Ordinul nr. 994/2004

Anexa I CRITERIILE DE DEFINIRE A INFECTIEI NOSOCOMIALE

Infectia nosocomiala este infectia contractată în spital sau în alte unități sanitare cu paturi și se referă la orice boala datorată microorganismelor, boala ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează fie bolnavul datorită internării lui în spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită activității sale, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu în timp ce persoana respectiva se afla în spital.

Definitia infectiei nosocomiale se bazează pe: date clinice (ex. clinic), date de laborator și alte teste de diagnostic.

Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiei din foaia de observatie a pacientului și alte evidente din salon sau din unitate. Dovada de laborator consta în rezultatele culturilor, testelor de detectare a antigenelor sau anticorpilor și metodelor de vizualizare microscopica. Alte teste de diagnostic cum ar fi: rezultatele examenelor radiologice, ultrasunete, tomografie computerizata, rezonanta magnetica, imagini cu radioizotopi, examene endoscopice, biopsii și aspiratie cu acul (punctie).

Diagnosticul de infectie stabilit de medic, derivat din observatia în timpul actului chirurgical, observatia endoscopica sau alte studii de diagnostic, sau bazat pe judecata clinica este un criteriu acceptabil pentru o infectie, cu condiția sa nu fie dovezi contrarii.

Pentru ca o infectie să fie dovedită ca nosocomiala trebuie să nu existe dovada ca infectia era prezenta sau în incubație în momentul internării în spital.

Trebuie considerate ca nosocomiale și infectiile dobândite în spital, dar diagnosticate după ieșirea din spital (infectia nou-nascutului, rezultată prin trecerea prin tractul genital și diagnosticata după externare).

Nu se considera infectie nosocomiala infectia asociata cu o complicatie sau o extindere a unei infectii prezente la internare, dacă nu s-a schimbat agentul patogen sau dacă semnele nu arata o noua infectie, precum și infectia transplacentara la nou-născut (ex. herpes simplex, rubeola, sifilis, citomegalovirus, toxoplasmoza) și care devine evidenta la scurt timp de la naștere.

Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datorează spitalizarii sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii în unități sanitare.

Anexa II ATRIBUȚIILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE INSTITUȚIONALE ȘI

ALE PERSONALULUI DIN UNITĂȚILE SANITARE PUBLICE ȘI PRIVATE ÎN

PREVENIREA ȘI CONTROLUL INFECTIILOR NOSOCOMIALE:

I. Principiile fundamentarii activității de prevenire a infectiilor nosocomiale:

(1) Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent al activității profesiunii medico-sanitare și un criteriu de evaluare a calității managementului din unitățile sanitare.

(2) Supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale sunt obligații profesionale și de serviciu pentru toate categoriile de personal medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile ofertante și prestatoare de servicii și îngrijiri medicale.

(3) Activitatea de asistența medicală și ingrijirile aferente acesteia au loc în condiții de risc recunoscute, motiv pentru care eradicarea sau eliminarea infectiei nosocomiale nu este posibila, dar controlul eficient al manifestării cantitative și calitative a morbiditatii specifice poate fi realizat prin diminuarea riscului la infectie și eliminarea infectiilor evitabile prin activitate preventivă.

(4) Unitățile sanitare ofertante ale serviciilor medicale și de îngrijire conexă actului medical sunt obligate sa desfășoare, pentru personalul propriu sau contractant al serviciilor externalizate, activități de perfecționare profesională și educație, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii infectiilor nosocomiale.

(5) Activitatea de prevenire a infectiilor nosocomiale se organizează și se desfășoară în toate unitățile prestatoare de servicii medicale și de îngrijire pe baza unui plan propriu de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.

(6) Planul cuprinde, distinct pentru fiecare unitate și secție de profil, protocoale de proceduri și manopere profesionale, standarde de îngrijire și de tehnici aseptice și alte normative specifice privind condițiile de cazare, igiena și alimentație, necesare pentru implementarea activităților programate.

(7) Nerespectarea prevederilor legale și ale normativelor profesionale privind asigurarea calității actului medical, condițiile de asepsie-antisepsie, igiena, cazare și alimentație, în scopul prevenirii infectiilor nosocomiale, atrage după sine responsabilitatea individuală a personalului sau după caz, a instituției ca persoana juridică, în conformitate cu legislația în vigoare.

II. Obligațiile principale în activitatea de prevenire a infectiilor nosocomiale:

(1) Obligațiile unității:

a. Stabilirea obiectivelor fezabile în ceea ce privește acțiunile de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale și de pregătire profesională specifică realizării acestora;

b. Elaborarea și adoptarea Planului anual de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale cu acțiunile și activitățile necesare realizării obiectivelor propuse și nominalizarea atribuțiilor și responsabilităților de la toate nivelele și componentele activității profesionale și manageriale din unitate;

c. Asigurarea unui mediu profesional și funcțional-organizatoric adecvat, care să favorizeze utilizarea unor metode și modele eficiente pentru realizarea activităților și responsabilităților asumate prin Planul anual de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale;

d. Crearea unor condiții igienico-sanitare adecvate profilului activităților sub aspect edilitar, dotări nemedicale, încălzire, iluminat, aprovizionarea cu apa, alimentație, îndepărtarea reziduurilor, cai de acces, etc.;

e. Asigurarea, în cadrul bugetului alocat, a finanțării adecvate pentru realizarea activităților în concordanta cu obiectivele și acțiunile propuse în Planul anual de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale;

f. Evaluarea îndeplinirii atributiunilor și asumarea responsabilităților prevăzute în planul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale, ori de câte ori situația epidemiologica o impune, respectiv în cadrul bilanțului anual de activitate, prezentat în fața consiliului de administrație al unității.

(2) Obligațiile personalului:

a. Adoptarea de către întregul personal medico-sanitar, la nivelul tuturor competentelor medicale și manopere de îngrijiri, a unui comportament adecvat aplicării măsurilor de prevenire a infectiilor și respectarea principiului precautiunilor universale;

b. Asigurarea unor condiții de mediu fizic funcțional și servicii conexe actului medical, inclusiv prin izolare funcțională, care să permită evitarea sau diminuarea riscului transmiterii infectiilor în relație cu prestația de îngrijiri;

c. Respectarea principiilor asepsiei și antisepsiei la toate nivelele și momentele îngrijirii și terapeuticii acordate;

d. Utilizarea unor manopere și proceduri de îngrijire și terapie bazate pe protocoale de activitate profesională care corespund criteriului riscului minim acceptat în condițiile riscului asumat;

e. Aplicarea unor măsuri profesionale de profilaxie nespecifica, după caz specifică, pentru protejarea bolnavilor și a personalului față de riscul la infectie;

f. Integrarea în activitatea profesională curenta a supravegherii specifice a asistatilor, cunoașterea și recunoașterea riscului la infectie, respectiv înregistrarea, stocarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor privind infectiile clinic manifeste sau depistate, în conformitate cu normativele profesionale;

g. Solicitarea consultantei interdisciplinare, respectiv a colaborării și coordonării profesionale de specialitate pentru evaluarea riscului pentru infectie și după caz, a combaterii unor situații endemice sau epidemice prin infectii nosocomiale, depistate și raportate în conformitate cu reglementările în vigoare;

h. Participarea la activități de perfecționare profesională pentru dobândirea unor cunoștințe specifice în prevenirea și controlul infectiilor nosocomiale.

III. Organizarea activităților de supraveghere și control al infectiilor nosocomiale în unitățile sanitare publice și private:

(1) Unitățile sanitare publice cu paturi (spitalul și alte unități sanitare cu paturi definite prin lege) asigura organizarea și funcționarea unor servicii de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale, după cum urmează:

a. la nivelul spitalelor județene și ale sectoarelor din municipiul București, spitalelor clinice și universitare respectiv institutelor de asistența medicală se organizează/reorganizează compartimente specializate de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.

Activitatea specifică este asigurata prin personal propriu, angajat în acest scop.

Compartimentul este organizat cu minim 5 posturi, din care cel puțin un medic de specialitate epidemiolog sau microbiolog, șef compartiment, 1-2 cadre cu pregătire postliceala de profil asistent medical și personal cu pregătire medie cu o calificare adecvată activităților.

b. la nivelul spitalelor municipale, orășenești, comunale sau altor unități cu paturi de asistența medicală definite prin lege, prin crearea/reorganizarea unui colectiv funcțional cu minim trei posturi normate din care, în funcție de numărul paturilor din unitate, 0.5-1 norma de medic specialist, 1-1.5 norma cadre medii cu pregătire asistent medical și 1 norma de muncitor cu calificare adecvată activității.

Angajarea, în conformitate cu legislația în vigoare și resursele umane de specialitate, poate fi prin contract de muncă pe perioada nedeterminată, pe funcție; cu contract de muncă prestație de servicii, al doilea loc de muncă pentru personalul propriu sau din alte unități medicale publice; respectiv, prin contract de servicii oferta din partea unei instituții cu resurse umane calificate. Pentru coordonarea profesională a activității specifice sunt preferate specialitatile de medic specialist epidemiolog, microbiolog, de boli infectioase sau, în lipsa acestora, medic specialist pediatru, neonatolog, obstetrician-ginecolog, etc. atestat ca absolvent al unui curs de perfecționare profesională specifică, organizat de Direcția de Sănătate Publică judeteana și a municipiului București sau de Institutul de Sănătate Publică regional. Pentru posturile de cadre medii asistenți medicali sunt preferați asistenții de igiena sau asistenții încadrați la statia centrala de sterilizare, servicii de neonatologie, AȚI, obstetrica-ginecologie, etc. cu condiția absolvirii unui curs de perfecționare specifică organizat în condiții similare.

c. unitățile sanitare publice cu paturi, altele decât cele menționate, unitățile sanitare ambulatorii de specialitate și de asistența medicală primara cu paturi de zi sau de o zi, unitățile sanitare de asistența medico-socială, sanatoriile, persoane juridice sau contractante acreditate pentru servicii medicale publice, vor desemna, din personalul propriu, un medic responsabil pentru activitățile specifice de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale, cu activitate de 0.5 norma, remunerată ca ore suplimentare sau din venituri proprii, în conformitate cu legea.

(2) Unitățile sanitare private cu paturi sau ambulatorii, de asistența primara sau de specialitate, vor răspunde pentru activitățile de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale prin asumarea responsabilității profesionale și juridice de către titularul acreditat al unității medicale, în conformitate cu legislația.

(3) Unitățile medico-sanitare mai sus enumerate, care nu pot asigura activitatea de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale prin personal angajat sau personalul propriu remunerat pentru servicii, vor contracta serviciile specifice sau personal specializat, în conformitate cu legislația, de la Direcțiile de Sănătate Publică județene și a municipiului București sau compartimentele sale externe din municipii și orașe. Personalul sau unitatea astfel angajata sau contractată, își asuma toate responsabilitățile profesionale sau juridice după caz, pentru calitatea serviciilor angajate/contractate în prevenirea infectiilor nosocomiale.

(4) Îndrumarea metodologică și profesională a activităților se asigura, la solicitarea instituției sanitare, de către compartimentul de epidemiologie și microbiologie al Direcției de Sănătate Publică județene și a municipiului București, sub forma de prestații la solicitare, pe bază de contract pe perioada determinata sau de solicitare punctuala, contra cost. Tariful prestațiilor este stabilit prin reglementări legale și reprezintă venituri ale Direcției de Sănătate Publică.

(5) Intervenția și expertiza de specialitate, în cazul unor focare epidemice sau situații de risc declarat, sunt asigurate, la solicitarea unității sau prin autosesizare, de către compartimentele specializate ale Direcțiilor de Sănătate Publică județene și a municipiului București, cu titlu de gratuitate, din bugetul de stat, în cadrul programelor naționale de sănătate.

IV. Responsabilitățile și atribuțiile instituționale și individuale în activitatea de prevenire și combatere a infectiilor nosocomiale în unitățile sanitare publice și private:

(1) Consiliul de administrație a spitalului:

Solicita și aproba planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale.

Asigura analiza anuală a îndeplinirii obiectivelor planului de activitate, rezultatele obținute, eficienta economică a măsurilor și investițiilor finanțate.

Verifica și aproba alocarea bugetului aferent derulării activităților fundamentate prin planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale și îmbunătățirea continua a condițiilor de desfășurare a activităților și a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscului pentru infectie nosocomiala.

Deliberează și decide, la propunerea comitetului director și/sau a Colegiului Medicilor, în privinta responsabilității instituționale sau individuale a personalului angajat/contractat, pentru fapte sau situații care au dus la lezarea drepturilor sau au prejudiciat starea de sănătate a asistatilor prin infectie nosocomiala depistata și declarata.

