Legea nr. 47/1992

Curtea Constituțională poate fi sesizată pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 144 din Constituție și în condițiile stabilite potrivit prezentei legi.

Sesizările trebuie făcute în forma scrisă și motivate.

Curtea Constituțională, potrivit competentei stabilite în art. 144 din Constituție, pronunța decizii, hotărâri și emite avize, după cum urmează:

A. Decizii, în cazurile în care:

a) se pronunța asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Curții Supreme de Justiție, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;

b) se pronunța asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;

c) hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor;

d) hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

B. Hotărâri, în cazurile în care:

a) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirma rezultatele sufragiului;

b) constata existenta împrejurărilor care justifica interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;

c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirma rezultatele acestuia;

d) verifica îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.

C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României.

Deciziile și hotărârile se pronunța în numele legii.

Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, plenul hotărăște ședința secreta.

Părțile au acces la lucrările dosarului.

Actele și lucrările Curții Constituționale, pe baza cărora aceasta pronunța deciziile și hotărârile ori emite avizele prevăzute la art. 13, nu sunt destinate publicității.

Curtea Constituțională se pronunța asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Curții Supreme de Justiție, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.

În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunică Guvernului și Curții Supreme de Justiție și se depune la secretarul general al Camerei Deputaților și al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile.

Data la care legea a fost depusa la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoștința în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea și comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen.

Sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curții Constituționale în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.

În cazul sesizării Curții Constituționale de unul dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern sau de Curtea Suprema de Justiție, aceasta va comunică Președintelui României sesizarea primită, în ziua înregistrării.

Dacă sesizarea s-a făcut de Președintele României, de parlamentari sau de Curtea Suprema de Justiție, Curtea Constituțională o va comunică, în termen de 24 de ore de la înregistrare, președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, precizând și data când vor avea loc dezbaterile.

Dacă sesizarea s-a făcut de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituțională o va comunică președintelui celeilalte Camere, precum și Guvernului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea o va comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

Până la data dezbaterilor, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere.

Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnatura primului-ministru.

Dezbaterea are loc în plenul Curții Constituționale, cu participarea judecătorilor Curții, pe baza sesizării, a documentelor și a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menționate în sesizare cat și asupra celor de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate.

Decizia se pronunța, în urma deliberării, cu votul majorității judecătorilor și se comunică Președintelui României. Decizia prin care se constata neconstituționalitatea legii se comunică și președinților celor două Camere ale Parlamentului, în scopul deschiderii procedurii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Constituție.

Decizia se publică în Monitorul Oficial al României.

2. Controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului

Curtea Constituțională se pronunța asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.

În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curții Constituționale de către secretarul general al Camerei din care aceștia fac parte, în ziua depunerii, iar Curtea Constituțională o va comunică, în termen de 24 de ore de la înregistrare, președinților celor două Camere, cu precizarea datei când va avea loc dezbaterea.

Până la data dezbaterii, președinții Camerelor pot comunică punctul de vedere al birourilor permanente.

Dezbaterea are loc în plenul Curții Constituționale, pe baza sesizării și a punctelor de vedere primite.

Decizia se pronunța cu votul majorității judecătorilor Curții și se aduce la cunoștința Camerei al carei regulament a fost dezbătut.

Decizia se publică în Monitorul Oficial al României.

Dacă prin decizie se constata neconstituționalitatea unor dispoziții ale regulamentului, Camera sesizată va reexamina aceste dispoziții, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituției.

3. Soluționarea excepției de neconstituționalitate

Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei.

Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată.

Nu pot face obiectul excepției prevederile legale a căror constituționalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituție sau prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare.

Pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea cauzei se suspenda.

Dacă excepția este inadmisibila, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională.

Primind încheierea prevăzută la art. 23 alin. (4), președintele Curții Constituționale va desemna pe unul dintre judecători ca raportor și va comunică încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituțională președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, indicandu-le data până la care pot sa trimită punctul lor de vedere. Prevederile art. 19 alineatul ultim se aplică în mod corespunzător.

Judecătorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat sa ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecații.

Termenul de judecată se stabilește de președintele Curții, la data depunerii raportului.

