Ordinul nr. 710/1995

Notarii publici își exercită activitatea în cadrul unor birouri notariale individuale sau prin asociere, în baza unui contract de societate civilă.

În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri notariale.

Competența notarială a notarului public se întinde în întreaga circumscripție a judecătoriei în care își are sediul biroul sau, cu excepția municipiului București, unde sunt aplicabile prevederile art. 114 din Legea notarilor publici și a activității notariale, denumita în continuare, lege.

Numărul notarilor publici și al birourilor notariale din localitățile aflate în circumscripția fiecărei judecătorii și din municipiului București se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, în funcție de cerințele locale rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul solicitărilor publicului.

Ministrul justiției va proceda la actualizarea numărului notarilor publici și al birourilor notariale în fiecare an, de regula în primul trimestru, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Dispozițiile alin. (1) și (2) nu se aplică notarilor publici cărora le-a încetat suspendarea exercitării funcției și persoanelor care au cerut în condițiile art. 105 alin. 1 din lege sa devină notari publici.

Pe locurile de notari publici care mai rămân vacante, după acordarea prioritatilor prevăzute la art. 3, se pot numi după o prealabilă verificare a cunoștințelor profesionale cei care au îndeplinit timp de 5 ani funcțiile juridice prevăzute la art. 16 lit. g) din lege. Locurile vacante și data verificării cunoștințelor profesionale se publică în Monitorul Oficial al României cu cel puțin 30 de zile mai înainte de această dată.

Cererile solicitanților, împreună cu documentația care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 16 din lege, se depun la Camerele notarilor publici cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită și publicată în Monitorul Oficial al României.

Verificarea cunoștințelor se efectuează prin concurs organizat de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici de către o comisie formată din 2 notari publici cu o vechime de cel puțin 10 ani în activitatea notarială, desemnați de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici și un inspector general notarial desemnat de ministrul justiției.

Tematica pentru fiecare concurs se va stabili din domeniile prevăzute la art. 16 alin. (3) din prezentul regulament de către Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, împreună cu compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiție.

Media minima de promovare este 7,00, fără a putea fi mai mica de 5,00 la oricare dintre disciplinele de concurs.

Comisia va întocmi un proces-verbal cu rezultatul concursului, care va fi înaintat spre validare Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Candidații nemultumiti de rezultatele concursului sau de modul de desfășurare a acestuia pot face contestație în termen de 10 zile de la data afișării rezultatelor la sediile Camerelor notarilor publici. Contestațiile se depun la Camera notarilor publici și se înaintează spre soluționare Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

În situația în care rezultatele concursului sunt invalidate, Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici va dispune repetarea concursului stabilind și data acestuia.

În cazul în care constata ca desfășurarea concursului s-a făcut potrivit legii, Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici îl validează și înaintează Ministerului Justiției propunerile de numire a celor declarați reusiti.

Propunerile de numire a notarilor publici se vor inainta Ministerului Justiției de către Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, împreună cu documentele care atesta îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 16 din lege:

- cererea de numire în care solicitantul va declara pe propria răspundere ca are numai cetățenia română;

- dovada domiciliului în România;

- copii de pe actele de studii;

- cazierul judiciar;

- caracterizarea de la Colegiul director al Camerei notarilor publici în circumscripția căreia urmează să-și desfășoare activitatea, cu privire la buna sa reputație;

- certificat medical de sănătate, cu atestarea deplinei sale capacități psihice;

- pentru notarul stagiar, dovada promovării examenului de notar public;

- pentru cei care au susținut concurs în condițiile art. 4 din prezentul regulament, în afară dovezii privind exercitarea timp de 5 ani a uneia dintre funcțiile juridice prevăzute, se va prezenta și dovada ca au fost declarați reusiti la concurs.

Notarul public este numit prin ordin al ministrului justiției pe baza referatului întocmit de compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiției privind îndeplinirea condițiilor de numire prevăzute de lege.

În ordinul de numire se va specifică circumscripția judecătoriei în care își va avea sediul biroul notarului public și obligația acestuia ca în termen de 60 de zile, în condițiile art. 18 alin. 1 din lege, să-și înregistreze biroul individual sau, după caz, în asociere cu alt notar public. Aceeași obligație revine și notarului public care iese dintr-o asociație.

În vederea prelungirii termenului de 60 de zile prevăzut la alin. (2), notarului public va depune o cerere în care va indica motivele justificate care l-au împiedicat să-și înregistreze biroul, confirmate de Colegiul director al Camerei notarilor publici, în decurs de cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. 1 din lege.

Înregistrarea biroului notarial se face, la cererea notarului public într-un registru special ținut potrivit art. 18 din lege, de primul-grefier al Curții de apel, pe numele notarului public sau, după caz, al notarilor publici asociați.

În absenta primului-grefier, președintele Curții de apel va desemna un alt grefier care să efectueze înregistrarea.

La cererea de înregistrare se va atașa ordinul de numire a notarului public, dovada existenței sediului biroului notarial - prin act de proprietate, contract de închiriere sau alt act, confirmarea Colegiului director al Camerei notarilor publici, în cazul în care activitatea se desfășoară în baza unui contract de societate civilă, precum și cu privire la faptul ca biroul notarial dispune de spațiul corespunzător desfășurării activității și conservării arhivei în bune condiții.

