Decizia nr. 153/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Interpretat prin 1
- Decizia nr. 106 A din 3 iulie 2012 privind judecarea cererilor de apel formulate de apelantele Asociația p…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 (prevederi anume) fondului funciar
- Legea nr. 312/2005 10 noiembrie 2005 (prevederi anume) privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii …
________
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
și ale
art. 5 din Legea nr. 312/2005
privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Galați - Secția civilă în Dosarul nr. 1.036/324/2009 al acestei instanțe, de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu și Michael Ispan în Dosarul nr. 17.202/325/2008 al Tribunalului Timiș - Secția civilă, precum și de către Matei Lecca în Dosarul nr. 1.289/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secția civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, Matei Lecca, personal și asistat de avocatul Minodora Cliveti, cu delegație depusă la dosar, și partea Șerban Petru Sturza, prin mandatar Didina Cosor. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că în Dosarul nr. 1.345D/2010 partea Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Galați a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 1.345D/2010, nr. 1.399D/2010 și nr. 1.661D/2010, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.399D/2010 și nr. 1.661D/2010 la Dosarul nr. 1.345D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului Minodora Cliveti, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că art. 48 din Legea fondului funciar, în actuala sa reglementare, astfel cum a fost modificat prin
Legea nr. 169/1997 , reduce drastic sfera de aplicabilitate a acestei legi și privează pe foștii cetățeni români, care nu și-au redobândit statutul de cetățean român, de dreptul de a-și redobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Așa fiind, apreciază că
reprezintă un "recul la democrație", iar actuala redactare a
art. 48 din Legea nr. 18/1991
este anacronică, fiind în contradicție cu noua ordine constituțională.
Mandatarul Didina Cosor depune note scrise la dosar și solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.036/324/2009, Tribunalul Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
și ale
art. 5 din Legea nr. 312/2005
privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, excepție ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată într-o cauză civilă având ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate.
Prin Încheierea din 4 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.289/110/2009, și Încheierea din 21 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 17.202/325/2008, Tribunalul Timiș - Secția civilă și Tribunalul Bacău - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu și Michael Ispan, precum și de către Matei Lecca în cauze civile având ca obiect fond funciar.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că prevederile
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
și a cele ale
art. 5 din Legea nr. 312/2005
sunt neconstituționale, în măsura în care interdicția aplicată cetățenilor străini de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor se extinde și asupra foștilor proprietari, cetățeni români la data preluării. În acest context, apreciază că după modificarea Constituției, în anul 2003, incapacitățile speciale prevăzute de
art. 48 din Legea nr. 18/1991
ar trebui reapreciate, iar reparațiile acordate trebuie raportate la calitatea de cetățean român la data preluării, la Declarația Universală a Drepturilor Omului și la celelalte tratate semnate de România. De asemenea, arată că prin Legea fondului funciar, modificată și completată, s-a dorit înlăturarea efectelor abuzurilor săvârșite de fostul regim față de toate persoanele care aveau cetățenie română la data preluării, astfel încât este inechitabil și discriminatoriu să se refuze reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere unora dintre foștii proprietari pe motiv că nu mai au cetățenia română. O opinie contrară ar fi în dezacord cu dispozițiile art. 44 alin. (3) și art. 46 din Constituție, precum și cu cele ale art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și are efecte similare unei noi deposedări. Ca atare, condiționarea dobândirii dreptului de proprietate de statutul de cetățean român, după trecerea unui interval de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, contravine normelor constituționale și convenționale menționate.
Tribunalul Bacău - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, având în vedere natura juridică a reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru moștenitorii foștilor proprietari, decedați la data apariției
Legii nr. 18/1991 , și față de dispozițiile Constituției României din anul 1991, care interziceau cetățenilor străini, fără nicio excepție privind transmiterea acestui drept prin moștenire legală, să dobândească dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, interdicția din art. 48 al Legii fondului funciar este în gravă contradicție cu noile norme constituționale, care garantează dreptul de moștenire legală pentru cetățenii străini. Apreciază că această interdicție trebuia să fie considerată abrogată de către instanțe, în temeiul art. 154 din Constituție, întrucât nu mai era în conformitate cu noua ordine constituțională. Din acest punct de vedere, instanța apreciază că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție.
Tribunalul Timiș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în numeroase rânduri asupra prevederilor
art. 48 din Legea nr. 18/1991 , statuând că acest text de lege nu contravine Constituției.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
art. 48 din Legea nr. 18/1991
și cele ale
art. 5 din Legea nr. 312/2005
sunt constituționale. În acest sens, arată că textele de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, ele nu aduc atingere dreptului la moștenire și sunt în deplină conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, și cele ale
art. 5 din Legea nr. 312/2005
privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-
*) A se vedea opinia separată semnată de judecătorul Augustin Zegrean, formulată la
Articolul 48
din Legea fondului funciar nr. 18/1991 : "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la
art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).";
-
Articolul 5
din Legea nr. 312/2005 : "(1) Cetățeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislația unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică fermierilor care desfășoară activități independente și sunt, după caz:
a) cetățeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru, care își stabilesc reședința în România;
b) apatrizi cu domiciliul în România.
(3) Cetățenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul într-un stat membru își dovedesc calitatea de fermier care desfășoară activități independente cu documente emise/eliberate de autoritățile competente din statul membru sau de proveniență. Apatrizii cu domiciliul în România fac dovada acestei calități cu atestatul eliberat, în acest sens, de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (2) dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere în aceleași condiții cu cele aplicabile cetățenilor români, de la data aderării României la Uniunea Europeană.
(5) Destinația terenurilor agricole, pădurilor și a terenurilor forestiere nu poate fi schimbată pe durata perioadei de tranziție de către persoanele prevăzute la alin. (2)."
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (3) referitoare la expropriere și celor ale art. 46 care consacră dreptul la moștenire, precum și art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și cu motivări similare.
Astfel, cu privire la prevederile
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , în jurisprudența sa, de exemplu
Decizia nr. 879/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, Curtea a reținut că prevederile
au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul și în condițiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezentând o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.
Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale. Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun ( art. 650 din Codul civil și următoarele), Legea nr. 18/1991 , republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetățenii români.
Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor
Legii nr. 18/1991 , garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în persoana reclamanților, câtă vreme aceștia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naște ulterior.
În ceea ce privește critica prevederilor
art. 5 din Legea nr. 312/2005 , sub aspectul condiționării dobândirii dreptului de proprietate numai după împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a statuat că "exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă." Așa fiind, Curtea a constatat că, "departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, precum și drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură."
De altfel, art. 44 alin. (2) din Constituție prevede că "Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, [...]".
Or, Curtea constată că
privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine prevede tocmai aceste condiții în care cetățenii străini pot dobândi terenuri în România.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței, atât considerentele, cât și soluția pronunțată de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
și ale
art. 5 din Legea nr. 312/2005
privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Galați - Secția civilă în Dosarul nr. 1.036/324/2009 al acestei instanțe, de Doris Ispan, Doris Mirela Ispan-Suciu și Michael Ispan în Dosarul nr. 17.202/325/2008 al Tribunalului Timiș - Secția civilă, precum și de către Matei Lecca în Dosarul nr. 1.289/110/2009 al Tribunalului Bacău - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.