(2) Comitetul director răspunde de:

Analizarea și aprobarea planului anual de activitate pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale.

Organizarea și funcționarea compartimentului/serviciului de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.

Implementarea în activitate a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale.

Utilizarea în activitate a protocoalelor de proceduri și de diagnostic, a normelor de igiena spitaliceasca, a condițiilor adecvate de cazare, alimentație și igiena.

Derularea legală a achizițiilor și aprovizionarea tehnico-materială prevăzute în planul de activitate sau impuse de situația epidemiologica din unitate în vederea diminuării sau evitării situațiilor de risc sau combaterii infectiilor nosocomiale.

Solicitarea consultantelor profesionale sau după caz, realizarea contractelor de furnizare de servicii necesare prevenirii și controlului infectiilor nosocomiale.

Organizarea și funcționarea sistemului informațional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea și transmiterea, conform reglementărilor în vigoare, a informațiilor privind infectiile nosocomiale.

Analiza și expertizarea situațiilor de risc sau ale focarelor de infectie nosocomiala depistate în unitate și adoptarea măsurilor de urgenta pentru anihilarea/eliminarea situației epidemiologice create.

(3) Directorul general/titularul unității:

Răspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale în conformitate cu prevederile prezentei, diferențiat, în funcție de încadrarea unității în conformitate cu legea.

Participa la definitivarea propunerilor de activitate și achiziții cuprinse în Planul anual al unității pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale.

Răspunde de asigurarea bugetară aferentă activităților cuprinse în Planul anual aprobat de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.

Controlează și răspunde pentru organizarea și derularea activităților proprii ale compartimentului/serviciului sau, după caz, ale responsabilului nominalizat cu supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale, ca structura de activitate în directa subordine și coordonare.

Controlează respectarea normativelor cuprinse în Planul de activitate pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale de la nivelul secțiilor și serviciilor din unitate, în colaborare cu responsabilul coordonator al activității specifice și medicii șefi de secție.

Analizează și propune soluții de rezolvare, după caz alocare de fonduri, pentru sesizările compartimentului/serviciului/responsabilului de activitate specifică în situații de risc sau focar de infectie nosocomiala.

Verifica și aproba evidenta interna și informațiile transmise esaloanelor ierarhice, conform legii sau la solicitare legală, aferente activității de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologica și măsurile de control a focarului de infectie nosocomiala din unitate.

Solicita, la propunerea coordonatorului de activitate specializată sau din proprie inițiativă, expertize și investigații externe, consiliere profesională de specialitate și intervenție în focare de infectie nosocomiala.

Angajează unitatea pentru contractarea unor servicii și prestații de specialitate.

Reprezintă unitatea în litigii juridice legate de responsabilitatea instituției în ceea ce privește infectiile nosocomiale respectiv, acționează în instanța persoanele fizice în cazul stabilirii responsabilității individuale pentru infectie nosocomiala.

(4) Directorul adjunct medical răspunde de:

Utilizarea în activitatea curenta, la toate componentele activităților medicale de preventie, diagnostic, tratament și recuperare, a procedurilor și tehnicilor prevăzute în protocoalele unității, a standardelor de sterilizare și sterilitate, asepsie și antisepsie respectiv, a normelor privind cazarea, alimentația și condițiile de igiena oferite pe perioada ingrijirilor acordate.

Pentru spitalele care nu îndeplinesc condițiile legale de a avea director de îngrijiri, funcția acestuia este preluată de directorul adjunct medical care va avea aceleași responsabilități ca acesta.

(5) Directorul adjunct de îngrijiri:

Răspunde de comportamentul igienic al personalului în subordine, de respectarea regulilor de tehnica aseptica de către acesta.

Răspunde de starea de curățenie din secție, de respectarea normelor de igiena și antiepidemice.

Propune directorului administrativ planificarea aprovizionarii cu materiale necesare prevenirii infectiilor nosocomiale și menținerii stării de igiena.

Controlează respectarea măsurilor de asepsie și antisepsie.

Controlează igiena bolnavilor și insotitorilor și face educația sanitară a acestora.

Efectuează examenul organoleptic al alimentelor distribuite la bolnavi, insotitori și le indeparteaza pe cele necorespunzătoare, situație pe care o aduce la cunoștința medicului șef de secție și directorului general.

Constata și raportează directorului general deficiente de igiena (alimentare cu apa, instalații sanitare, încălzire) și ia măsuri pentru remedierea acestora.

Organizează și supraveghează pregătirea saloanelor pentru dezinfectii periodice.

Participa la recoltarea probelor de mediu și testarea eficacitatii dezinfectiei și sterilizarii împreună cu echipa compartimentului/serviciului de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.

Urmărește în permanenta respectarea de către personal și insotitori a măsurilor de izolare și controlează prelucrarea bolnavilor la internare.

Anunta la serviciul de internari locurile disponibile, urmărește internarea corecta a bolnavilor în funcție de grupe de vârsta, infectiozitate sau receptivitate.

Urmărește aplicarea măsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infectios și a măsurilor pentru supravegherea contactilor.

Instruieste personalul din subordine privind autodeclararea imbolnavirilor și urmărește aplicarea acestor măsuri.

Semnalizeaza medicului șef de secție cazurile de boli transmisibile pe care le observa în rândul personalului.

Instruieste și supraveghează personalul din subordine asupra măsurilor de igiena care trebuie respectate de vizitatori și personalul spitalului care nu lucrează la paturi (portul echipamentului, evitarea aglomerarii în saloane).

Instruieste personalul privind schimbarea la timp a lenjeriei bolnavilor, colectarea și păstrarea lenjeriei murdare, dezinfectia lenjeriei de la bolnavii infectiosi, transportul lenjeriei murdare, transportul și păstrarea lenjeriei curate.

Urmărește modul de colectare a deșeurilor infectioase și neinfectioase, a depozitarii lor, a modului de transport și neutralizare a acestora.

Controlează și instruieste personalul din subordine asupra tinutei și comportamentului igienic, cat și asupra respectării normelor de tehnica aseptica și propune medicului șef de secție măsuri disciplinare în cazurile de abateri.

(6) Directorul adjunct economic/contabilul șef răspunde pentru:

Planificarea bugetară în conformitate cu planul de activitate aprobat.

Derularea achizițiilor și plăților în conformitate cu legislația.

Evaluarea prin bilanțul contabil al eficientei indicatorilor specifici.

(7) Medicul șef de secție:

Organizează, controlează și răspunde pentru derularea activităților proprii secției conform Planului anual de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale din unitatea sanitară.

(8) Medicul șef de compartiment/serviciu sau medicul responsabil pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale:

Elaborează și supune spre aprobare Planul anual de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale din unitatea sanitară.

Solicita includerea obiectivelor planului de activitate aprobat pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale, condiție a autorizării sanitare de funcționare respectiv componenta a criteriilor de acreditare.

Organizează activitatea compartimentului/serviciului de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale pentru implementarea și derularea activităților cuprinse în Planul anual tematic al unității.

Propune și inițiază activități complementare de preventie sau de control cu caracter de urgenta, în cazul unor situații de risc sau focar de infectie nosocomiala.

Răspunde pentru planificarea și solicitarea aprovizionarii tehnico-materiale necesare activităților planificate respectiv, pentru situații de urgenta.

Răspunde pentru activitatea personalului subordonat direct, din cadrul compartimentului/serviciului.

Asigura accesibilitatea la perfecționarea/pregătirea profesională, răspunde pentru instruirea specifică a subordonaților direcți și efectuează evaluarea performantei activității profesionale a subordonaților.

Elaborează cartea de vizita a unității, care cuprinde - caracterizarea succintă a activităților acreditate; organizarea serviciilor; dotarea edilitara și tehnica a unității în ansamblu și ale subunitatilor din structura; facilitățile prin dotări edilitar-comunitare de aprovizionare cu apa, încălzire, curent electric; prepararea și distribuirea alimentelor; starea și dotarea spalatoriei; depozitarea, evacuarea și neutralizarea, după caz, a reziduurilor menajere precum și cele rezultate din activitățile de asistența medicală; circuitele organice și functionale din unitate, etc. - în vederea caracterizarii calitative și cantitative a riscurilor pentru infectie nosocomiala.

Întocmește harta punctelor și segmentelor de risc pentru infectie nosocomiala privind modul de sterilizare și menținerea sterilitatii în unitate, decontaminarea mediului fizic și curățenia din unitate, zonele "fierbinti" cu activitate de risc sau cu dotare tehnica și edilitara favorizanta pentru infectii nosocomiale.

Elaborează "istoria" infectiilor nosocomiale din unitate cu concluzii privind cauzele facilitatoare ale apariției focarelor.

Coordonează elaborarea și actualizarea anuală, împreună cu consiliul de conducere și șefii secțiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infectiilor nosocomiale care va cuprinde: legislația în vigoare, definițiile de caz pentru infectiile nosocomiale, protocoalele de proceduri, manopere și tehnici de îngrijire, precautii de izolare, standarde aseptice și antiseptice, norme de sterilizare și menținere a sterilitatii, norme de dezinfecție și curățenie, metode și manopere specifice secțiilor și specialitatilor aflate în structura unității, norme de igiena spitaliceasca, de cazare și alimentație, etc.

Colaborează cu șefii de secție pentru implementarea măsurilor de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale în conformitate cu Planul de acțiune și ghidul propriu al unității.

Verifica respectarea normativelor și măsurilor de prevenire.

Organizează și participa la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficientei activităților derulate.

Participa și supraveghează în calitate de consultant la politica de antibiotico-terapie a unității și secțiilor.

Supraveghează, din punct de vedere epidemiologic activitatea laboratorului de diagnostic etiologic pentru infectiile suspecte sau clinic evidente.

Colaborează cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoașterea circulației microorganismelor patogene de la nivelul secțiilor și compartimentelor de activitate și a caracteristicilor izolatelor sub aspectul antibiocinotipiilor.

Solicita și trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referința atât în scopul obținerii unor caracteristici suplimentare cat și în cadrul auditului extern de calitate.

Supraveghează și controlează buna funcționare a procedurilor de sterilizare și menținere a sterilitatii pentru instrumentarul și materialele sanitare care sunt supuse sterilizarii.

Supraveghează și controlează efectuarea decontaminarii mediului de spital prin curățire chimica și dezinfecție.

Supraveghează și controlează activitatea blocului alimentar în aprovizionarea, depozitarea, prepararea și distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activității bucatariei dietetice, lactariu, biberonerie, etc.

Supraveghează și controlează calitatea prestațiilor efectuate la spalatorie.

Supraveghează și controlează activitatea de îndepărtare și neutralizare a reziduurilor cu accent față de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicală.

Supraveghează și controlează respectarea circuitelor functionale ale unității, circulația asistatilor și vizitatorilor, a personalului și după caz, a studenților și elevilor din învățământul universitar, postuniversitar sau postliceal .

Supraveghează și controlează respectarea în secțiile medicale și paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic și tratament pentru infectiile nosocomiale.

Supraveghează și controlează corectitudinea înregistrării suspiciunilor de infectie la asistați, derularea investigarii etiologice a sindroamelor infectioase, operativitatea transmiterii informațiilor aferente la compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.

Răspunde prompt la informația primită din secții și demareaza ancheta epidemiologica pentru toate cazurile suspecte de infectie nosocomiala.

Dispune, după anunțarea prealabilă a directorului unității, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infectiei respectiv, organizează, după caz, triaje epidemiologice și investigații paraclinice necesare.

Întocmește și definitiveaza ancheta epidemiologica a focarului, difuzează informațiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislația, întreprinde măsuri și activități pentru evitarea riscurilor identificate în focar.

Solicita colaborarile interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern conform reglementărilor în vigoare.

Coordonează activitatea colectivului din subordine în toate activitățile asumate de compartimentul/serviciul sau colectivul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale. Întocmește, pentru subordonați, fișa postului și programul de activitate.

Raportează sefilor ierarhici problemele depistate sau constatate în prevenirea și controlul infectiilor nosocomiale, prelucreaza și difuzează informațiile legate de focarele de infectii interioare investigate, prezintă activitatea profesională specifică în fața consiliului de conducere, a directiunii și a consiliului de administrație.

Întocmește rapoarte cu dovezi la dispoziția directorului general al unității în cazurile de investigare a responsabilităților pentru infectie nosocomiala.