La înregistrarea biroului notarial, notarul public va prezenta specimenul de semnatura și modelul sigiliului.

Documentația prezentată la înregistrare se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou notarial.

Primul-grefier va elibera în termen de 3 zile un certificat care atesta efectuarea înregistrării, pe care notarul public îl va prezenta de îndată Camerei notarilor publici, iar aceasta îl va comunică Ministerului Justiției și Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Sigiliul notarului public cuprinde stema României, numele, prenumele și calitatea de notar public, precum și localitatea unde își are sediul biroul sau notarial. Modelul sigiliului este propus de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici și aprobat de ministrul justiției.

Pierderea sau dispariția sigiliului se înscrie în registrul special prevăzut în art. 8 alin. (1) din prezentul regulament, înregistrîndu-se în termen de 5 zile modelul noului sigiliu, care va conține elemente de diferentiere față de cel pierdut sau dispărut.

În registrul special prevăzut la art. 8 alin. (1) se vor înscrie și următoarele operațiuni:

- modificări în modul de desfășurare a activității în cadrul biroului notarial;

- schimbarea sediului biroului notarial;

- radierea biroului notarial;

- înregistrarea și radierea sediilor secundare, potrivit art. 115 din lege.

Operațiunile prevăzute la alin. (1) se vor inregistra la cerere, atasindu-se confirmarea Colegiului director al Camerei notarilor publici care, după caz, poate solicita direct înregistrarea lor.

Colegiul director al Camerei notarilor publici va avea acces permanent la registrul special prevăzut la art. 8 alin. (1), având obligația de a înștiința pe ministrul justiției și Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici despre toate înregistrările.

Înainte de începerea activității notarul public va depune jurămîntul.

La depunerea jurământului se va încheia un proces-verbal semnat de notarul public și de cei în fața cărora a fost depus, care se va păstra în evidenta Ministerului Justiției și a Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Numărul notarilor stagiari ce pot fi angajați în birourile notariale se stabilește anual de Colegiul director al fiecărei Camere a notarilor publici.

Cererea de angajare va fi însoțită de dovezile corespunzătoare îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 16 lit. a)-f) din lege și va fi avizată de Colegiul director al Camerei notarilor publici.

Angajarea notarului stagiar în cadrul unui birou notarial în care funcționează mai mulți notari publici asociați se va face de către notarul public împuternicit prin contractul de societate civilă.

În perioada de stagiu, Camera notarilor publici va verifica semestrial stadiul de pregătire și formare profesională a notarului stagiar, precum și modul cum acesta și-a îndeplinit atribuțiile care i-au fost delegate de notarul public.

Constatările verificărilor periodice și măsurile luate se vor consemna în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei notarilor publici și de notarul public la care își exercită activitatea notarul stagiar și se vor aduce la cunoștința celui verificat.

Uniunea Naționala a Notarilor Publici organizează anual examen de notar public pentru notarii stagiari care au împlinit efectiv 2 ani de activitate.

Data examenului se va stabili de președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici cu acordul ministrului justiției și va fi comunicată Camerelor notarilor publici cu 45 de zile înainte de această dată, în vederea înștiințării candidaților.

Uniunea Naționala a Notarilor Publici va inregistra cererile candidaților pentru susținerea examenului de notar public, împreună cu rapoartele Camerelor notarilor publici, caracterizarile făcute de notarii publici, precum și dovezile privind îndeplinirea condițiilor de la art. 16 lit. a)-f) din lege.

După efectuarea stagiului, notarul stagiar este obligat să se prezinte la examenul de notar public.

Respingerea sau, după caz, neprezentarea notarului stagiar la doua examene de notar public, consecutive, după efectuarea stagiului, atrage încetarea contractului sau de muncă.

Comisia de examinare va fi formată din:

- un membru al Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, desemnat de președintele acestuia;

- un inspector general notarial desemnat de ministrul justiției;

- un cadru didactic universitar în specialitatea drept civil de la una dintre facultățile de drept din țara, desemnat de consiliul profesoral al facultății respective;

- doi notari publici desemnați de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Comisia de examinare va fi prezidata de reprezentantul Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici și va stabili subiectele și condițiile de examinare.

Examenul va consta din probe scrise cu caracter teoretic și practic din domeniile dreptului civil, dreptului familiei, dreptului comercial, dreptului internațional privat, procedurii civile și notariale, precum și dreptului constituțional.

Media minima de promovare a examenului de notar public este de 7,00, fără a putea fi mai mica de 5,00 la oricare dintre disciplinele sus-menționate.

În toate cazurile de încetare a calității de notar public, în lipsa unui notar public asociat sau a unui alt notar public în aceeași circumscripție teritorială, Colegiul director al Camerei notarilor publici poate delega un notar public pentru îndeplinirea activității notariale, în condițiile statutului, până la numirea unui notar public.

Notarul public delegat va putea funcționa, dacă este posibil, în sediul biroului notarial public căruia i-a încetat calitatea de notar public sau, în caz contrar, Colegiul director al Camerei notarilor publici va stabili, pe perioada delegării, un nou sediu pentru biroul notarial.

