Decizia nr. 10/2004

Costică Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 2 și 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Asociația "Anticorupția" din București în Dosarul nr. 217/PJ/2003 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal răspunde Ion Costin, vicepreședintele Asociației "Anticorupția" din București.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate și depuse în scris la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 iunie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 217/PJ/2003, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 2 și 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații. Excepția a fost ridicată de Asociația "Anticorupția" din București, prin reprezentantul său, Ion Constantin, într-o cauză civilă al cărei obiect este cererea de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor Sectorului 1 București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile

art. I pct. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

încalcă prevederile constituționale ale art. 37 alin. (1) care consacră libertatea de asociere. În acest sens, arată că "nu Ministerul Justiției este organul care trebuie să stabilească care din formele de asociere sunt constituționale sau nu, prin avizul dat sau nu, ci numai instanța de judecată competentă cu înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor, care echivalează cu acordarea de personalitate juridică asociațiilor...". Impunerea avizului Ministerului Justiției este considerată "un abuz grosolan și un atentat la dreptul la liberă asociere...". În continuare, autorul excepției arată că asociațiile și fundațiile sunt organizații nonguvernamentale care "trebuie să fie independente de organele Guvernului". De asemenea, consideră că dreptul său de asociere este înfrânt și de omisiunea legiuitorului de a introduce activitatea de eliminare a birocrației sau corupției printre domeniile de activitate ale asociațiilor și fundațiilor prevăzute în

art. I pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 .

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Consideră că "această nouă condiție prevăzută de lege pentru acordarea personalității juridice unei asociații sau fundații nu încalcă dreptul la liberă asociere al cetățenilor, fiind un act de control de legalitate al scopului asociației sau fundației, ... având în vedere că anumite activități nu ar putea face obiectul unor asociații fără scop patrimonial". În fine, instanța arată că "necesitatea eliberării unui aviz este impusă și din considerente statistice și de evidență a activităților economice și sociale".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, iar în conformitate cu

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor legale ce fac obiectul excepției. Astfel, consideră că libertatea de asociere nu presupune lipsa oricărui control sau a oricăror condiții pentru înființarea unor organisme neguvernamentale. În aceste condiții, instituirea condiției avizului ministerului sau al organului de specialitate al administrației publice centrale în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea asociația apare ca o adevărată "garanție suplimentară cu privire la concordanța scopului și obiectivelor viitoarelor asociații și fundații cu prevederile constituționale, ținând cont și de faptul că asociațiile sau fundațiile nu pot desfășura orice tip de activități". Guvernul observă că și partidele politice sau sindicatele sunt supuse unor condiții prealabile înființării. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă

art. I pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 , Guvernul apreciază că legiuitorul are libertatea de a stabili ce domenii de activitate sunt considerate de interes general.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. I pct. 2 și 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

nu contravin prevederilor constituționale ale art. 37. Astfel, arată că avizul ministerelor sau al organelor de specialitate ale administrației publice centrale este necesar numai pentru dobândirea personalității juridice a asociației sau fundației, ulterior constituirii acestora.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, republicată, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. I pct. 2 și 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 1 februarie 2003, dispoziții care au următoarea redactare:

"2. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu următorul cuprins:

«Art. 1^1. - (1) În sensul prezentei ordonanțe, se consideră a fi de interes general domenii ca: dezvoltarea economică, culturală și socială, promovarea și apărarea drepturilor și libertăților omului, promovarea sănătății, educației, științei, artelor, tradițiilor, culturii, prezervarea monumentelor culturale, asistența socială, ajutorarea săracilor și defavorizaților, asistența oamenilor dezavantajați fizic, a copiilor și a persoanelor în vârstă, activitatea de tineret, sporirea cunoașterii și participării civice, protejarea mediului și naturii, sprijinirea religiei și valorilor umane, susținerea bunăstării sociale, sprijinirea lucrărilor publice și infrastructurii, sprijinirea sportului.

(2) Prin interes comunitar se înțelege orice interes care este specific:

a) unei comunități: cartier, localitate, unitate administrativ-teritorială;

b) unui grup de persoane fizice sau persoane juridice care urmăresc un obiectiv comun sau au aceleași opinii, aceeași cultură, orientare religioasă, socială, profesională și altele asemenea.»[...];

5. La articolul 7 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

«d) avizul ministerului sau organului de specialitate al administrației publice centrale în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea.»"

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul excepției invocă încălcarea art. 37 alin. (1) din Constituția României, devenit, în urma modificării și renumerotării, art. 40 alin. (1) în Constituția republicată, cu următorul conținut: "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere".

Examinând excepția, Curtea constată că dispozițiile

art. I pct. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

stabilesc ca o condiție pentru admiterea cererii de înscriere a unei asociații existența unui aviz emis de ministerul sau organul de specialitate al administrației publice centrale în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea asociația sau fundația. Se consideră însă că această condiție este în deplină consonanță cu textele Constituției și ale pactelor și tratatelor privitoare la drepturile omului la care România este parte. Astfel, art. 11 alin. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale admite ca libertatea de asociere să fie restrânsă atunci când, în contextul unei societăți democratice, această măsură apare necesară pentru "securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protejarea sănătății sau a moralei ori pentru protecția drepturilor și libertăților altora". Prevederi asemănătoare conține și art. 22 alin. 2 din Pactul internațional relativ la drepturile civile și politice. Or, emiterea avizului de către ministerul sau organul de specialitate al administrației publice în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea asociația este justificată tocmai de necesitatea unui control care să urmărească respectarea acestor valori. În acest context, rolul instanței de judecată la care se depune cererea de înscriere este, conform dispozițiilor

art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 , acela de a verifica legalitatea documentelor ce însoțesc cererea de înscriere și respectarea de către acestea a condițiilor stabilite de art. 40 din Constituție, republicată.

De altfel, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 441 din 20 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 14 ianuarie 2004, a statuat că dispozițiile

art. I pct. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

nu contravin prevederilor art. 37 din Constituție.

Nu poate fi reținută nici critica autorului excepției referitoare la omisiunea legiuitorului de a include, între activitățile de interes general pe care le pot desfășura asociațiile și fundațiile, activitatea care urmărește eliminarea birocrației și corupției. Această omisiune nu produce nici un fel de consecințe negative, deoarece enumerarea domeniilor de interes general are, în redactarea

art. I pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 , un caracter exemplificativ, iar nu limitativ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6) și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 2 și 5 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Asociația "Anticorupția" din București în Dosarul nr. 217/PJ/2003 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2004.