Anexa III DEFINIȚIILE DE CAZ PENTRU INFECTIILE NOSOCOMIALE:

Grupele de Infectii Nosocomiale cu frecventa crescută:

A) Infectiile căilor urinare

a) Infectiile simptomatice ale căilor urinare

Prezenta obligatorie a cel puțin unul din cele 2 criterii de diagnostic:

Criteriul 1: Dintre simptomele de mai jos, în absenta altor cauze, prezenta a cel puțin una din următoarele:

la bolnavul în vârsta de peste un an

- febra (peste 38°C), senzatie acuta de mictiune, mictiuni frecvente, disurie, senzatie de tensiune suprapubiana;

la copilul de un an sau sub un an vârsta

- febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, disurie, apatie, varsaturi

și

- bacteriurie semnificativă (10^5 germeni/ml sau mai mare) cu cel mult două specii microbiene izolate

Criteriul 2: În absenta altor cauze evidentiate, dintre simptomele menționate la criteriul anterior (1)

- prezenta a cel puțin două pentru bolnavul peste vârsta de un an și cel puțin una la copilul de un an sau sub aceasta vârsta;

și

cel puțin una din condițiile de mai jos:

- piurie (10 sau peste 10 leucocite pe ml urina)

- evidentierea bacteriuriei prin examen direct și coloratia gram din sedimentul urinar

- urocultura pozitiva pentru aceleași bacterii uropatogene gram negative sau S. saprophyticus, în cel puțin două probe, cu un număr minim de 10^3 germeni/ml urina

- urocultura pozitiva pentru bacterii uropatogene dintr-o singura proba, cu gram negative sau S. saprophyticus dintr-o singura proba, cu un număr de germeni de 10^5 sau mai puțin/ml urina, dacă bolnavul a primit o antibiotico-terapie eficienta anterioară

- medicul curant a emis diagnosticul de infectie urinara

- dacă medicul curant a recomandat o antibiotico-terapie adecvată pentru infectie urinara

Observații:

Cultura pozitiva prelevata de pe vârful cateterului urinar nu este relevanta pentru diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale.

Recoltarea probei de urina pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu în condiții aseptice sau prin cateter.

În cazul sugarului recoltarea probei pentru urocultura se efectuează prin cateterism sau prin punctie suprapubiana.

Cultura pozitiva recoltata din interiorul recipientului de colectare a urinii poate fi acceptată numai în cazul corelării pozitive cu urocultura recoltata în condiții aseptice sau prin cateter.

b) Infectiile subclinice ale căilor urinare

Pentru diagnostic este nevoie de prezenta a cel puțin unul din cele 2 criterii de mai jos:

Criteriul 1. Bolnavul are un cateter urinar permanent, montat cu cel puțin 7 zile înaintea efectuării uroculturii

și

urocultura este pozitiva cu cel puțin 10^5 germeni/ml, nu cu mai mult de doua specii de germeni identificati

și

bolnavul nu are o simptomatologie clinic manifesta (febra, senzatie de mictiune, disurie, mictiuni frecvente sau tensiune dureroasa suprapubiana)

Criteriul 2. Bolnavul nu are un cateter permanent, montat cu 7 zile înaintea primei uroculturi pozitive

și

bolnavul are cel puțin două uroculturi pozitive cu cel puțin 10^5 germeni/ml urina, cu aceeași specie microbiana sau cel mult cu doua specii bacteriene izolate

și

bolnavul nu are acuze și/sau semne clinice manifeste

Observații:

Cultura pozitiva prelevata de pe vârful cateterului urinar nu este relevanta pentru diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale.

Recoltarea probei de urina pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu în condiții aseptice sau prin cateter.

c) Alte infectii ale căilor urinare (rinichi, ureter, vezica urinara, uretra și tesuturile perirenale sau retroperitoneale)

Din cele trei criterii de mai jos prezenta a cel puțin unuia este obligatorie:

Criteriul 1. Din probele recoltate (exclusiv urina) din teritoriul infectat sau din prelevatele histologice cultivarea este pozitiva pentru microorganisme

Criteriul 2. Intraoperator este observat abcesul sau probele histopatologice demonstreaza prezenta unui proces inflamator-infectios

Criteriul 3. Simptomatologia de mai jos, cu excluderea altor cauze:

- Febra (peste 38°C) și durere sau sensibilitate în regiunea afectată

- Este prezenta la bolnavul de un an sau mai mare de un an

- Febra (peste 38°C) sau hipotermia (sub 37°C), apneea, bradicardia, apatia, febra

- Sunt prezente la copilul de 1 an sau mai mic de un an

și

dintre criteriile de mai jos este prezent cel puțin unul

- Eliminare de puroi pe tubul de dren din teritoriul incriminat

- Hemocultura pozitiva cu microorganisme acceptabile în concordanta cu caracteristicile infectiei suspectate

- Dovada imagistica [R(x), CT sau MR] a procesului infectios

- Infectia este susținută de observatia medicului curant

- Medicul curant a prescris tratament antimicrobian adecvat infectiei suspectate

B) Infectiile postoperatorii

a) Infectiile plagii operatorii superficiale (de incizie)

Cele 3 criterii care trebuie să fie realizate sunt următoarele:

Criteriul 1: Infectia apare într-un interval de 30 zile de la intervenția chirurgicala

Criteriul 2: Infectia cointereseaza numai tesutul cutanat și subcutanat din zona intervenției (inciziei)

Criteriul 3: Este prezenta, cel puțin una, din următoarele condiții:

- Secretie purulenta la nivelul inciziei superficiale cu sau fără confirmarea cu laboratorul

- Din prelevatul secretiei sau prelevatul tisular recoltate în condiții aseptice de la nivelul inciziei operatorii superficiale prin cultura pot fi puse în evidenta germeni patogeni

- Din simptomele infectiei sunt prezente cel puțin unu: durere sau sensibilitate, tumefiere locală, roseata sau senzatie de căldură locală respectiv cazul în care chirurgul a redeschis plaga, exceptând situația unui rezultat microbiologic negativ

- Chirurgul sau medicul curant a diagnosticat infectia plagii superficiale de incizie

Observații:

Nu pot fi considerate infectie a inciziei superficiale următoarele situații:

Abcesul de fir (inflamatie și secretie punctiforma la nivelul plagii de fir);

Infectia la nivelul episiotomiei sau la nivelul plagii de circumcizie al nou nascutului;

Infectia plagilor intepate;

Infectia plagilor de arsura;

Infectia plagilor de incizie penetrante în fascie sau tesutul muscular.

b) Infectiile plagii operatorii profunde

Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt următoarele:

Criteriul 1: Infectia apare în treizeci de zile de la intervenția chirurgicala;

Excepție constituie implantul, când infectia aparuta până la un an de la aplicare semnifica o infectie nosocomiala;

Criteriul 2: Infectia interesează tesuturile profunde (ex. fascia sau musculatura) de la nivelul plagii operatorii

Criteriul 3: Cel puțin una din următoarele situații trebuie să fie prezenta:

- Secretie purulenta din tesuturile profunde ale plagii operatorii dar fără cointeresarea organelor sau cavitatilor atinse prin intervenția chirurgicala;

- Dehiscenta spontana a plagii operatorii sau redeschiderea acesteia de către chirurg în cazul în care cel puțin una din următoarele simptome sunt prezente: febra peste 38°C, durere sau sensibilitate locală cu condiția unei culturi pozitive din prelevatul de secretie sau tesut din plaga interesată (în cazul culturii negative, nu este cazul);

- Examenul clinic direct în cazul reinterventiei, sau prin examen histologic sau radiologic, se pune în evidenta abcedarea sau semnele clare ale unei infectii;

- Chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infectia plagii operatorii profunde.

Observații:

Dacă infectia cointereseaza concomitent structurile superficiale și profunde ale plagii operatorii diagnosticul va fi de plaga operatorie profunda;

Infectia organului sau cavitatii operate care se dreneaza prin plaga, este considerată infectie de plaga operatorie profunda.

c) Infectiile postoperatorii ale organelor sau cavitatilor instrumentate

Aceste infectii pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție tesutul cutanat, fascia și musculatura)

Pentru infectiile incluse în aceasta subgrupa este necesară localizarea topografica mai exactă a infectiei după clasificarea recomandată mai jos:

Infectiile căilor urinare

Infectiile căilor respiratorii superioare, faringita

Infectia căilor respiratorii inferioare (excepție pneumonia)

Infectia arteriala sau venoasa

Miocardita și pericardita

Endocardita

Mediastinita

Infectiile ochiului, excepție conjunctivita

Infectiile urechii și mastoidei

Infectiile cavitatii bucale (stomatita, glosita, parodontita)

Sinuzitele

Infectiile tractului gastro-intestinal

Infectiile cavitatii intraabdominale

Infectiile intracraniene ale tesutului nervos și durei

Meningita sau ventriculita

Abcesul spinal fără meningita

Infectiile organelor reproductive feminine și masculine

Infectiile vaginului

Abcesul mamar și mastita

Endometrita

Infectiile intraarticulare și ale bursei

Osteomielita

Infectiile meniscului intraarticular

Cele 3 criterii obligatorii pentru diagnosticul situațiilor de mai sus sunt:

Criteriul 1: Infectia apare în intervalul de până la 30 zile de la intervenția chirurgicala. Excepție constituie implantul, când infectia aparuta până la un an are semnificatia infectiei nosocomiale.

Criteriul 2: Infectia poate aparea cu orice localizare topografica în funcție de organul sau cavitatea interesată în intervenția chirurgicala, exceptând tesutul cutanat, fascia și musculatura.

Criteriul 3: Din condițiile următoare cel puțin una trebuie să fie prezenta:

- Secretie purulenta eliminata prin drenul implantat în organul sau cavitatea operata;

- Rezultat pozitiv în cultura microbiologica dintr-o proba de secretie sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavitatii vizata prin intervenția chirurgicala;

- Examenul clinic direct în timpul reinterventiei, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidenta un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infectii la nivelul organelor sau cavitatilor atinse prin intervenția chirurgicala;

- Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infectie la nivelul organului sau cavitatii operate.

Observații:

Este posibil ca infectia organului sau cavitatii operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infectii de obicei nu necesita reinterventie operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate ca o complicatie a plagii de incizie profunda. Din acest motiv ele țin de grupa infectiilor plagii operatorii profunde. Secretia recoltata din organe sau cavitati este secretie de plaga operatorie profunda.

C) Pneumonia nosocomiala

Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puțin unuia din următoarele 4 criterii:

Criteriul 1. La examinarea fizica și stetacustica a bolnavului sunt prezente raluri crepitante sau zona de matitate în aria pulmonara

și

din următoarele este prezent cel puțin un simptom:

- Apariția unei expectoratii sau schimbarea caracterului expectoratiei anterioare;

- Hemocultura pozitiva cu flora microbiana patogena;

- Demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau bioptic.

Criteriul 2: Examenul radiologic pulmonar al bolnavului evidențiază un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formațiune cavitara pulmonara sau o cointeresare pleurala

și

prezenta a încă cel puțin una din următoarele semne:

- Secretie purulenta pe drenul aplicat al teritoriului atins;

- Hemocultura pozitiva cu flora microbiana concordanta cu aspectul infectiei suspicionate;

- Infectia demonstrata prin explorari de imagistica (CT, MR, sau Echografie);

- Izolarea unui virus sau demonstrarea antigenului specific viral din secretiile tractusului respirator;

- Determinarea serologica a unui anticorp IgM specific sau creșterea de 4 ori a litrului anticorpilor IgG specific din probe perechi;

- Histologie relevanta pentru pneumonie.

Criteriul 3. La copilul de un an sau sub un an prezenta obligatorie a cel puțin 2 semne din următoarele:

- Apnee, tahicardie sau bradicardie, detresa respiratorie, tusa, whising

și

cel puțin una din următoarele condiții

- Secretii mai abundente la nivelul căilor respirator;

- Expectoratie nou aparuta sau schimbarea caracterelor expectoratiei avute;

- Izolarea prin hemocultura pozitiva a agentului patogen sau evidentierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi;

- Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica;

- Demonstrarea antigenelor virale din secretia căilor respiratorii;

- Histologie relevanta pentru pneumonie.

Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an examenul radiologic evidențiază un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitara sau de condensare pulmonara sau o cointeresare pleurala

și

cel puțin una din următoarele

- Secretii mai abundente la nivelul căilor respiratorii;

- Expectoratie nou aparuta sau schimbarea caracterelor expectoratiei avute;

- Izolarea prin hemocultura pozitiva a agentului patogen sau evidentierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi;

- Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica;

- Demonstrarea antigenelor virale din secretia căilor respiratorii;

- Histologie relevanta pentru pneumonie.

Observatie:

Examenul microbiologic prin cultura efectuată din secretiile expectorate nu sunt de prea mare utilitate în diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru orientarea etiologica respectiv evaluarea sensibilității la antibioticele chimioterapice

Examinarile radiologice seriate pot avea o utilitate net superioară față de imaginile unice.