Se va proceda la inventarierea și sigilarea arhivei notarului public care și-a încetat activitatea de către o comisie formată din doi reprezentanți desemnați de Colegiul director al Camerei notarilor publici. Dacă este posibila continuarea activității în același sediu, arhiva inventariata va fi preluată de notarul public delegat sau, după caz, numit, iar în caz contrar se va prelua și se va preda de Colegiul director al Camerei notarilor publici unui alt notar public care va fi numit în acea circumscripție.

În vederea încetării calității de notar public, potrivit art. 23 lit. a) și b) din lege, cererea se depune la Camera notarilor publici și va fi înaintată prin Uniunea Naționala a Notarilor Publici ministrului justiție, care o va soluționa în cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia la Ministerul Justiției.

Până la soluționarea cererii, notarul public își va continua activitatea.

În aplicarea art. 25 din lege, Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, la sesizarea Colegiului director al Camerei notarilor publici, va solicita ministrului justiției suspendarea exercitării funcției de notar public pentru cazurile prevăzute de art. 24 din lege, dispozițiile art. 18 din prezentul regulament fiind aplicabile corespunzător.

Pe perioada suspendării calității de notar public, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, ministrul justiției va numi un notar public în condițiile art. 3-5 din prezentul regulament.

Încetarea suspendării notarului public se dispune de ministrul justiției la solicitarea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, dacă au dispărut cauzele care au determinat-o.

Răspunderea civilă a notarului public pentru prejudiciile cauzate prin modul în care își exercită obligațiile profesionale ce-i revin este garantată prin Casa de asigurări constituită în condițiile art. 29 din lege.

La începutul activității sale, notarul public devine membru al Casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcționează în cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, potrivit statutului propriu.

Dacă într-o circumscripție teritorială funcționează un singur birou notarial și notarul public se afla în concediu de odihnă sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăși 6 luni, în lipsa unui notar public asociat, Camera notarilor publici va delega un alt notar public pentru a asigura funcționarea acestui birou notarial, afară de cazul în care notarul public titular se îngrijește personal de substituirea sa, încunoștințând în acest scop Camera notarilor publici.

În situația în care în circumscripția teritorială funcționează mai multe birouri notariale, pentru cazurile arătate la alin. (1), Camera notarilor publici va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou notarial din aceeași circumscripție teritorială.

În cazul în care notarul public nu-și poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni din motive temeinice, apreciate ca atare de Camera notarilor publici, în absenta unui notar public asociat, pentru asigurarea activității biroului notarial, acesta este obligat să asigure substituirea sa printr-un alt notar public din aceeași circumscripție teritorială sau preluarea activității sale de un notar public dintr-un alt birou notarial din aceeași circumscripție teritorială, cu încunoștințarea prealabilă a Camerei notarilor publici.

Dacă în circumscripția teritorială nu funcționează un alt birou notarial, se va proceda corespunzător dispozițiilor de la art. 25 alin. (1) din prezentul regulament.

Notarul public își poate schimba sediul biroului notarial într-o localitate din alta circumscripție teritorială în limita numărului notarilor publici și al birourilor notariale din acea circumscripție.

Cererea va fi avizată de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici și aprobată de ministrul justiției în condițiile art. 7 din prezentul regulament.

Notarul public a cărui cerere de mutare a fost aprobată are obligația de a face înscrierile corespunzătoare potrivit prevederilor art. 8 din prezentul regulament; cu privire la arhiva sunt aplicabile dispozițiile art. 18 alin. (3) din prezentul regulament.

Notarul public are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată.

La stabilirea onorariilor prevăzute de art. 28 lit. c) din lege, Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici va avea în vedere, pentru actele notariale prevăzute de lege în competența exclusiva a notarului public, tarife în funcție de complexitatea și valoarea actului, iar pentru celelalte acte notariale și consultații juridice, sume fixe minimale.

Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici propune ministrului justiției actualizarea onorariilor minimale, ori de cîte ori o astfel de măsura se justifica.

Obligația notarilor publici de a păstra secretul profesional le impune interdicția de a da informații, precum și de a permite accesul la actele notariale ale altor persoane în afară părților, succesorilor și reprezentanților acestora, precum și acelora care justifica un drept sau un interes legitim.

Aceeași obligație revine și personalului angajat la biroul notarial.

Notarul public chemat ca martor în fața unei instanțe judecătorești sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesați în apărarea secretului, potrivit legii.

În condițiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului notarial public pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competența, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate și rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate ca false, cu obligația comunicării hotărârii sau a ordonanței procurorului; în caz contrar, actul se va restitui.

Prestigiul profesional al notarului public îi impune interdicția de a-și face reclama prin orice mijloace, afară de cazurile în care se recurge la anunțuri referitoare exclusiv la existenta și sediul biroului notarial, programul de lucru și conținutul activității.

Uniunea Naționala a Notarilor Publici este indreptatita să facă publicitate prin mass-media asupra întregii activități notariale, evidentiind utilitatea și avantajele încheierii actelor prin notarii publici.

Prin Buletinul Notarilor Publici, la începutul fiecărui an, Uniunea Naționala a Notarilor Publici va publică lista notarilor publici și a birourilor notariale în care aceștia funcționează.