Judecata are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a încheierii prin care a fost sesizată Curtea Constituțională, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate, a susținerilor părților, cu citarea acestora și a Ministerului Public.

Părțile pot fi reprezentate prin avocați cu drept de a pleda la Curtea Suprema de Justiție.

Decizia prin care se constata neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare este definitivă și obligatorie.

În caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare.

Deciziile sunt obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României și produc efecte numai pentru viitor.

Deciziile pronunțate în condițiile alin. (1) se comunică celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

4. Respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României

Curtea Constituțională decide asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

Contestația privind constituționalitatea unui partid politic poate fi formulată de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Președintele Camerei poate formula contestația numai pe baza unei hotărâri adoptate de Camera cu votul majorității membrilor săi.

Contestația trebuie motivată și va fi însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

Pentru soluționarea contestației, președintele Curții Constituționale va desemna un judecător ca raportor, care este obligat sa o comunice, împreună cu actele doveditoare, partidului politic la care se referă contestația, precizându-i data până la care poate depune un memoriu în apărare, însoțit de dovezile corespunzătoare.

Contestația se judeca de plenul Cutii Constituționale, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cărui constituționalitate este contestată și a Ministerului Public, pe baza raportului prezentat de judecătorul desemnat în acest scop și a probelor administrate, iar decizia se pronunța cu votul majorității judecătorilor Curții.

Camera Parlamentului care a depus contestația poate fi reprezentată de persoana desemnată de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justiției. Partidul politic poate fi reprezentat și prin avocat cu drept de a pleda în fața Curții Supreme de Justiție.

Decizia Curții nu este supusă nici unei cai de atac și se publică în Monitorul oficial al României.

Partidele politice pot fi declarate neconstituționale în cazurile prevăzute de art. 37 alin. (2) din Constituție.

Decizia de admitere a contestației se comunică Tribunalului Municipiului București, pentru radierea partidului politic neconstitutional din evidenta partidelor politice legal constituite.

6. Emiterea avizului pentru suspendarea din funcție a Președintelui României

Curtea Constituțională dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României.

Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României împreună cu dovezile pe care se întemeiază se trimit în copie Curții Constituționale, de președintele care a condus ședința comuna a celor două Camere.

Președintele Curții Constituționale, primind cererea, va desemna 3 judecători ca raportori, câte unul dintre judecătorii numiți de Camera Deputaților, Senat și Președintele României, care vor efectua toate investigațiile necesare.

Avizul cu privire la suspendarea din funcție a Președintelui României se emite de plenul Curții Constituționale, cu votul majorității judecătorilor Curții, pe baza dezbaterii raportului prezentat de cei 3 judecători desemnați în acest scop, a propunerii de suspendare, a dovezilor și a investigatiilor făcute.

Președintele României va fi încunoștințat asupra datei fixate pentru dezbatere și poate da explicații cu privire la faptele ce i se imputa.

Avizul Curții Constituționale se comunică președinților celor două Camere și Președintelui României.

7. Constatarea existenței împrejurărilor care justifica interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României

Curtea Constituțională constata existenta împrejurărilor care justifica interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului.

Vacanta funcției de Președinte al României se constata la cererea președintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a președintelui interimar care exercită atribuțiile Președintelui României în perioada cat acesta este suspendat din funcție.

În cazul în care Președintele României a fost suspendată din funcție, cererea pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifica interimatul se face de președintele care a condus lucrările ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza hotărârii adoptate în ședința comuna.

Dacă interimatul funcției de Președinte al României se datorează imposibilității temporare de a-și exercită atribuțiile, cererea se face de Președintele României sau de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului.

Înainte de sesizarea Parlamentului pentru inițierea procedurii legislative de revizuire a Constituției, proiectul de lege sau propunerea legislativă se depune la Curtea Constituțională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunțe asupra constituționalității sale.

Decizia Curții Constituționale se pronunța în plen, cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții, și se comunică celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativă ori, după caz, reprezentantului acestora. Decizia se publică în Monitorul Oficial al României.

Proiectul de lege sau, după caz, propunerea legislativă se depune la Curte, însoțită de avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege sau propunerea legislativă poate fi prezentată Parlamentului numai împreună cu decizia Curții Constituționale comunicată potrivit alin. (2).