D) Infectiile nosocomiale ale tesutului sangvin (sângelui)

a) Septicemia dovedită etiologic prin examene de laborator

Din cele 2 criterii de mai jos cel puțin una trebuie să fie îndeplinite:

Criteriul 1: una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitiva pentru microorganisme

și

microorganismul izolat din hemocultura nu este în relație de cauzalitate cu alte infectii ale pacientului

Criteriul 2: Din simptomele de mai jos prezenta a cel puțin una este obligatorie:

La bolnavul peste vârsta de un an

Febra (peste 38°C), frisoane, hipotensiune

La copilul de un an sau sub un an

Febra (peste 38°C) apnee, bradicardie

și

din cele trei situații de mai jos cel puțin una trebuie să fie îndeplinită:

- flora bacteriana comensuala (de ex. difteromorfii, bacillus sp. propionibacterium sp., stafilococcus coagulazo negativi, etc.) trebuie să fie prezenta în hemocultura în cel puțin două probe recoltate în timpi diferiți;

- flora comensuala mai sus citata este în hemocultura pozitiva a unui pacient cu cateter vascular montat și medicul curant recomanda antibioticoterapie adecvată

- testele directe de decelare a unor antigenele specifice din sânge este pozitiva (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, Streptococi grup B., etc.)

și

toate aceste simptomatologii și probe pozitive de laborator nu sunt în relație cu o alta infectie a pacientului

Observații:

Flebita purulenta, confirmată prin cultura pozitiva din recoltarea de pe cateterul vascular dar fără hemocultura pozitiva este considerată infectie locală vasculara.

Hemocultura pozitiva care nu poate fi corelata cu alta infectie a bolnavului este considerat infectie bacteriologic confirmată a tesutului sangvin.

Pseudobacteriemiile (bacteriemiile transitorii sau prin suprainfectarea probei recoltate) nu sunt considerate infectii nosocomiale ale tesutului sangvin.

b) Septicemia clinica (Starea toxico-septica clinica)

Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare realizarea următoarelor 4 criterii:

Criteriul 1: Din simptomatologia de mai jos prezenta a cel puțin unu

La bolnavul cu vârsta peste un an:

- Febra (peste 38°C), hipotensiune cu presiunea sistolica de 90 mmHg sau sub aceasta valoare, oligurie cu 20 ml/ora excretie sau sub aceasta valoare

La copilul de un an sau sub aceasta vârsta

- Febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie

și

Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltata sau are o hemocultura negativa

și

Criteriul 3: cu excepția simptomatologiei amintite la criteriul 1 alte semne relevante pentru o alta infectie nu sunt

și

Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat septicemiei

Observații:

Septicemia care se confirma prin hemocultura pozitiva este considerată septicemie confirmată prin probe de laborator.

c) Septicemia nosocomiala prin cateterism central - definiție epidemiologica

Definitia se bazează pe prezenta unui cateter cu capatul terminal în apropierea inimii sau este montat într-o artera sau vena centrala. Cateterul montat la nivelul arterei sau venei ombilicale este considerat cateter central.

Infectia sanghina se considera nosocomiala în relația cu folosirea cateterului dacă infectia apare la 48 ore de la aplicare. Dacă infectia apare peste 48 ore de la montarea cateterului și nu sunt depistate alte cauze pentru septicemie, definitia de mai sus poate fi acceptată și în acest caz.

d) Septicemia nosocomiala prin cateterism central - definiție clinica

Definitia se bazează pe evidentierea bacteriemiei/fungemiei la cel puțin o hemocultura efectuată la un bolnav cu cateter vascular care prezintă o simptomatologie clinica compatibila cu starea septica (febra, frison, hipotensiune)

și

cu excepția cateterului nu are alte cauze depistate pentru septicemie

sau

oricare din situațiile de mai jos:

- Rezultatul unei culturi semnificativ pozitive de pe cateterul central (semicantitativ peste 15 colonii/unit. cateter sau cantitativ peste 103 microorganisme pe unit. de cateter) cu microorganisme izolate identice (specie și antibiocinotipie) cu microoganismele izolate din hemocultura recoltata din circulația periferica;

- Rezultatul culturilor microbiene recoltate concomitent din vasele centrale și periferice sunt pozitive și raportul exprimarii cantitative central/periferic este peste 5/1;

- Rezultatele culturilor microbiene recoltate în timpi diferiți (peste 2 ore diferența) de la nivelul vaselor centrale și periferice demonstreaza identitate de patogen izolat.

Grupele de Infectii nosocomiale cu frecventa mai scăzută:

E) Infectiile nepneumonice ale căilor respiratorii inferioare

a) Bronsita-, tracheobronșita-, bronchiolita-, traheita- nosocomiala

Pentru definirea infectiilor traheobronsice prezenta a cel puțin unuia din următoarele criterii sunt obligatorii:

Criteriul 1: bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie

și

din cele de mai jos sunt prezente cel puțin două simptome, fără o alta cauza:

- febra (peste 38°C), tuse, expectoratie nou aparuta sau cu creștere cantitativă progresiva ale acestuia, stridor, respiratie superficiala

și

realizarea a cel puțin unuia din cele de mai jos:

- Cultura pozitiva din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic;

- Detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator.

Criteriul 2: la copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau radiologie de pneumonie

și

din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două semne:

- febra (peste 38°C), tuse, expectoratie nou aparuta sau cu creștere cantitativă progresiva a acesteia, stridor, detresa respiratorie, apnee sau bradicardie

și

sunt îndeplinite cel puțin una din următoarele situații:

- Cultura pozitiva din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic;

- Detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator;

- Apariția anticorpilor IgM specifice sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici la investigarea sero-etiologica.

Observatie:

Nu sunt incluse bronsitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoza pulmonara, cu excepția cazurilor în care suprainfectia acuta poate fi demonstrata etiologic.

b) Alte infectii nosocomiale ale tractului respirator inferior

Din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite cel puțin unu:

Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din tesutul pulmonar sau lichid pleural

Criteriul 2: Intraoperator sau histopatologic se observa abces sau empiem

Criteriul 3: Examenul radiologie pulmonar prezintă imagine de abces

Observații:

Concomitenta pneumoniei și a infectiei acute a căilor respiratorii inferioare cu aceeași etiologie identificata obliga la încadrarea patologiei la "Pneumonie".

Abcesul pulmonar sau empiemul fără pneumonie se încadrează la infectii ale tractului respirator inferior

F) Infectiile cutanate și ale tesuturilor moi subcutane

a) Infectiile pielii

Din criteriile de mai jos prezenta a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1: Prezenta unei secretii purulente, pustula, vezicula sau furuncul la nivelul pielii bolnavului

Criteriul 2: Din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două și acestea nu sunt în legătură cu alte infectii ale organismului:

- durere sau sensibilitate, tumefactie, roseata sau senzatie de căldură la nivelul regiunii afectate

și

din situațiile de mai jos este prezenta cel puțin una:

- din aspiratul regiunii afectate sau din prelevatul secretiei prezente cultura microbiologica este pozitiva. Dacă microorganismul identificat face parte din flora normală a pielii (de ex. stafilococ coagulazo negativ, micrococi, difteroides, etc.) izolatul trebuie să fie monoetiologic în cultura pura;

- hemocultura pozitiva fără o alta cauza depistata;

- în prelevatul tisular din regiunea afectată sau la un examen serologic se pune în evidenta un antigen specific (de ex. ale virusurilor herpes simplex, varicela zoster sau ale H. influenzae, N. Meningitidis, etc.);

- la examenul histologic provenit din regiunea afectată se pun în evidenta macrofage polinucleate;

- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpii specifici IgM sau creșterea de patru ori ai IgG-urilor specifici în probe perechi.

Observații:

Infectia nosocomiala a pielii poate rezultă din variate situații ca urmare a activității de îngrijiri din spitale. Infectiile plagii superficiale de incizie, pustulele nou nascutului, decubitele și plagile post combustie suprainfectate, abcesul mamar și mastita nu fac parte din subgrupa infectiilor nosocomiale ale pielii.

b) Infectiile tesuturilor moi subcutane (fasceita necrozanta, gangrena, celulita necrozanta, miozita, limfadenita, limfangita)

Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puțin una din următoarele criterii:

Criteriul 1: din tesuturile sau secretiile regiunii afectate cultivarea microbiologica este pozitiva

Criteriul 2: prezenta unei secretii purulente la nivelul regiunii afectate

Criteriul 3: intraoperator sau la examenul histopatologic sunt observate abces sau alte semne relevante pentru un proces infectios

Criteriul 4: din simptomele de mai jos, fără o legătură depistata cu o alta infectie, sunt prezente durerea și roseata locală, tumefierea și senzatia de arsura la nivelul regiunii afectate

și

cel puțin una din următoarele situații:

- hemocultura pozitiva;

- depistarea unor antigene specifice din sânge sau urina (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi de grup B, Candida sp., etc.);

- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau creșterea de patru ori ai IgG-urilor specifici în probe perechi.

Observații:

Nu fac parte din subgrup: infectiile plagii care afectează concomitent pielea și tesuturile moi profunde (fascia, tesutul muscular), infectiile plagii de decubit, infectiile tesuturilor profunde ale bazinului.

c) Infectia plagilor de decubit

Pentru diagnostic sunt necesare următoarele criterii:

Criteriul 1: Prezenta, fără legătură cu o alta infectie, a cel puțin două din următoarele simptome: roseata pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei plagii de decubit

și

Din condițiile de mai jos îndeplinirea a cel puțin unu:

- din secretia sau tesutul local recoltat corespunzător cultura microbiana pozitiva;

- hemocultura pozitiva fără o alta cauza depistata.

Observații:

Prezenta numai a secretiei purulente nu confirma infectia.

Simpla prezenta a microorganismelor din prelevatul de pe suprafața decubitului nu este suficient. În cazul decubitelor recoltarea trebuie să cuprindă insamantarea aspiratului de la nivelul marginilor plagii sau ale prelevatelor tisulare din plaga.

d) Infectiile plagii de arsura

Pentru diagnostic sunt necesare prezenta a cel puțin unuia din următoarele criterii:

Criteriul 1: Apariția sau schimbarea caracterului plagii de arsura cu detasarea brusca a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariția edemului la marginile plagii

și

Examenul histologic confirma pătrunderea microorganismelor în tesuturile sanatoase din vecinătate.

Criteriul 2: Apariția sau schimbarea caracterului plagii de arsura cu detasarea brusca a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariția edemului la marginile plagii

și

Apariția a cel puțin una din următoarele condiții:

- hemocultura pozitiva fără alte cauze determinante;

- prezenta virusului herpetic demonstrata prin cultura sau examen electronomicroscopic sau prezenta evidenta a incluziunilor virale la examenul electronomicroscopic din prelevatul bioptic tisular.

Criteriul 3: La bolnavul cu arsura sunt prezente cel puțin două din condițiile de mai jos, fără o alta cauza cunoscută: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 36°C), hipotensiune, oligurie (sub 20 ml/ora), hiperglicemie sub dieta glucidica anterior tolerată sau semne de confuzie mintală.

și

Îndeplinirea a cel puțin una din următoarele condiții:

- examenul histopatologic confirma pătrunderea microorganismelor în tesuturile sanatoase din vecinătate;

- hemocultura pozitiva;

- prezenta virusului herpetic demonstrata prin cultura sau examen electronomicroscopic sau prezenta evidenta a incluziunilor virale la examenul electronomiscroscopic din prelevatul bioptic tisular.

Observații:

Numai prezenta unei secretii purulente de la nivelul plagii nu este criteriu de certitudine prin posibilitatea apariției acesteia și în cadrul deficiențelor de îngrijire corespunzătoare a plagii.

Prezenta singulara a sindromului febril la bolnavul cu arsura nu este argument convingator. Febra poate fi de resorbtie, în urma distrugerii tisulare.

e) Abcesul mamar sau mastita

Sunt necesare prezenta a cel puțin unuia din următoarele criterii:

Criteriul 1: Prelevatele recoltate intraoperator prin aspirare sau bioptic sunt pozitive pentru microorganisme în cultura

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne patognomonice pentru un proces infectios

Criteriul 3: febra (peste 38°C) și sindrom inflamator local la nivelul mamelei

și

Medicul curant a emis diagnosticul de abces mamar

Observatie:

Abcesul mamar apare de cele mai dese ori post partum. Abcesele mamare care apar în primele 7 zile după naștere sunt considerate infectii nosocomiale.

f) Infectia ombilicala (omphalita)

Pentru susținerea diagnosticului prezenta a cel puțin unuia din criteriile de mai jos sunt obligatorii:

Criteriul 1: La nivelul bontului ombilical al nou-nascutului apare roseata locală și secretie seroasa

și

Din situațiile de mai jos se realizează cel puțin una:

- din secretia sau aspiratul local cultura microbiana este pozitiva;

- hemocultura pozitiva.