Acțiunea disciplinară se judeca de Consiliul de disciplina al Camerei notarilor publici format din 3 notari publici, desemnați potrivit statutului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

În cazurile prevăzute de art. 40 din lege se efectuează obligatoriu o cercetare prealabilă de către Colegiul director al Camerei notarilor publici. În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, existenta vinovatiei, cît și orice date concludente. Ascultarea celui în cauza și verificarea apărării notarului public cercetat sunt obligatorii. Refuzul notarului public cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării. Notarul public cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării, să solicite probe în apărare și să fie asistat de un alt notar public ori de un avocat.

Consiliul de disciplina citeaza pentru termenul de judecată Colegiul director al Camerei notarilor publici și pe notarul public în cauza, căruia i se va aduce la cunoștința conținutul dosarului.

Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici soluționează contestațiile împotriva hotărârii Consiliului de disciplina cu citarea părților.

Decizia Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici se pronunța cu majoritate de voturi, se redactează în termen de 15 zile de la pronunțare și se comunică părților.

Notarul public va tine lucrările de registratura, secretariat și arhiva, precum și o evidenta financiar-contabila pentru activitatea desfășurată de biroul sau.

Biroul notarului public va deține spații corespunzătoare pentru desfășurarea lucrărilor. La sediul biroului notarial se va afișa numele notarului public sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă.

Pentru efectuarea lucrărilor din cadrul biroului notarial, notarul public poate încheia contracte de muncă cu unul sau mai mulți secretari și, după caz, cu alt personal auxiliar, având și posibilitatea de a încheia contracte civile cu colaboratori externi.

Traducerile se efectuează de persoane autorizate de Ministerul Justiției, în baza unui certificat de traducător eliberat potrivit dispozițiilor legale sau a licenței în litere - filologie, având specializarea în limba străină respectiva.

Angajarea personalului și încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului notarial în care funcționează mai mulți notari publici asociați se vor face de notarul public împuternicit prin contractul de societate civilă.

Biroul notarului public funcționează în toate zilele lucrătoare, asigurindu-se în cazuri urgente, posibilitatea de a efectua actele solicitate și în afară orelor de program, precum și în zilele nelucrătoare. Programul de funcționare va fi afișat.

În cazul în care biroul notarului public are un sediu secundar, în condițiile art. 115 din lege, programul de funcționare a acestuia va fi astfel stabilit, încât sa nu afecteze activitatea la sediul biroului notarial.

Biroul notarului public tine următoarele registre:

a) registrul general;

b) opisul registrului general;

c) registrul de succesiuni;

d) opisul succesiunilor;

e) registru special de renunțări la succesiune;

f) opisul renuntarilor la succesiune;

g) registrul de termene succesorale;

h) registru de depozite;

i) registru de proteste;

j) registru de consultații juridice notariale;

k) registru de traduceri;

l) registru de corespondenta.

Evidentele de la alin. (1) se țin separat în cazul organizării unui sediu secundar al biroului notarial.

Actele întocmite și consultatiile juridice notariale vor fi evidentiate în aceste registre, mentionindu-se totodată și onorariul stabilit.

Dacă în biroul notarial funcționează mai mulți notari publici asociați, în aceste registre vor fi evidentiate separat lucrările și onorariile pe numele fiecărui notar public, afară de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede că registrele sus-menționate să fie ținute separat pe fiecare notar public.

Notarul public tine evidenta financiar-contabila potrivit normelor proprii elaborate de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, în condițiile legii.

În registrul general se înregistrează toate lucrările notariale, cu excepția celor privind procedura succesorală, primirile în depozit de înscrisuri, documente și valori și protestele. Fiecare lucrare va avea numărul ei de înregistrare, chiar dacă partea solicita eliberarea mai multor exemplare de pe înscrisul întocmit.

Înscrisurile autentice vor fi înregistrate distinct după obiectul lor, având și un număr special de autentificare.

În cazul autentificării unui act înregistrat ca proiect sau ca urmare a reformarii încheierii de respingere, se procedează la o noua înregistrare.

Notarul public urmărește întocmirea evidentei statistice a lucrărilor din acest registru general.

În registrul de succesiuni se înregistrează dosarele succesorale.

Pentru evitarea unei duble proceduri succesorale, dosarul succesoral se va întocmi numai după ce se va verifica din oficiu că nu exista un alt dosar format în cauza, la același birou notarial sau la un alt birou de notar public din aceeași circumscripție teritorială. Neintocmirea dosarului succesoral pentru acest motiv va fi adusă la cunoștința părților interesate direct sau prin corespondenta, după caz.

Poziția din registrul succesoral se închide la eliberarea certificatului de moștenitor, la suspendarea dosarului sau în alte cazuri de închidere a procedurii succesorale.

Repunerea pe rol a unei cauze succesorale se va face după o noua înregistrare cu mențiunea corespunzătoare în coloana de observații la vechiul dosar.

În opisul succesoral se trec numele și prenumele autorului succesiunii și numărul de înregistrare a dosarului.

