Decizia nr. 232/2002

Nicolae Popa - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 62 și 79 din Legea nr. 164/2001 , excepție ridicată de Romeo Vasile Nicolescu în Dosarul nr. 1.585/2002 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă, într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.

La apelul nominal răspund: autorul excepției și Casa de pensii a municipiului București, prin consilier juridic Corneliu Horia Fratila, lipsind Ministerul de Interne, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul excepției arata ca după pensionarea din cadrul armatei a lucrat diferite perioade în instituții civile, iar după încetarea acestor activități a solicitat recalcularea pensiei. După intrarea în vigoare a

Legii nr. 164/2001

i-a fost refuzat acest lucru atât de Serviciul de pensii al Ministerului de Interne, care i-a răspuns ca recalcularea pensiei sale pentru perioadele lucrate în instituții civile se face potrivit prevederilor

art. 62 din legea menționată, în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cat și de Oficiul de pensii civile, care nu-i poate face recalcularea decât după împlinirea vârstei standard, adică în 2005.

Autorul excepției considera, de asemenea, ca prevederile

art. 62 din Legea nr. 164/2001

sunt neclare, prin ele dispunandu-se numai recalcularea pensiei militare pentru activitatea desfășurată după pensionare în instituții civile, fără a se preciza care dintre oficiile de pensii, civil sau militar, are obligația sa o facă. Considera ca este neconstitutional și

art. 79 din Legea nr. 164/2001 , deoarece din cauza prevederilor acestuia nu i-a fost calculată pensia pentru toate perioadele lucrate după pensionare. Prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 43 alin. (2) din Constituție. Solicita admiterea excepției și declararea ca neconstituționale a prevederilor legale criticate.

Reprezentantul Casei de pensii a municipiului București arata ca, potrivit prevederilor

art. 62 din Legea nr. 164/2001 , recalcularea pensiei pentru fostele cadre ale Ministerului de Interne care au desfășurat activitate după pensionare la instituții civile se face de către oficiile Casei Naționale de Pensii, deoarece în bugetul acesteia s-a depus contribuția de asigurări sociale. Recalcularea pensiei pentru perioadele lucrate după pensionare se face, potrivit dispozițiilor

Legii nr. 19/2000 , la împlinirea vârstei standard prevăzute de această lege. Solicita respingerea excepției ca nefondata.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca autorul, prin criticile formulate, ridica probleme ce țin de interpretarea

art. 62 din Legea nr. 164/2001 , nicidecum de constituționalitate. Dispozițiile art. 79 din aceeași lege nu au legătură cu cauza. De aceea solicita respingerea excepției ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile art. 62 și ca inadmisibila în ceea ce privește dispozițiile

art. 79, ambele din Legea nr. 164/2001 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 11 aprilie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.585/2002, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 62 și 79 din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Romeo Vasile Nicolescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile

art. 62 și 79 din Legea nr. 164/2001

sunt contrare prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituție, întrucât nu asigura recalcularea pensiei și acordarea pensiei recalculate începând cu data la care pensionarul a încetat activitatea la locul de muncă unde a fost reincadrat după pensionare.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază ca excepția ridicată nu este fondată, deoarece reglementarea prin lege a condițiilor și procedurilor de urmat pentru valorificarea dreptului la pensie, respectiv a modalităților de recalculare a pensiei anterior stabilite, nu încalcă prevederile art. 43 alin. (2) din Constituție, referitoare la dreptul cetățenilor la pensie.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, potrivit dispozițiilor

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997

s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Președintele Camerei Deputaților apreciază ca excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât "procedurile de urmat și condițiile valorificării dreptului la pensie, reglementate în

art. 62 (din Legea nr. 164/2001 ), nu încalcă art. 43 alin. (2) din Constituția României", fiind normal ca beneficiarilor pensiei militare, reincadrati în munca după trecerea în rezerva, drepturile de pensie pentru activitatea ulterioară sa li se stabilească conform regulilor de drept comun, respectiv pe baza prevederilor

Legii nr. 19/2000 . Nici dispozițiile

art. 79 din Legea nr. 164/2001

nu contravin prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituție, având în vedere ca actualizarea cuantumului pensiei, fără posibilitatea diminuării acestuia, se face tocmai în scopul respectării dreptului la pensie.

Guvernul considera ca excepția ar trebui respinsă ca nesusținută, întrucât din cererea autorului excepției "nu rezultă care sunt motivele pentru care partea considera ca exista contradictie între dispozițiile art. 62 și

art. 79 din Legea nr. 164/2001

și cele ale art. 43 alin. (2) din Constituție". Pe fond, apreciază ca excepția este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate, prevăzând stabilirea pensiei în funcție de întreaga vechime în munca, precum și recalcularea, pe baza unei metodologii corespunzătoare, a pensiilor militare anterior stabilite, reprezintă tocmai o expresie a prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituție, iar nu o încălcare a acestora.

Avocatul Poporului apreciază ca dispozițiile legale criticate "nu încalcă prevederile constituționale care consacra dreptul la pensie, deoarece beneficiarii pensiilor militare de stat care s-au încadrat în munca au posibilitatea de a-și valorifica dreptul la recalcularea pensiei în baza prevederilor

Legii nr. 19/2000 ".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie următoarele articole din

Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001:

- Art. 62: "Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în munca după trecerea în rezerva pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita după pensionare în condițiile prevăzute de

Legea nr. 19/2000 .";

- Art. 79: "Pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel:

a) cuantumul pensiei în plata se actualizează, având ca baza de calcul solda lunară bruta în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime a ultimului grad avut în activitate, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1);

b) în cazul în care cuantumul pensiei obținute conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plata se menține cuantumul pensiei în plata."

Conform susținerilor autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistența medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asistența socială prevăzute de lege".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata următoarele:

Dreptul la pensie include, fără indoiala, dreptul la stabilirea cuantumului acesteia în raport cu întreaga perioadă de activitate a beneficiarului, perioada ce poate fi considerată stagiu de cotizare la asigurări sociale. Aceasta perioada trebuie să cuprindă și stagiile de cotizare de după data stabilirii și acordării pensiei.