Criteriul 2: La nivelul bontului ombilical al nou-nascutului apare roseata locală și secretie purulenta

Observații:

Infectiile care apar după cateterismul arterei sau venei ombilicale sunt considerate infectii vasculare

Sunt considerate nosocomiale și infectiile bontului ombilical care apar în primele 7 zile de la externarea nou nascutului

g) Pustuloza nou nascutului

Din criteriile de mai jos realizarea a cel puțin unuia este obligatoriu:

Criteriul 1: Nou-nascutul are una sau mai multe pustule

și

Medicul curant emite diagnosticul de infectie a pielii

Criteriul 2: Nou-nascutul are una sau mai multe pustule

și

Medicul curant aplica o antibiotico-terapie adecvată.

Observații:

Nu sunt incluse în acest subgrup eritema toxica și sindroamele pustuloase neinfectioase

Sunt considerate nosocomiale și pustulele infectioase care apar în primele 7 zile de la externarea nou nascutului

G) Infectiile cardio-vasculare

a) Infectia arteriala și venoasa

Pentru diagnostic sunt necesare realizarea a cel puțin unuia din cele 5 criterii:

Criteriul 1: Din artera sau vena excizata chirurgical cultura microbiana pozitiva

și

Hemocultura nu a fost efectuată sau a fost negativa

Criteriul 2: Intraoperator sau la examenul histopatologic al arterelor sau venelor exista constatarea semnelor unei infectii

Criteriul 3: Din semnele de mai jos trebuie să fie prezenta cel puțin unul, în absenta altor cauze infectioase depistate: febra peste 38°C, durere, roseata pielii sau senzatie de căldură la nivelul regiunii afectate

și

Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativa, insamantata de pe vârful materialului endovascular

și

hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ

Criteriul 4: Secretie purulenta la nivelul vasului din teritoriul afectat

și

hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ

Criteriul 5: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente, în absenta altor cauze depistate, cel puțin unul din următoarele semne:

febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, letargie sau roseata dureroasa sau senzatie de căldură la nivelul regiunii afectate

și

Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativa, insamantata de pe vârful materialului endovascular

și

hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ

Observații:

Infectia intravasculara unde hemocultura este pozitiva se considera infectie sangvina microbiologic dovedită.

Infectiile vasculare din zona graftului, shuntului, fistulei sau canulei în cazul în care hemocultura este negativa sunt considerate infectii sanghine în relație cu cateter vascular central.

b) Endocardita de valva (naturala sau artificiala)

Din criteriile de mai jos cel puțin unul trebuie să fie prezent:

Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din proba recoltata de pe valve sau vegetatii cardiace

Criteriul 2: La bolnav sunt prezente, fără o alta cauza cunoscută, doua sau mai multe semne din următoarele: febra (peste 38°C), sufluri cardiace noi sau modificarea suflurilor cardiace, semne de embolie, sindroame cutanate (petesii, echimoze, noduli subcutanati durerosi, insuficienta cardiaca congestiva sau tulburări de ritm cardiac

și

Din următoarele situații este prezenta cel puțin una:

- doua sau mai multe hemoculturi pozitive;

- prelevatul recoltat de pe valve confirma, prin examen direct și coloratie gram, prezenta bacteriilor în absenta sau în cazul negativitatii hemoculturilor;

- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatii pe valvele cardiace;

- examenul serologic sau urinar pune în evidenta antigene microbiene/de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.);

- examenul echografic depisteaza apariția unor vegetatii valvulare noi.

și

antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat

Criteriul 3: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente doua sau mai multe din semnele de mai jos: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, sufluri cardiace noi sau schimbarea caracteristicilor suflurilor, embolie, sindroame cutanate (petesii, echimoze, noduli subcutanati durerosi), insuficienta cardiaca congestiva, tulburări de ritm cardiac (de conducere)

și

Cel puțin una din următoarele situații:

- doua sau mai multe hemoculturi pozitive;

- prelevatul recoltat de pe valve confirma, prin examen direct și coloratie gram, prezenta bacteriilor în absenta sau în cazul negativitatii hemoculturilor;

- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatiuni pe valvele cardiace;

- examenul serologic sau urinar pune în evidenta antigene microbiene (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.);

- examenul echografic depisteaza apariția unor vegetatii valvulare noi.

și

antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat

c) Miocardita sau pericardita

Pentru diagnostic este necesar cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din prelevatul de tesut pericardic sau aspirat din lichidul pericardic recoltate intraoperator

Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fără o legătură evidenta cu o alta cauza, sunt prezente cel puțin două: febra (peste 38°C), durere toracica, puls paradox sau arie cardiaca marita

și

Cel puțin una din situațiile următoare:

- simptomatologie ECG relevanta pentru miocardita sau pericardita;

- serologie sangvina pozitiva pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, etc.);

- examenul histopatologic confirma miocardita sau pericardita;

- echografia, CT sau MR confirma existenta lichidului pericardic.

Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin două, fără legătură cu o alta cauza depistata, din următoarele semne: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, puls paradox sau arie cardiaca marita

și

Cel puțin una din situațiile de mai jos:

- simptomatologie ECG relevanta pentru miocardita sau pericardita;

- serologie sangvina pozitiva pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, etc.);

- examenul histopatologic confirma miocardita sau pericardita;

- echografia, CT sau MR confirma existenta lichidului pericardic.

Observații:

Pericarditele după operațiile de chirurgie cardiaca sau după infarctul miocardic de cele mai multe ori nu sunt de cauza infectioasa.

d) Mediastinita

Pentru diagnostic prezenta a cel puțin unul din criteriile de mai jos trebuie să fie prezent:

Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din insamantarea prelevatelor de tesut miocardic sau aspirat din situsul mediastinal recoltate intraoperator

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate semnele mediastinitei

Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin una, fără o alta cauza evidenta, din următoarele semne: febra (peste 38°C), durere toracica sau instabilitate sternala

și

Cel puțin una din următoarele situații:

- evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinala;

- hemocultura sau cultura microbiana din lichidul mediastinal pozitiva;

- imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult largita.

Criteriul 4: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin una, fără o alta cauza evidenta, din următoarele semne: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie sau instabilitate sternala

și

Cel puțin una din următoarele situații:

- evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinala;

- hemocultura sau cultura microbiana din lichidul mediastinal pozitiva;

- imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult largita.

Observatie:

Mediastinita și osteomielita concomitenta, apărute după operațiile de chirurgie cardiaca se încadrează la subgrupa mediastinitei.

H) Infectiile osoase și ale articulatiilor

a) Osteomielita

Din criteriile de mai jos prezenta a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1: Din prelevatul de tesut osos al bolnavului cultura microbiana este pozitiva

Criteriul 2: Examenul direct intraoperator sau examenul histopatologic pune în evidenta semne clare de osteomielita

Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin una, fără o alta cauza evidenta, din următoarele semne: febra (peste 38°C), tumefiere locală dureroasa, senzatie de căldură locală sau prezenta unei secretii la nivelul locului osteomielitei

și

Cel puțin una din următoarele situații:

- hemocultura bolnavului pozitiva;

- serologie pozitiva pentru antigene microbiene (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae);

- exista dovezi de imagistica (radiologie, CT sau MR) pentru osteomielita.

b) Infectiile articulatiilor și ale bursei

Din criteriile de mai jos prezenta a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1: Din lichidul intraarticular sau biopsie sinoviala, cultura microbiana pozitiva

Criteriul 2: Observatia directa intraoperatorie sau examenul histopatologic pune în evidenta semne clare de artrita sau bursita

Criteriul 3: Sunt prezente cel puțin două, fără o alta cauza evidenta, din următoarele semne: durere articulara, tumefiere locală dureroasa, senzatie de căldură locală și lichid intraarticular demonstrat cu limitarea mobilitatii articulare

și

Cel puțin una din următoarele situații:

- prin coloratie gram la examenul microscopic direct al lichidului intraarticular sunt prezente bacterii și leucocite;

- prezenta unor antigene microbiene în sânge, urina sau lichidul sinovial;

- frotiul preparat din lichidul sinovial și examenul chimic al acestuia sunt relevante pentru prezenta unei infectii, în absenta unei patologii reumatologice;

- semnele imagistice obținute (radiologie, MT, MR) sunt concludente pentru procesul infectios.

c) Infectiile meniscului intraarticular

Din criteriile de mai jos prezenta a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva rezultată prin insamantarea tesutului chondroid (meniscal) recoltat intraoperator

Criteriul 2: Intraoperator prin examen direct sau prin examen histopatologic sunt puse în evidenta semne de infectie al meniscului intraarticular

Criteriul 3: Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale

și

Exista dovezi radiologice sau CT, MR de infectie

Criteriul 4: Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale

și

La examenul serologic sau din urina sunt puse în evidenta antigene specifice (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitides, Streptococi de grup B)

I) Infectiile tractului digestiv

a) Gastroenterite

Dovada a cel puțin unui criteriu din cele de mai jos este necesară:

Criteriul 1: Bolnavul prezintă un tranzit intestinal accelerat cu scaune diareice apoase, cu o durată mai mare de 12 ore, varsaturi, cu sau fără febra, situație în care etiologia neinfectioasa este puțin probabila (de ex. teste diagnostice, procedura terapeutică, exacerbarea unei stări cronice sau diaree psihică prin stress, etc.)

Criteriul 2: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o alta cauza depistata: senzatie de voma, varsatura, durere abdominala, cefalee

și

Din situațiile de mai jos cel puțin una este prezenta:

- coprocultura sau prelevatul rectal este pozitiv pentru patogene enterale;

- la examenul electronomicroscopic al prelevatului din materii fecale pot fi puse în evidenta microorganisme enteropatogene;

- prin examen serologic sau din materii fecale sunt puse în evidenta antigene sau anticorpi microbieni specifici;

- prezenta enteropatogenului este dovedită pe cultura celulara (efect citopatogen, evidentierea toxine, etc.);

- apariția anticorpilor IgM sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG în probe perechi la investigare serodiagnostică.

b) Infectiile esofagului, stomacului, intestinului subtire și gros, rectului

Pentru definirea infectiilor tractului gastro-intestinal - exclusiv gastroenterita și apendicita - sunt necesare a fi îndeplinite cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt demonstrate prezenta abcesului sau ale altor semne clare de infectie

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două și nu pot fi depistate alte cauze generatoare respectiv semnele pot fi încadrate în diagnosticul infectiei segmentului digestiv dat: febra, vomismente, voma, durere abdominala sau sensibilitate abdominala

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este îndeplinită:

- din secretiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat postoperator cultura microbiana este pozitiva;

- din secretiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat postoperator prin microscopie extemporanee cu coloratie gram și prin proba hidroxidului de potasiu se pune în evidenta prezenta bacteriilor;

- hemocultura este pozitiva;

- la examenul radiologic pot fi evidentiate modificări patognomonice;

- la examenul endoscopic sunt puse în evidenta modificări patognomonice (esofagita sau proctita candidozică).

c) Hepatitele

Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare îndeplinirea următoarelor criterii: cel puțin două din semnele febra, anorexie, senzatie de voma, varsatura, durere sau senzatie de plenitudine în hipocondrul drept cu sau fără sindrom icteric sau subicteric, transfuzie în antecedentele personale într-o perioadă de sub 3 luni

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este prezenta:

- test pozitiv pentru antigenele sau anticorpii de faza acuta ale hepatitei A, B sau C;

- probe hepatice alterate;

- test pozitiv din urina sau secretie faringiana pentru citomegalovirus sau teste serologice de faza acuta (IgM) pentru CMV, HSV, EBV, etc.

Observații:

Următoarele stări patologice nu pot fi considerate hepatita nosocomiala:

- hepatita neinfectioasa sau icter neinfectios;

- hepatita toxica post alcoolică sau alte substanțe cu toxicitate hepatica;

- patologia obstructiva de căile biliare sau hepatita și icterul urmare a colecistitei sau angiocolitei.

d) Infectiile intraabdominale neclasificate în alte locuri (vezicula biliara și ficat - excepție hepatita -, splina, pancreas, peritoneu, cavitatea subfrenica sau subdiafragmatica și alte tesuturi intraabdominale)

Pentru diagnostic sunt necesare îndeplinirea a cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1: Din secretia purulenta recoltata intraoperator sau din aspirat intraabdominal cultura microbiologica este pozitiva

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne clare pentru un proces infectios

Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două: febra, anorexie, senzatie de voma, varsatura, durere abdominala sau sindrom icteric

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este prezenta:

- din conținutul drenului aplicat intraoperator cultura microbiana este pozitiva;

- din secretiile intraabdominale recoltate intraoperator sau din prelevatul histopatologic prin coloratie gram la examinare microscopica sunt puse în evidenta bacterii;

- hemocultura este pozitiva și semnele investigatiei imagistice (radiologie, echografie, CT, MR sau investigare cu izotopi) pledeaza pentru o infectie intraabdominala.