Dacă în circumscripția unei judecătorii funcționează mai multe birouri notariale, se va tine și un opis de evidenta a procedurilor succesorale înregistrate în întreaga circumscripție teritorială, de biroul notarial desemnat de Colegiul director al Camerei notarilor publici.

Registrul special de renunțări la succesiune și opisul renuntarilor la succesiune se țin de un singur birou notarial pentru întreaga circumscripție teritorială a unei judecătorii în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu.

În situația arătată la art. 44 alin. (2), Colegiul director al Camerei notarilor publici desemnează ca același birou notarial, care tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale, sa țină și registrele prevăzute la alin. (1).

În registrul de renunțări la succesiune se vor trece toate declarațiile de renunțare, precum și cele de acceptare sub beneficiu de inventar.

În opisul renuntarilor la succesiune se trec numele și prenumele părții care a renunțat la succesiune sau care a acceptat-o sub beneficiu de inventar.

Registrul de termene succesorale evidențiază ședințele și soluțiile în cazurile ce privesc procedura succesorală notarială.

Certificatele de moștenitor vor avea un număr menționat în acest registru, în ordinea soluționării cauzelor.

Celelalte soluții privind suspendarea sau clasarea cauzelor succesorale se vor menționa în registrul de termene succesorale.

La sfârșitul fiecărei luni secretarul biroului notarial înscrie în registrul de termene succesorale situația dosarelor existente pe rol, cele rezolvate, cu soluțiile date, taxele și onorariile stabilite, precum și cauzele rămase nesolutionate.

Registrul de depozite cuprinde mențiuni referitoare la înscrisurile, documentele și valorile menționate în procesul-verbal de inventariere a bunurilor succesorale pe care notarul public a încuviințat să le păstreze în biroul sau.

Depozitele neridicate la sfârșitul unui an se vor inregistra în anul următor cu taxa de timbru și onorariul stabilit de notarul public.

În registrul de consultații juridice notariale se înregistrează toate consultatiile juridice, iar în cazul celor scrise, se va păstra într-o mapa specială cîte un exemplar al acestora.

În aceeași mapa se păstrează și proiectele actelor juridice și procesele-verbale încheiate în condițiile art. 92 din lege.

Înainte de utilizare, toate registrele vor fi numerotate, sigilate și semnate de notarul public, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagina a registrului.

La terminarea registrului sau anului calendaristic se va întocmi sub ultima înregistrare un proces-verbal de închidere.

Înregistrările se fac în momentul și în ordinea primirii lucrărilor.

Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se șterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta să poată fi citit.

În afară registrelor, la fiecare birou notarial se vor tine mape cu actele întocmite.

Actele autentice se vor păstra în mape de cîte 50 de acte împreună cu documentația necesară, iar celelalte acte se vor păstra în mape de cîte 100 de acte.

La mapa cu certificate de moștenitor se va atașa și încheierea finala, care va fi întocmită în acest scop în dublu exemplar.

Actele notariale se întocmesc la cererea persoanelor care justifica un interes și a autorităților competente, în cazurile prevăzute de lege.

Cererile pot fi făcute și prin mandatar, avocat angajat sau prin reprezentant legal potrivit legii, afară de cazul când, prin dispoziții speciale, se prevede altfel.

Cererile se înregistrează în ordinea primirii.

Dacă se refuza îndeplinirea actului notarial, notarul public redactează încheierea de respingere la staruinta părților interesate în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii.

Identitatea părților se stabilește în condițiile art. 50 din lege, cu mențiunea numelui și prenumelui persoanelor fizice sau a denumirii persoanei juridice.

Despre persoana juridică se va face mențiune expresă cu privire la data dobândirii capacității juridice și calitatea reprezentantului îndreptățit sa încheie actul în numele ei.

Identificarea detinutilor se face prin dovada înregistrării acestora în registrul penitenciarului și atestarea comandantului locului de deținere sau a persoanei cu aceasta atribuție.

Actul notarial se constata prin încheiere, notarul public apreciind dacă este necesară și o rezoluție de încuviințare a efectuării lui. În acest ultim caz, rezoluția se va pune pe cerere și va cuprinde pe scurt datele esențiale necesare încheierii.

În încheierea de constatare a întocmirii actului notarial în afară sediului biroului notarului public, se vor preciza împrejurarea și motivele care au justificat întocmirea actului într-un anumit loc. Notarul public va aprecia dacă va fi însoțit la instrumentarea actului în afară sediului sau de un secretar delegat, caz în care și acesta va semna încheierea.

Pentru actele notariale întocmite la sediul secundar se va face mențiune în încheiere, potrivit art. 49 lit. a) din lege.

Încheierile au numărul și data înregistrării cererii, în afară de încheierile de autentificare, care au numai numărul de autentificare și data acesteia.

În cazul actelor supuse publicității mobiliare sau imobiliare, notarul public este obligat, în baza art. 45 din lege, sa întreprindă de îndată în numele titularilor acestor drepturi, direct sau prin angajații săi, demersurile necesare la biroul de publicitate din circumscripția sa și sa inmineze părților dovezile referitoare la înscrierea drepturilor.

Dacă biroul de publicitate nu se afla în circumscripția sa, notarul public are obligația sa trimită de îndată la acel birou actele menționate la alineatul precedent, cerind sa i se comunice modul de rezolvare, pe care îl va transmite părților interesate.

