de care ar fi putut beneficia potrivit dreptului comun în susținerea pretențiilor sau apărărilor lor. În opinia autoarei excepției, faptul că, în practică, soluționarea pe calea dreptului comun a litigiilor privind creanțele certe, lichide și exigibile ar dura destul de mult, nu justifică o procedură specială care să încalce dreptul la un proces echitabil. Se mai arată că, chiar dacă în cadrul procedurii somației de plată ambele părți dispun de aceleași mijloace de probă, respectiv înscrisurile, va câștiga întotdeauna partea care, sub aspectul înscrisurilor prezentate, își va dovedi mai bine afirmația. Faptul că părțile au posibilitatea de a se folosi și de alte mijloace de probă decât înscrisurile dacă apelează la calea dreptului comun nu este de natură a garanta existența unui proces echitabil, pentru că soluția adoptată de către instanță în cadrul procedurii somației de plată constituie titlu executoriu. Până la pronunțarea instanței de drept comun, debitorul supus executării ca efect al ordonanței ce conține somația de plată poate suferi prejudicii ireparabile. Cât privește durata propriu-zisă a termenului de plată pe care îl conține ordonanța, se apreciază că este mult prea scurt și de multe ori nu este de natură a-i oferi debitorului posibilitatea de a-și achita de bunăvoie obligațiile către creditor, în cazul în care acesta dorește acest lucru, evitând astfel executarea silită.

Tribunalul Comercial Argeș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece scopul legii este accelerarea procesului de recuperare a creanțelor, creditorii fiind îndreptățiți să aleagă fie calea specială prevăzută de

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , fie calea dreptului comun.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 alin. (2), (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: "(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretențiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanța care va conține somația de plată către debitor, precum și termenul de plată.

(3) Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen potrivit înțelegerii părților.

(4) Ordonanța se va înmâna părții prezente sau se va comunică fiecărei părți de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire."

Textele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 21 alin. (3) și art. 20, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală.

Astfel, prin

Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, Curtea a reținut că " Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

instituie o procedură specială și accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanțelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă, utilizabile în prima fază, la înscrisuri, completate de explicațiile și lămuririle date de părți".

Curtea a mai statuat, prin

Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 21 din Constituție, "întrucât ordonanța privind somația de plată, ce urmează a fi emisă de judecător, se va referi doar la obligații de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însușite de părți". Așa fiind, "este justificată cerința ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părți, ele având condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare, fără a se încălca prin aceasta egalitatea în drepturi sau accesul liber la justiție și la un proces echitabil".

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (2), (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Primăria Comunei Bradu în Dosarul nr. 1.413/1259/2008 al Tribunalului Comercial Argeș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.