Observatie:

Pancreatita acuta nu se încadrează în subgrup decât cu condiția originii infectioase ale acestuia.

e) Enterocolita necrozanta

Pentru diagnosticul enterocolitei necrozante la sugar sunt necesare prezenta următoarelor:

Cel puțin doua din următoarele semne, fără o alta cauza determinata: varsatura, distensie abdominala, resturi alimentare în stomac

și

prezenta macroscopica sau microsopica a sângelui în materiile fecale

și

cel puțin una din următoarele semne radiologice:

- pneumoperitoneu;

- pneumatoza intestinala;

- imagini nemodificate și rigide la nivelul anselor intestinului subtire.

J) Infectiile genitale

a) Endometrita

Din criteriile de mai jos prezenta a cel puțin unu:

Criteriul 1: Din prelevatul intraoperator, aspirat endocavitar sau biopsie, cultura microbiana pozitiva

Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fără o alta cauza determinata, sunt prezente cel puțin două: febra (peste 38°C), durere abdominala, sensibilitate uterina sau secretie purulenta din cavitatea uterina

Observatie:

Endometrita post partum este considerată infectie nosocomiala cu excepția situațiilor când lichidul amniotic a fost infectat înaintea internării în spital sau preluarea gravidei în spital a avut loc după 48 ore de la ruperea membranelor.

b) Infectiile episiotomiei

Pentru diagnostic sunt necesare realizarea următoarelor criterii:

Criteriul 1: După naștere vaginala la plaga de episiotom este prezenta o secretie purulenta

Criteriul 2: După naștere vaginala pe locul plagii episiotomiei apare abcesul.

Observatie:

După unele opinii episiotomia nu este intervenție chirurgicala.

c) Infectiile în situsul bontului vaginal

Pentru diagnostic sunt necesare cel puțin una din următoarele criterii:

Criteriul 1: De la nivelul bontului vaginal după histerectomie se elimina o secretie purulenta.

Criteriul 2: La nivelul bontului vaginal după histerectomie apare un abces

Criteriul 3: Din secretiile de la nivelul bontului vaginal după histerectomie, cultura microbiologica este pozitiva.

Observatie:

Infectia bontului vaginal se încadrează în subgrupa infectiei de organ.

d) Alte infectii ale organelor genitale (epididimita, prostatita, vaginita, ooforita, metrita și alte infectii profunde ale tesuturilor din micul bazin), cu excepția endometritei și ale infectiei bontului vaginal

Din criteriile de mai jos cel puțin una trebuie să fie prezenta:

Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din secretia sau prelevatul histologic recoltat din regiunea afectată

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic pot fi observate semne relevante pentru un proces infectios sau abces

Criteriul 3: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două fără o alta cauza depistata: febra peste 38°C, senzatie de voma, varsatura, durere, sensibilitate sau disurie

și

cel puțin una din următoarele situații:

- hemocultura pozitiva;

- procesul patologic a fost diagnosticat de medic.

K) Infectiile sistemului nervos central:

a) Infectii intracraniene (abcesul, infectia sub- și epi-durala, encefalita)

Din criteriile de mai jos prezenta a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1: Din prelevatul de tesut nervos intracranian sau dura mater cultura microbiana pozitiva

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic semnele unui abces sau ale unui proces infectios sunt evidente

Criteriul 3: Din semnele de mai jos, în absenta unei alte cauze, sunt prezente cel puțin două: cefalee, vertij, febra peste 38°C, semne de focar, tulburare senzoriala sau confuzie

și

- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiana este pozitiva;

- prezenta antigenului specific în sânge sau urina;

- infectia are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografic);

- anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi.

și

în diagnosticul antemortem medicul a dispus terapia antimicrobiana adecvată

Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sus prezente cel puțin două: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, semne de focar sau tulburări de senzoriu

și

cel puțin una din situațiile de mai jos:

- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiana este pozitiva;

- prezenta antigenului specific în sânge sau urina;

- infectia are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografic);

- anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi.

Observatie:

În cazul prezentei concomitente a meningitei și abcesului intracranian infectia este considerată și încadrată ca infectie intracraniana

b) Meningita sau ventriculita

Din criteriile de mai jos prezenta a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1: din lichidul cefalorahidian recoltat cultura microbiana este pozitiva

Criteriul 2: din semnele de mai jos, în absenta altor cauze, cel puțin unul este prezent: febra (peste 38°C), cefalee, redoarea cefei, semne de iritatie meningeala, semne patognomonice la nivelul nervilor cranieni, iritabilitate

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este realizată:

- în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută, albuminorahia crescută și/sau glicorahia scăzută;

- colorarea gram și examenul microscopic direct, confirma prezenta bacteriilor în LCR;

- hemocultura pozitiva;

- examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urina este pozitiva;

- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi.

și

în cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvată cazului

Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin unul, fără o alta cauza evidenta: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, redoarea cefei, semne de iritatie meningeala, semne patognomonice pentru nervi cranieni, iritabilitate

și

cel puțin una din situațiile de mai jos:

- în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută, albuminorahia crescută și/sau glicorahia scăzută;

- colorarea gram și examenul microscopic direct, confirma prezenta bacteriilor în LCR;

- hemocultura pozitiva;

- examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urina este pozitiva;

- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi.

și

în cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvată cazului

Observații:

Meningita nou nascutului se considera nosocomiala cu excepția situației în care sunt dovezi pentru transmiterea tranplacentara.

Meningoencefalita este considerată meningita.

Abcesul spinal asociat cu meningita este încadrat ca meningita.

Infectia după shunt se considera infectie de plaga cu condiția ca apare într-un interval de un an.

c) Abces spinal fără meningita

Pentru diagnostic necesita prezenta a cel puțin un criteriu din următoarele:

Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultura microbiana este pozitiva

Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul histopatologic sunt observate semne de abces

Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin unu și nu exista alta relație de cauzalitate cunoscută: febra peste 38°C, durere, sensibilitate locală, semne de radiculita, parapareza sau paraplegie

și

cel puțin una din situațiile de mai jos:

- hemocultura pozitiva;

- exista dovezi (radiologice, CT, MR, mielografie, echografie, explorare cu izotopi) pentru abcesul spinal.

și

antemortem medicul a dispus tratamentul antimicrobian adecvat

Observații:

Abcesul spinal concomitent cu meningita se încadrează în subgrupa meningita.

L) Infectiile ochiului, urechii, faringelui și cavitatii bucale

a) Conjunctivita

Cel puțin unul din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite:

Criteriul 1: Din proba de secretie purulenta recoltata de la nivelul conjunctivei oculare sau ale tesuturilor din vecinătate (pleoapa, cornee, glande lacrimale) cultura microbiologica este pozitiva

Criteriul 2: La nivelul conjunctivei oculare sau ale zonelor oculare invecinate apare durerea și roseata

și

din semnele de mai jos cel puțin unul este prezent:

- în secretia conjunctivala, la examenul nativ colorat gram sunt observate leucocite și bacterii;

- exista o secretie purulenta în zona afectată;

- investigarea secretiei este pozitiva pentru antigene specifice (ELISA sau IF pentru Chlamidydia trachomatis, Herpes simplex, Adenovirus, etc.);

- la examenul microscopic al secretiei sunt prezente macrofagele polinucleate;

- cultura virala este pozitiva;

- sunt detectati anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea anticorpilor specifici IgG de patru ori în probe perechi.

Observații:

Infectiile globului ocular nu fac parte din aceasta subgrupa.

Conjunctivita iritativa (de ex. după instilatiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale.

Conjunctivitele în cadrul infectiilor virale sistemice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din patologia specificată.

b) Infectiile ochiului

Pentru diagnostic este necesară realizarea a cel puțin unuia din următoarele criterii:

Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea apoasa, insamantarea microbiologica rezultă cultura pozitiva

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o alta cauza depistata: durere oculara, tulburare de acuitate vizuala, hipopion (secretie purulenta în camera anterioară)

și

cel puțin una din situațiile de mai jos:

- medicul specialist a diagnosticat o infectie oculara;

- sunt detectate antigene specifice din sânge (de ex. H. Influenzae, S. Pneumoniae);

- hemocultura pozitiva.

c) Infectiile urechii, mastoidei și apofizei mastoidei

Pentru diagnosticul infectiei sunt utilizabile următoarele criterii:

Pentru otita externa cel puțin unul din criteriile de mai jos

Criteriul 1: Din secretia purulenta a conductului auditiv cultura microbiana pozitiva

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos prezenta a cel puțin unu, fără o alta acuza determinata: febra peste 38°C, durere și eritem local sau secretie purulenta la nivelul conductului auditiv

și

din secretia purulenta, examenul microscopic colorat gram pune în evidenta prezenta microorganismelor

Pentru otita interna cel puțin unul din criteriile de mai jos

Criteriul 1: Din secretia urechii interne recoltata intraoperator cultura pozitiva

Criteriul 2: Medicul a emis diagnosticul de otita medie

Pentru mastoidita cel puțin unul din criteriile de mai jos

Criteriul 1: Din secretia purulenta de la nivelul mastoidei cultura pozitiva

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel puțin unul, fără o alta cauza determinata: febra peste 38°C, durere, sensibilitate și eritem local, cefalee sau pareza faciala

și

prezenta a cel puțin una din situațiile de mai jos:

- evidentierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat gram din prelevatul secretiei purulente de la nivelul mastoidei;

- examenul serologic evidențiază prezenta antigenelor specifice.

d) Infectiile din cavitatea bucala (stomatita, glosita și parodontita)

Pentru diagnostic este necesar realizarea a cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1: Din secretia purulenta a tesuturilor din cavitatea bucala cultura pozitiva

Criteriul 2: La examenul cavitatii bucale (examen fizic, intraoperator sau histopatologic) abcesul sau semnele clare ale infectiei sunt prezente

Criteriul 3: Cel puțin unul din următoarele semne sunt prezente, fără o alta cauza determinata: abces, exulceratii, pete albe proeminente pe mucoasa inflamata sau plăci/depozite pe mucoasa cavitatii bucale

și

Cel puțin una din următoarele situații:

- la examenul microscopic colorat gram al prelevatului recoltat se observa prezenta bacteriilor;

- proba pozitiva cu hidroxid de potasiu;

- la examenul microscopic al prelevatului recoltat sunt observate macrofage polinucleare;

- apariția anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor specifici IgG la examenul serologic;

- medicul a stabilit diagnosticul de infectie a cavitatii bucale și a aplicat un tratament local sau peroral antifungic adecvat.

Observatie:

Infectia herpetica, caz nou, cu manifestare la nivelul cavitatii bucale poate fi nosocomiala, dar infectia recidivanta/reacutizată nu se încadrează în această categorie de infectii.

e) Sinuzitele fronto-maxilare

Din criteriile de mai jos realizarea a cel puțin unu este obligatorie pentru diagnostic:

Criteriul 1: Din secretia purulenta a cavitatilor paranazale și maxilare cultura microbiana pozitiva

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos cel puțin unul este prezent, fără o alta acuza depistata: febra peste 38°C, durere sau sensibilitate la suprafața zonei sinusului afectat, cefalee, rinoree cu secretie purulenta sau obstructie nazala

și

cel puțin una din următoarele situații:

- rezultat edificator la examenul radiologie;

- imagine radiografica relevanta.

f) Infectiile căilor respiratorii superioare (faringita, laringita și epiglotita)

Din criteriile de mai jos cel puțin unul este realizat:

Criteriul 1: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o alta cauza depistata: febra peste 38°C, eritemul mucoaselor, durere în gat, tuse, disfagie, secretie purulenta faringiana

și

din situațiile de mai jos este realizată cel puțin una:

- din prelevatele regiunii afectate cultura microbiana pozitiva;

- hemocultura pozitiva;

- examenul sângelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice;

- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi;

- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acuta.

Criteriul 2: La examenul fizic, intraoperator sau histopatologic se constata prezenta abcesului

Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin două din semnele de mai jos, fără o alta cauza depistata: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, rinoree sau secretie purulenta la nivelul faringelui

și

cel puțin una din situațiile de mai jos este realizată:

- din prelevatele regiunii afectate cultura microbiana pozitiva;

- hemocultura pozitiva;

- examenul sângelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice;

- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi;

- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acuta.