Se exceptează de la dispozițiile alin. (1) și (2) cazurile în care părțile interesate solicita în scris sa îndeplinească ele formalitățile de publicitate.

Erorile materiale sau omisiunile vadite din actele notariale nu pot fi îndreptate sau completate în condițiile art. 53 din lege, decît după prezentarea tuturor exemplarelor actului.

Nu sunt admise rectificari directe în cuprinsul actelor notariale cu privire la erori și omisiuni, despre acestea facindu-se trimitere la încheierea de rectificare care va fi atașată la toate exemplarele originale ale actului care a fost întocmit.

Înscrisul se va redacta în atitea exemplare originale cerute de părți, plus unul pentru arhiva notarului public și, după caz, unul pentru efectuarea lucrărilor de publicitate.

În cazul în care este necesară prezentarea unei documentații, aceasta se anexează la înscris.

Notarul public va viza toate anexele, menționînd în cuprinsul actului ca acestea fac parte integrantă din înscris.

Înscrisul va fi redactat citeț și fără ștersături. Mențiunile în cifre se vor preciza și în litere.

Denumirea persoanelor juridice se va arata fără prescurtări.

Spațiile goale se vor bara cu linii.

În actele de transmisiuni sau constituiri de drepturi reale imobiliare notarul public va verifica situația proprietății și sarcinile bunului, cu excepția arătată la art. 716 din Codul de procedură civilă. În acest scop notarul public va pretinde prezentarea titlurilor de proprietate ale înstrăinătorului, și, după caz, extrasul de carte funciară sau certificatul de sarcini, precum și certificatul de evidenta fiscală cu valoarea de impozitare.

În cazul terenurilor, atestarea ca acestea se afla în intravilan sau extravilan se va face prin dovezi eliberate de autoritățile administrative competente.

Notarul public va dispune înregistrarea cererii pentru deschiderea procedurii succesorale numai după ce secretarul biroului notarial va atesta în urma cercetării opisului succesoral că nu s-a mai format alt dosar în aceeași cauza la biroul sau.

În cazul în care în circumscripția unei judecătorii funcționează mai multe birouri notariale, notarul public va verifica prin mijloacele de comunicare pe care le are la dispoziție dacă în opisul de evidenta a procedurilor succesorale, ținut potrivit art. 44 alin. (2) din prezentul regulament, nu s-a înregistrat un dosar succesoral în aceeași cauza la un alt birou notarial din aceeași circumscripție.

Secretarul biroului notarial care tine evidenta cauzelor succesorale pe circumscripția teritorială va comunică de îndată rezultatul cercetării opisului de evidenta a procedurilor succesorale, iar în cazul în care nu s-a înregistrat aceeași cauza la un alt birou notarial, va elibera un certificat pe care îl va expedia notarului public care a cerut verificarea.

Notarii publici sunt obligați sa comunice de îndată cauzele înregistrate pentru a fi înscrise în opisul de evidenta a procedurilor succesorale.

Secretarii consiliilor locale, în aplicarea art. 68 din lege, vor trimite sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale.

Modul de repartizare a cauzelor succesorale sesizate potrivit alineatului precedent se stabilește de Camera notarilor publici în mod periodic, pentru fiecare dintre notarii publici dintr-o circumscripție teritorială, în raport cu data decesului autorului succesiunii.

În inventar, cu privire la bunurile despre care se susține ca sunt proprietatea altei persoane, se va menționa motivul pentru care se aflau în deținerea defunctului la data decesului, după cum se vor menționa și bunurile defunctului care se afla în deținerea unui terț, precum și motivele pentru care se găsesc la acesta.

În inventar se va scrie și pasivul succesoral, în măsura în care acesta este cunoscut.

În cazuri urgente, la cererea oricărei persoane care justifica un interes, punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face înainte de întocmirea inventarului, exceptându-se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu el.

Notarul public poate numi în calitate de custode sau de curator pe unul dintre moștenitori.

Încunoștințarea moștenitorilor și, după caz, a legatarilor despre deces și măsurile de conservare se face de către notarul public prin scrisoare recomandată, recipisa poștală făcând dovada despre încunoștințare.

În succesiunile care urmează să fie declarate vacante, notarul public va lua măsurile corespunzătoare de conservare și administrare prevăzute de art. 70-73 din lege și va solicita autorității administrative competente desemnarea curatorului ce va fi numit în acest scop până la încheierea procedurii succesorale.

Notarul public va cita în cauza persoanele cu vocație la moștenire și, după caz, legatarii, în condițiile art. 75 din lege, iar în caz de vacanta succesorală, autoritatea administrației locale competente.

Citarea moștenitorilor și, după caz, a legatarilor nu este obligatorie dacă certificatul de moștenitor sau de legatar se întocmește la cerere în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, în afară de cazurile în care notarul public o considera necesară pentru anumite lămuriri.

Declarațiile de renunțare la succesiune sau de acceptare sub beneficiu de inventar se fac în fața notarului public și se înscriu pentru opozabilitate în registrul special de renunțări la succesiune, prevăzut la art. 45 alin. (1) din prezentul regulament.

