Decizia nr. 144/1996
referitoare la pronunțarea asupra recursului declarat de Consiliul Județean Covasna împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 88 din 11 septembrie 1996
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Ioan Muraru - președinte
Costica Bulai - judecător
Ioan Deleanu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Consiliul Județean Covasna împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 88 din 11 septembrie 1996 .
Dezbaterile au avut loc în ședința din 19 noiembrie 1996, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa părților, legal citate, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunțarea pentru data de 21 noiembrie 1996.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Decizia nr. 88 din 11 septembrie 1996 Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 115 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991 , modificată și completată prin Legea nr. 24/1996, ridicată de Consiliul Județean Covasna. Pentru a pronunța aceasta soluție s-a reținut ca, prin Decizia nr. 43 din 24 aprilie 1996, rămasă definitivă prin nerecurare, Curtea a soluționat aceeași excepție de neconstituționalitate -
art. 115 din Legea nr. 69/1991 , devenit art. 127 după republicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996 - invocată tot de Consiliul Județean Covasna, în fața aceleiași instanțe, Curtea de Apel Brașov, iar potrivit practicii jurisdicționale a Curții, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucît, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibila.
Împotriva
Deciziei nr. 88 din 11 septembrie 1996
Consiliul Județean Covasna a declarat recurs în termen legal, pentru următoarele motive:
- motivarea
Deciziei nr. 88 din 11 septembrie 1996
pe existenta "puterii lucrului judecat" este netemeinica și nelegală, deoarece la data invocarii excepției de neconstituționalitate în prezentul dosar - 22 februarie 1996 - nu se putea vorbi de "puterea lucrului judecat", întrucît decizia Curții Constituționale nr. 43 a fost pronunțată la data de 24 aprilie 1996;
- excepția de neconstituționalitate nu poate fi judecata în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 fără participarea reprezentantului Ministerului Public, întrucît, în ipoteza acestui text, necitarea privește numai părțile din proces.
Deoarece soluționarea în fond a excepției s-a făcut în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fără citarea părților, după declararea recursului s-au solicitat puncte de vedere, conform art. 24 alin. (3) din aceeași lege, celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este nefondata, deoarece soluția Curții este "în deplina concordanta cu dispozițiile
art. 135 alin. (4) din Constituție". Articolul 115 din Legea nr. 69/1991
în vechea redactare, devenit art. 127 după modificare prin Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996, a împuternicit guvernul sa realizeze "defalcarea și trecerea din domeniul public și privat al statului, în proprietatea comunelor, orașelor sau, după caz, a județelor, a bunurilor și veniturilor de interes local, în condițiile legii patrimoniului public și privat al statului".
Camera Deputaților și Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile
art. 115 din Legea nr. 69/1991 , devenit art. 127 după republicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine:
Motivul de recurs, prin care se susține ca la data invocarii excepției de neconstituționalitate a
art. 115 din Legea nr. 69/1991 , devenit art. 127 ca urmare a modificării prin Legea nr. 24/1996, nu se putea vorbi de "puterea lucrului judecat", deoarece la acea data Decizia Curții Constituționale nr. 43 pe care se întemeiază aceasta soluție este din 24 aprilie 1996, urmează a fi respins.
Potrivit prevederilor art. 145 alin. (2) din Constituție și ale art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Ca efect al acestor dispoziții, în baza art. 1.201 din Codul civil, potrivit căruia "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecata are același obiect, este intemeiata pe aceeași cauza și este între aceleași părți, facuta de ele și în contra lor în aceeași calitate", partea care a invocat o excepție nu o mai poate reitera într-un alt dosar, fiind inadmisibila. Acesta este și sensul în care s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 27 din 25 mai 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 iulie 1993.
Principiul autorității lucrului judecat are la baza regula ca un litigiu soluționat printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate face obiectul unui nou proces, având același obiect, întemeindu-se pe aceeași cauza și fiind între aceleași părți. Or, în dosarele Curții în care s-au pronunțat Deciziile nr. 43 din 24 aprilie 1996 și nr. 88 din 11 septembrie 1996 a existat tripla identitate de persoane, obiect și cauza și în care a fost ridicată aceeași problema de drept - neconstituționalitatea
art. 115 din Legea nr. 69/1991 .
Articolul 166
din Codul de procedură civilă, potrivit căruia "excepția puterii lucrului judecat se poate ridica de părți sau de judecători, chiar înaintea instanțelor de recurs", nu instituie puterea lucrului judecat în raport cu data la care a fost invocată excepția în unul sau în altul dintre dosare, ci regula ca o excepție o dată soluționată nu mai poate fi reiterata de aceeași parte într-un alt dosar, soluția pronunțată în prima cauza fiind obligatorie în cea de-a doua.
La data pronunțării Decizia nr. 88 din 11 septembrie 1996, atacată cu prezentul recurs, exista deja Decizia definitivă a Curții Constituționale nr. 43 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 26 iulie 1996.
Și cel de-al doilea motiv de recurs, potrivit căruia excepția de neconstituționalitate nu poate fi soluționată în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fără participarea procurorului, urmează a fi respins.
Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția vadit nefondata este respinsă de completul de judecată cu unanimitate de voturi, fără citarea părților. Obligativitatea citarii părților și a Ministerului Public este prevăzută la alin. (4) al art. 24 din Legea nr. 47/1992 în cazurile în care, nefiind aplicabile dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol, judecata se realizează în ședința publică. Prin urmare, necitarea Ministerului Public în cazul judecării excepției potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 nu are nici un fel de consecințe juridice, pentru ca legea nu o prevede. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 1995, rămasă definitivă prin Decizia nr. 26 din 21 martie 1995, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995.
Având în vedere considerentele expuse, prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 alin. (2) și alin. (4) și ale art. 25 și 26 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 1.201 din Codul civil și ale art. 166 din Codul de procedură civilă,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Consiliul Județean Covasna împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 88 din 11 septembrie 1996 .
Definitivă.
Pronunțată în ședința din 21 noiembrie 1996.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.