M) Infectii sistemice

a) Infectiile diseminate

Sunt infectii care cointereseaza mai multe organe sau sisteme fără o localizare regionala/teritorială caracteristica. De cele mai multe ori sunt de etiologie virala (rubeola, rujeola, infectia urliana, varicela, eritema infectiosum, infectia HIV, etc.)

Observații:

Diagnosticul de cele mai multe ori se bazează pe simptomatologia clinica și probe de laborator pentru diagnosticul etiologic.

Febra de origine necunoscută (FUO) și starea toxico-septica a nou nascutului nu sunt încadrate în acest grup de patologie.

Exantemele virale și eruptive fac parte din acest grup de patologie.

N) Infectii nosocomiale la bolnavii cu spitalizare cronica, de lungă durata:

1. Infectiile urinare

a) Infectiile urinare la bolnavii necateterizați

Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos:

- febra peste 38°C și/sau frison;

- apariția sau accentuarea unei jene dureroase la mictiune și/sau disurie;

- apariția sau accentuarea unei senzatii dureroase suprapubiene;

- modificarea caracteristicilor urinei emise;

- deteriorarea stării fizice și/sau mentale, eventual incontinenta urinara.

b) Infectiile urinare la bolnavii cu cateter urinar

Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a cel puțin două din următoarele:

- febra peste 38°C și/sau frison;

- apariția senzatiei dureroase sau de tensiune suprapubiana;

- modificarea caracteristicilor urinei emise;

- deteriorarea stării fizice și/sau mintale.

2. Infectiile respiratorii

a) Faringita și raceala simpla

Dintre semnele și simptomele de mai jos prezenta a cel puțin două:

- Rinoree și/sau stranut;

- Congestie și/sau obstructie nazala;

- Durere faringiana, disfonie și/sau deglutitie dureroasa;

- Tuse neproductiva;

- Microlimfadenopatie latero-cervicala dureroasa.

b) Viroza asemănătoare stării gripale

Prezenta stării febrile (peste 38°C) și cel puțin trei din următoarele:

- Frison, cefalee sau durere oculara retrobulbara, mialgie, astenie sau inapetenta, durere în gat, apariția sau accentuarea tusei uscate.

c) Bronsita și traheobronsita

În prezenta unui examen radiologic toracic negativ sau în absenta acestuia sunt obligatorii prezenta a cel puțin trei semne din următoarele:

- Apariția tusei sau accentuarea ei, apariția expectoratiei sau accentuarea ei, febra (peste 38°C), durere toracica pleurala, apariția sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante, inspir zgomotos, etc.) apariția sau accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee, respiratie superficiala, etc.), stare generală fizica și/sau mentala alterata.

d) Pneumonie

Prezenta a cel puțin două semne din următoarele:

- Apariția tusei sau accentuarea ei, apariția expectoratiei sau accentuarea ei, febra (peste 38°C), durere toracica pleurala, apariția sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante și crepitante, inspir zgomotos, dispnee, etc.), apariția sau accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee, respiratie superficiala, etc.), stare generală fizica și/sau mentala alterata.

În prezenta unui rezultat radiologic care evidențiază pneumonia sau probabilitatea pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea desenului hilar și/sau perihilar.

e) Otita

Dacă otita este diagnosticata de medic sau exista o secretie otica uni- sau bilaterala. Durerea otica sau prezenta unei rosete congestive locală este edificatoare dacă otorea nu este cu secretie purulenta.

f) Sinuzita

Este diagnostic clinic emis de un medic.

g) Infectiile gurii și cavitatii bucale

Este un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog.

3. Infectiile primare ale tesutul sanghin (sângelui)

Prezenta a doua sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost identificate microorganisme identice sau o hemocultura pozitiva la care poate fi acceptată că nu exista doar o suprainfectie a probei recoltate sau a mediului de cultura

și

este prezent cel puțin unul din următoarele semne:

- febra peste 38°C;

- hipotermie nou aparuta (sub 35°C);

- presiune sistolica cu cel puțin 30 mmHg mai mica față de cel obișnuit;

- deteriorarea funcției fizice și mentale.

4. Gastroenterite

Prezenta a cel puțin unul din următoarele semne/simptome:

- doua sau mai multe scaune apoase peste cele obișnuite în 24 ore;

- doua sau mai multe vomismente/voma în 24 ore;

- coprobacteriologie pozitiva pentru Salmonella sp. Shigella sp., E. coli O157:H7, Camphylobacter sp.

sau

rezultate pozitive pentru toxine microbiene specifice (de ex. C. Difficile, etc.)

și

semne relevante pentru gastroenterita infectioasa (greata, varsaturi, scaune diareice, jena sau durere în regiunea abdominala)

5. Infectiile cutanate și ale tesuturilor moi

a) Celulita și infectia plagii cutanate/subcutane

Prezenta secretiei purulente la nivelul plagii, pielii sau tesuturilor moi subiacente

și

Prezenta unuia din semnele de mai jos:

- Febra peste 38°C sau schimbarea defavorabila a stării mentale/fizice;

- Senzatie de căldură și roseata la nivelul trunchiului sau membrelor;

- Tumefiere și sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate;

- Exacerbarea secretiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului afectat.

b) Infectii micotice cutanate

Realizarea următoarelor doua criterii:

- Prezenta unei eruptii maculo-papuloase;

- Diagnosticul micozei de către un medic sau prin probe de laborator.

c) Infectie cutanata herpetica și herpes zoosteriana

În ambele situații realizarea următoarelor doua criterii:

- Prezenta unei eruptii veziculare pe o suprafața segmentara;

- Diagnosticul de către medic sau prin laborator a unei infectii specifice.

d) Scabie cutanata

Pentru diagnostic este necesară realizarea a doua criterii:

- Prezenta unor eruptii maculo-papulare pruriginoase;

- Diagnosticul scabiei de către un medic cu sau fără confirmarea prin examene de laborator.

e) Conjunctivita

Din cele doua criterii realizarea a cel puțin unu:

- Apariția unei secretii purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de cel puțin 24 ore;

- Apariția unei rosete noi sau accentuarea celei existente la nivelul conjunctivei oculare, senzatie dureroasa sau durere locală, cu sau fără prurit, de cel puțin 24 ore.

6. Perioade febrile probabil infectioase de cauza neelucidata/incerta

Stare febrila (peste 38°C) în mai multe episoade, cu intervale afebrile de cel puțin 12 ore, stare care este prezenta cel puțin 3 zile și nu sunt demonstrate cauze evidente infectioase sau neinfectioase

Medicul emite diagnosticul de stare febrila de cauza neelucidata.

O) Infectii cu microorganisme genetic modificate artificial și cu transmitere accidentala sau prin acțiuni de bioterorism.

Orice simptom sau sindrom infectios care apare sub forma de caz nou și acut, este prezent la o persoană sau afectează mai mulți bolnavi și/sau personal medico sanitar și epidemiologic este demonstrata legătură de cauzalitate cu activitatea și/sau produsele și materialele unui laborator de microbiologie sau, este suspicionata răspândirea intenționată a agentului etiologic patogen infectios.

Anexa IV SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA A INFECTIILOR NOSOCOMIALE

1. Consideratii generale.
Supravegherea epidemiologica este activitatea sistematica și/sau continua de colectare, analiza, prelucrare, interpretare a datelor, necesară pentru cunoașterea frecvenței infectiilor nosocomiale și identificarea factorilor de risc.
Rezultatul analizei datelor este difuzat sistematic.
Datele obținute folosesc pentru elaborarea, planificarea, implementarea și evaluarea acțiunilor/programelor de acțiuni, având ca scop prevenirea și controlul infectiilor nosocomiale.
2. Obiective:
2.1. Sa determine incidența infectiilor nosocomiale pe baza definitiilor de caz.
2.2. Sa determine tendinta evoluției precum și modificările caracteristicilor infectiilor nosocomiale.
2.3. Sa identifice factorii de risc.
2.4. Sa determine promovarea acțiunilor/programelor de prevenire și control.
2.5. Sa evalueze activitățile/programele de prevenire și control.
3. Definițiile infectiilor nosocomiale.
Supravegherea epidemiologica a infectiilor nosocomiale se bazează pe definițiile clinice de caz ale infectiilor nosocomiale prevăzute în Anexa Nr. III.
4. Populația supravegheată:
Reprezintă numărul total de persoane aflate la risc pentru dobândirea unei infectii nosocomiale (ex.: pacientii internati în secțiile de chirurgie, pacientii internati în secția de pediatrie, sugarii alimentati artificial în secția de pediatrie, etc.).
5. Colectarea datelor.
5.1. Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanenta a medicilor din spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat și privat. Diagnosticul de infectie nosocomiala se va menționa în actele medicale cu care lucrează medicul (ex.: foaia de observatie clinica, fișa de consultatie, registrul de consultatie, etc.).
5.2. Înregistrarea și declararea infectiilor nosocomiale se face pe Fișa cazului de infectie nosocomiala (model prezentat în Figura 1), de către asistența desemnată (asistența sefa) din fiecare secție sau directorul de îngrijiri din unitatea sanitară respectiva.
5.3. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate revine medicului în îngrijirea căruia se afla pacientul.
5.4. Fișele cazurilor de infectii nosocomiale vor fi transmise imediat compartimentului/serviciului de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.
6. Controlul înregistrării și declarării cazurilor de infectie nosocomiala.
6.1. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale stabilește un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neinregistrate și neanuntate (ritm recomandat: minim la 2 zile, maxim la 7 zile).
6.2. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale înregistrează și declara cazurile de infectie nosocomiala descoperite la verificările pe care le face la nivelul secțiilor, după consult cu medicul care îngrijește pacientul.
6.3. Centralizarea datelor se face de către asistența compartimentului/serviciului de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale pentru spitalul pe care îl deservește.
Unitățile sanitare private înregistrează și declara cazurile de infectii nosocomiale în același regim ca și unitățile sanitare de stat.
7. Analiza datelor.
7.1. Datele se prelucreaza și se analizează săptămânal de către compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale.
7.2. Validarea datelor se face de compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale care poate solicita în acest sens medicul care are în îngrijire pacientul.
8. Calculul și interpretarea indicilor se face de către compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale cu un ritm săptămânal.
- Incidența infectiilor nosocomiale reprezintă numărul de cazuri noi de infectii într-o săptămâna, raportate la populația asistată în același interval de timp. Pentru intervale de timp lunare, trimestriale sau anuale, în unitățile sanitare cu paturi, se va utiliza ca numitor populația de pacienti externati.
- Prevalenta la un moment dat reprezintă numărul de cazuri de infectii nosocomiale existente în evoluție la un moment dat (o zi, o săptămâna, etc.) într-o populație analizata.
9. Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate către:
9.1. Secții, pentru informare și completarea măsurilor.
9.2. Consiliul de administrație, care prin analiza ia decizii legate de obiectivele menționate în prezenta Anexa, în legătură directa cu asigurarea actului medical.
9.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale are obligația întocmirii Dării de seama statistice trimestriale și transmiterea acesteia către Direcția de Sănătate Publică.
10. Atitudinea în caz de izbucnire epidemica.
10.1. Izbucnirea epidemica reprezintă înregistrarea unui număr de cazuri de infectie nosocomiala în exces net față de numărul de cazuri asteptat.
10.2. Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine în exclusivitate unității care l-a generat.
10.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale stabilește din punct de vedere tehnic conduita în rezolvarea izbucnirii epidemice. Odată cu informarea operativă la Direcțiile de Sănătate Publică Județene, conform
Ordinului Ministrului Sănătății nr. 8/2000 , Compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale poate solicita colaborarea acesteia.
10.4. Secțiile la nivelul cărora se înregistrează izbucniri epidemice sunt responsabile de ducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite de Compartimentul/serviciul de supraveghere și control a infectiilor nosocomiale în vederea rezolvarii episodului epidemic.
10.5. Consiliul de administrație al unității sanitare este abilitat sa stabilească măsurile administrative corespunzătoare în cazul unei izbucniri epidemice.
FIGURA 1
----------
SPITALUL ................
Data completării (zz/ll/aa): .......
Bolnavul: Nume ...................
Prenume ............. Sexul ......
Data nașterii (zz/ll/aa): ........
Vârsta la data internării ........
Data internării (zz/ll/aa): ......
Nr. FO ...........................
Diagnostic la internare
......................................................................
Diagnostic la 72 de ore
......................................................................
Salon Nr. .............................................................
Dacă a fost mutat
se specifică salonul și data mutării: .................................
În secțiile
cu profil chirurgical:
Denumirea
operației .............................................................
data intervenției (zz/ll/aa): .........................................
Infectie nosocomiala:
Diagnostic clinic: ..................................................
debut (zz/ll/aa): ...................................................
Examene microbiologice pentru diagnosticul de infectie nosocomiala:
┌──────────────────────┬───────────────────┬───────────────┬──────────┐
│Data recoltarii probei│
Denumirea
│Germeni izolati│Diagnostic│
│
(zz/ll/aa)
│examenului efectuat│
│
│
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
└──────────────────────┴───────────────────┴───────────────┴──────────┘
Antibiograma: .......................................................
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Data externarii (zz/ll/aa): ................................
Nr. total zile spitalizare: ................................
Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):
.......................................................................
Diagnosticul la externare (sau deces): .................................
........................................................................
Nr. zile de tratament pentru infectia nozocomiala: .....................
Factori de risc .......................................................
........................................................................
........................................................................
Semnatura

Anexa V PRECAUTIUNI UNIVERSALE

(PU)

SCOPUL aplicării PU:

prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina,

la locul de muncă al personalului.