În cazul în care declarațiile arătate la alin. (1) s-au dat la un alt birou notarial decît la cel la care se afla registrul special de renunțări la succesiune, un exemplar al declarațiilor va fi trimis de îndată la notarul public pentru înscriere în acel registru.

Biroul notarial la care se afla registrul special de renunțări la succesiune va tine și o mapa cuprinzând declarațiile înscrise.

La prezentarea moștenitorilor sau, după caz, a legatarilor, notarul public le va lua declarație asupra numărului și calității lor, precum și asupra compunerii masei succesorale. Aceste declarații se consemnează în încheierea de dezbateri succesorale, care se semnează de către aceștia.

Totodată, notarul public va verifica dacă s-a înscris în registrul special de renunțări la succesiune vreo declarație de renunțare sau de acceptare sub beneficiu de inventar, cerind părților să prezinte în acest scop un certificat eliberat de secretarul biroului notarial unde se tine registrul special de renunțări la succesiune.

În cursul procedurii succesorale notarul public întocmește o încheiere motivată pentru fiecare termen acordat în care va menționa părțile și martorii care s-au prezentat, înscrisurile depuse și măsurile luate în vederea soluționării cauzei.

Încheierea finala care constata îndeplinirea procedurii succesorale se redactează de îndată.

În cazul eliberării unui certificat de executor testamentar, notarul public va constata în cuprinsul acestuia calitatea executorului testamentar și întinderea drepturilor și obligațiilor cu care a fost investit de către testator.

După eliberarea certificatului de executor testamentar, acesta va proceda în condițiile Codului civil la predarea legatelor.

Certificatul de moștenitor suplimentar se eliberează de notarul public care a eliberat primul certificat. Dacă acesta nu mai este în funcție, se va elibera, la cerere, de oricare notar public din aceeași circumscripție teritorială, solicitindu-se dosarul cauzei de la biroul notarial în arhiva căruia se afla, facindu-se mențiunile corespunzătoare în registrele de succesiuni.

În toate cazurile de repunere pe rol a unui dosar succesoral notarul public va atașa la dosarul nou înregistrat dosarul anterior.

Erorile materiale în sensul legii cuprind greșeli evidente care rezultă din cuprinsul dosarului succesoral și nu impieteaza asupra drepturilor și calității moștenitorilor și legatarilor.

În cazul în care unii dintre moștenitori sau legatari au ridicat certificatul de moștenitor sau de legatar, erorile se vor putea indrepta numai după citarea acestora și prezentarea tuturor certificatelor de moștenitor sau de legatar.

Pentru legalizarea semnăturii sau a specimenului de semnatura, partea se va prezenta personal la notarul public.

Exemplarele înscrisului vor fi prezentate nesemnate.

Pentru legalizarea sigiliului, acesta se va imprima, în fața notarului public, pe înscrisul prezentat în acest scop, pe care se va întocmi încheierea de legalizare.

Pentru certificarea faptului ca persoana din fotografie este aceeași cu persoana care cere certificarea, partea va depune fotografia de data recenta, în numărul de exemplare cîte solicita să fie certificate, plus una pentru arhiva. Identificarea persoanei se va face în condițiile legii.

Încheierea de certificare se va întocmi într-un singur exemplar care va rămâne în arhiva notarului public, iar pe versoul fiecărei fotografii se va face următoarea mențiune semnată de notarul public: "ROMÂNIA. Biroul notarului public. Sediul ...... nr. ...../19... Persoana din fotografie este ........... identificata prin .... NOTAR PUBLIC, L.S.".

Pentru certificarea faptului ca o persoană s-a prezentat în urma unei somații sau notificări la o anumită ora la sediul biroului notarial, partea interesată va depune duplicatul somației, împreună cu procesul-verbal de inminare întocmit de autoritatea competentă.

Notarul public va verifica dacă inminarea somației s-a făcut în condițiile legale, în caz contrar va cere repetarea procedurii de somare, în afară de cazul în care persoana somata se prezintă și acoperă neregularitățile procedurii de chemare.

La ora indicată în somație, notarul public dispune să se strige de 3 ori la intervale de 5 minute numele și prenumele persoanei somate.

Declarația persoanei somate se va consemna în încheierea semnată de notarul public și de părțile interesate. În cazul refuzului de a face declarația sau de a semna, precum și în cazul de neprezentare a persoanei somate, se va face mențiunea corespunzătoare în încheiere.

Încheierea se va întocmi în numărul de exemplare solicitat de parte, plus unul pentru arhiva.

În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizîndu-se numărul de exemplare cerut de parte.

Un exemplar al copiei legalizate va fi reținut la dosar.

Nu se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile care conțin corecturi, ștersături, adaugari, cuvinte tăiate sau alte particularități, dacă nu sunt confirmate prin semnatura și sigiliul autorității care le-a întocmit sau, după caz, semnatura părților.

Se pot legaliza copii atât de pe un înscris în întregime, cît și de pe părți determinate ale acestuia, cu condiția sa nu se denatureze înțelesul integral al înscrisului.

Pe copie și în înscrierea de legalizare a acesteia se va face mențiunea corespunzătoare.

Textul copiei ce urmează a fi legalizată trebuie înscris în continuare, fără spații libere, în afară de cazul în care pentru întocmirea copiei se folosesc imprimate tipizate sau fotocopii.

Pentru a se inlatura posibilitatea unor denaturari ulterioare în copiile legalizate, se va trece imediat după textul înscrisului ce se legalizează: "legalizarea pe verso" sau "urmează în continuare legalizarea".

Notarul public va viza fiecare fila a înscrisului prezentat pentru legalizare.

Copia legalizată de pe un înscris pentru a carei colationare cu originalul se cere o pregătire de specialitate se va elibera pe baza colationarii de către un expert desemnat de notarul public, potrivit prevederilor legale privind expertiza contabila și expertiza tehnica.

Încheierea de legalizare se va semna de notarul public și de expert.

Notarul public este autorizat să efectueze traduceri cu respectarea condițiilor arătate la art. 38 alin. (2) din prezentul regulament.

Ministrul justiției poate autoriza pe notarul public să efectueze traduceri, dacă cunoaște o limbă străină, iar aceasta este limba sa maternă.

Legalizarea semnăturii traducatorului se face prin încheiere, potrivit dispozițiilor art. 89 alin. 4 din lege.

În cazul în care traducătorul are depus specimenul de semnatura la biroul notarial, încheierea de legalizare a semnăturii acestuia nu va mai face referire la faptul prezentării în persoana a traducatorului și nici la constatarea îndeplinirii prevederilor de la art. 89 alin. 4 lit. c) din lege.

La primirea în depozit a înscrisurilor și documentelor, precum și a valorilor, notarul public le va verifica cuprinsul, conformindu-se art. 6 alin. 1 și 2 din lege.

Încheierea de primire în depozit se întocmește în numărul de exemplare cerut de parte, plus unul pentru arhiva.

Restituirea înscrisurilor, documentelor sau valorilor primite în depozit, se face pe baza semnăturii părților, succesorilor sau, după caz, a reprezentanților acestora, în registrul de depozite.

Organele reprezentative ale notarilor publici sunt, potrivit legii, Uniunea Naționala a Notarilor Publici, iar în plan teritorial, în circumscripția fiecărei Curți de apel, Camera notarilor publici.

Aceste organe funcționează în baza unui statut propriu, care după adoptare va fi comunicat ministrului justiției.

Evidentele privind numărul notarilor publici, al notarilor stagiari, al birourilor notariale, numirea, suspendarea și încetarea calității de notar public, înregistrarea și radierea birourilor notariale sunt îndeplinite sau, după caz, ținute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate notarială din cadrul Ministerului Justiției.

Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici sau, după caz, Colegiul director al Camerei notarilor publici, va comunică, potrivit atribuțiilor ce le revin, datele și documentele necesare îndeplinirii lucrărilor arătate la alin. (1).

Acțiunea în anulare se exercită de părțile interesate împotriva actului notarial la instanța competența potrivit legii.

Până la anulare în justiție, actul notarial atacat se socotește valabil îndeplinit.

Plîngerea împotriva încheierii de respingere se înregistrează la biroul notarului public care a refuzat îndeplinirea actului notarial, iar acesta este obligat sa o înainteze de îndată judecătoriei cu dosarul cauzei.

Notarul public dintr-un birou notarial cu sediul în municipiul București va inainta plîngerea judecătoriei în circumscripția căreia se afla sediul acelui birou.

Ministrul justiției exercita controlul activității notariale prin inspectori generali de specialitate notarială, potrivit legii, oricând considera necesar.

Controlul privește, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a notarilor publici, ținerea corecta a registrelor, conservarea arhivei, precum și conduita notarului public în îndeplinirea atribuțiilor sale. În unele situații ce-i sunt sesizate, ministrul justiției va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor notari publici din partea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici sau a Colegiului director al Camerei notarilor publici.

Abaterile disciplinare constatate în actele de control vor fi sesizate Colegiului director al Camerei notarilor publici pentru luarea măsurilor corespunzătoare sau, când este cazul, pentru exercitarea acțiunii disciplinare.

Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici va comunică ministrului justiției măsurile luate și, după caz, modul de soluționare a acțiunii disciplinare.

Controlul efectuat de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici va urmări modul de organizare și funcționare a Camerelor și birourilor notarilor publici, desfășurarea adunărilor notarilor publici, îndeplinirea atribuțiilor, în condițiile statutare, de către Colegiul director al Camerei notarilor publici, modul de funcționare a birourilor notariale, calitatea lucrărilor notariale, pregătirea notarilor stagiari, gestiunea financiar-contabila a Camerelor și birourilor notarilor publici, precum și orice alte probleme, potrivit statutului.

Controlul se exercită anual la fiecare Cameră a notarilor publici, iar la birourile notariale, atunci când se hotărăște de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici poate delega Colegiului director al Camerei notarilor publici să efectueze controlul profesional-administrativ al notarilor publici din cadrul birourilor aflate în circumscripția sa.

Controlul se exercită periodic, cel puțin o dată la 2 ani, și privește legalitatea lucrărilor notariale întocmite, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabila și conduita notarului public în îndeplinirea atribuțiilor sale profesionale.