CONCEPTUL de PU se referă la:

- măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV,

HCV și alți agenți microbieni cu cale de transmitere sanguina, în

timpul actului medical.

- sânge, alte fluide biologice și tesuturile tuturor pacientilor se

considera a fi potențial infectate cu HIV, HBV, HCV și alți agenți

microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina).

- toți pacientii

considerați potențial infectati cu HIV, HBV, HCV sau

cu alți agenți microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece:

cei mai mulți dintre purtatorii de HIV, HBV, HCV și alți agenți

microbieni sunt asimptomatici și nu-și cunosc propria stare de

portaj.

REGULI de baza în aplicarea Precautiunilor Universale:

1. Considera toți pacientii potențial infectati;

2. Considera ca sangele, alte fluide biologice și tesuturile sunt

contaminate cu HIV, HBV, HCV

3. Considera ca acele și alte obiecte folosite în practica medicală

sunt contaminate după utilizare.

CONTACTUL

tegumentelor și mucoaselor cu următoarele produse TREBUIE considerat

LA RISC:

- sânge;

- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural

lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;

- sperma, secretii vaginale;

- tesuturi;

- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA:

1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECȚIE ADECVAT, COMPLET, CORECT;

1.1. DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECȚIE": bariera între lucrator și sursa de infectie, utilizata în timpul activităților care presupun risc de infectie.

1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale:

1.2.1. MANUSI

a) TREBUIE UTILIZATE în următoarele situații:

- anticiparea contactului mainilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, tesuturi umane;

- abord venos sau arterial;

- recoltare de LCR;

- contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;

- manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea curatirii, decontaminarii.

b) FELUL MANUSILOR

● de uz unic sterile:

- chirurgie;

- examinare interna;

- intervenții care implica un contact cu regiuni ale corpului în mod normal sterile; uneori sunt necesare manusi duble;

- abord vascular prin punctie;

- tegument pacient cu soluții de continuitate;

- manipularea unor materiale potențial contaminate;

● nesterile curate:

- examinari curente, care implica un contact cu mucoasele, dacă nu exista o recomandare contrară;

- manipularea de materiale contaminate;

- curățenie, îndepărtare de produse biologice contaminate;

● de uz general, menaj, de cauciuc:

- activități de întreținere, care implica un contact cu sânge și alte produse biologice considerate a fi contaminate:

- colectare materiale contaminate, curățire și decontaminare instrumentar, material moale, suprafețe contaminate.

- manipularea de materiale contaminate;

- curățenie, îndepărtare de produse biologice;

c) MOD DE FOLOSIRE:

- schimbare după fiecare pacient;

- după folosire se spala mai întâi mâinile cu manusi, după care acestea se indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o în containerul pentru colectare și apoi prinzand-o pe cealaltă, cu mana libera prin interior, scoțând-o cu grija și aruncand-o în același container aflat la indemana;

- după îndepărtarea manusilor mâinile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar dacă manusile nu prezintă semne vizibile de deteriorare în timpul activității încheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza;

- manusile de uz general se pot decontamina și reutiliza, dacă nu prezintă semne de deteriorare (perforare, imbatranire cauciuc, etc.).

1.2.2. HALATE OBIȘNUITE

- în timpul tuturor activităților din unitățile medicale.

1.2.3. SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potențial contaminate, protejand tegumentele personalului medical din:

- secții cu profil chirurgical;

- laboratoare;

- servicii de anatomie patologica, medicina legală;

- unele activități administrative;

- servicii de urgenta.

1.2.4. MASCA, protejeaza:

- tegumentele;

- mucoasele bucala, nazala ale personalului medical.

1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejeaza:

- tegumentele;

- mucoasele bucala, nazala, oculara.

● OCHELARI

● ECRAN PROTECTOR etc.

1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaza mucoasa bucala în timpul instituirii respiratiei artificiale.

1.2.7. BONETE - simple (textile), sau impermeabile

- CIZME DE CAUCIUC

2. SPALAREA MAINILOR și a altor părți ale tegumentelor

● IMPORTANȚA

- cel mai important și uneori singurul mod de prevenire a contaminarii, a diseminarii agenților microbieni.

● CÂND?

- la intrarea în serviciu și la părăsirea locului de muncă;

- la intrarea și la ieșirea din salonul de bolnavi;

- înainte și după examinarea fiecărui bolnav; atenție bolnavii cu mare receptivitate;

- înainte și după aplicarea unui tratament;

- înainte și după efectuarea de investigații și proceduri invazive;

- după scoaterea manusilor de protecție;

- după scoaterea mastii folosită la locul de muncă;

- înainte de prepararea și distribuirea alimentelor și a medicamentelor administrate per os;

- după folosirea batistei;

- după folosirea toaletei;

- după trecerea mainii prin par;

- după activități administrative, gospodărești.

● CUM?

- îndepărtarea bijuteriilor (inele, bratari), ceasurilor;

- unghii ingrijite, tăiate scurt;

- utilizare de apa curenta și sapun pentru spalarea obișnuită;

- doua sapuniri consecutive;

- în cazuri de urgenta este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al spalatului, dar nu ca rutina;

- în unele situații spalarea este completată de dezinfectia mainilor:

- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi și a celor cu imunodepresie severă;

- înainte și după efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare și efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul manusilor), schimbarea pansamentelor (atenție - manusi), termometrizare intrarectala, clisme, toaleta lehuzei (atenție - manusi);

- după efectuarea toaletei bolnavului la internare;

- după manipularea și transportul cadavrelor;

- înainte și după efectuarea examenelor și tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice și în general înainte și după orice fel de manevra care implica abordarea sau producerea unor soluții de continuitate (atenție - manusi).

- spalarea, dezinfectia mainilor și portul manusilor: ȘTERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE

- cu hârtie prosop;

- prosop de unica întrebuințare.

3. PREVENIREA ACCIDENTELOR ȘI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALĂ

3.1. EXPUNEREA PROFESIONALĂ

- prin inoculari percutane:

- intepare;

- tăiere.

- contaminarea tegumentelor care prezintă soluții de continuitate;

- contaminarea mucoaselor.

- în timpul:

- efectuării de manopere medicale invazive cu ace și instrumente

ascutite;

- manipulării de produse biologice potențial contaminate;

- manipulării instrumentarului și a altor materiale sanitare, după

utilizarea în activități care au dus la contaminarea cu produse

biologice potențial infectate.

- prin intermediul:

- instrumentelor ascutite;

- materialului moale;

- suprafețelor, altor materiale utilizate în activitatea din

unitățile sanitare;

- reziduurilor din activitatea medicală;

3.2. METODE DE PREVENIRE

- obiecte ascutite:

- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

- colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la

intepare și tăiere, amplasate la indemana și marcate corespunzător

conf.

Ordinului Ministrului Sănătății nr. 219/2002 , pentru:

- pregătire în vederea utilizării;

- distrugere;

- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate;

- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.

- lenjerie:

- manipularea lenjeriei contaminate cu sânge și alte produse

biologice potențial contaminate cat mai puțin posibil;

- sortare și prelucrare cu echipament de protecție potrivit,

în spații special destinate;

- colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati în

mod corespunzător conform Ordinului Ministrului Sănătății

nr. 219/2002;

- evitarea păstrării lor indelungate, înainte de prelucrare;

- asigurarea unui ciclu corect și complet de prelucrare

decontaminare.

- curățenie și decontaminare:

- folosirea manusilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte

lichide biologice sau tesuturi;

- decontaminarea inițială cu substanțe clorigene, îndepărtarea

cu hârtie absorbanta care se colectează în containere sau

saci de plastic marcate;

- dezinfecție cu soluție germicida;

- uscarea suprafeței prelucrate;

- folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curățeniei,

sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a

pavimentelor, pereților, mobilierului, veselei, sticlariei,

tacamurilor, conform Ordinului Ministrului Sănătății

nr. 185/2003.

- reziduuri infectante ( Ordinului Ministrului Sănătății nr. 219/2002 )

- neutralizare prin ardere sau autoclavare;

- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea

clara prin culoare și etichetare.

- igiena personală:

- spalarea mainilor (pct. 2);

- spalarea altor părți ale corpului care au venit în contact cu

produse biologice potențial contaminate sau cu materiale

potențial contaminate;

- evitarea activităților cu risc de expunere:

- existenta de leziuni cutanate;

- prezenta unui deficit imunitar;

- graviditate;

- asistența de urgenta, principii:

- viața pacientului este pretioasa;

- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;

- chiar și în situații imprevizibile se vor asigura cele necesare

respectării principiilor precautiunilor universale.

3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protecție:

- masca;

- ochelari, ecran;

- manusi;

- sort impermeabil când se anticipeaza producerea de:

- epansamente;

- sânge;

- saliva cu urme vizibile de sânge.

- alte recomandări:

- sistem de aspiratie rapida;

- poziția adecvată a scaunului;

- instrumentar:

- corect utilizat;

- corect colectat, spălat, decontaminat și/sau dezinfectat

3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA:

- masca, ochelari, ecran protector, manusi, halat, sorturi impermeabile, cizme, bonete;

- decontaminare după efectuare a necropsiilor:

- instrumentar;

- suprafețe, mobilier.

3.5. LABORATOARE CLINICE ȘI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precautiunilor universale trebuie completate cu:

- colectarea flacoanelor care conțin produse biologice în containere

marcate, care să împiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;

- evitarea contaminarii pereților exteriori ai flacoanelor colectoare;

- utilizarea echipamentului potrivit cu prestațiile laboratorului:

- manusi;

- masca, ochelari de protecție, ecran protector;

- halat, sort impermeabil, boneta.

- spalarea atenta a mainilor (pct. 2);

- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate,

pentru înlăturarea tehnicilor de pipetare cu gura;

- atenție la utilizarea de material ascutit în activitatea de laborator;

- curățenia, dezinfectia, sterilizarea în mod corect, standardizat;

- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

- chimica;

- fizica-ardere;

- autoclav.

- aparatura defecta-decontaminare înainte de reperare;

- la terminarea activității, echipamentul utilizat rămâne în laborator

până la colectarea și îndepărtarea în vederea prelucrării;

- amplasarea de afișe avertizoare asupra riscului de contaminare.

3.6. ATITUDINEA ÎN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL

PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE

3.6.1. INOCULARE PERCUTANA, intepatura, taietura:

- spalarea la jet de apa curenta timp de 5 minute;

- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spalarea cu apa și sapun sau detergent.

3.6.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:

- clatirea gurii cu apa curenta;

- clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser fiziologic.

3.6.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:

- medicului personalului;

- imediat după expunere;

- înregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursa (dacă este posibila identificarea);

- înregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:

- momentul și felul expunerii;

- primul ajutor.

3.7. MEDICUL PERSONALULUI decide:

- asupra personalului;

- asupra pacientului.

- consiliere și consimțământ pretestare;

- testare privind statutul imunitar și infectios (HBV, HIV, HCV) în dinamica;

- urmărire clinica, profilaxie, tratament complicatii ale expunerii.

Persoanele expuse în timpul activității în unități private se vor adresa Direcției de Sănătate Publică, dacă nu au acces la medicul personalului sanitar din unitățile de stat.

N.B.

INTREAGA ASISTENȚA ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE ÎN EXPUNEREA PROFESIONALĂ ("SURSA", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFASURA NUMAI PE BAZA DE CONSIMȚĂMÂNT ȘI CONFIDENȚIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

4. PERSONAL INFECTAT CU HIV:

- respectarea drepturilor omului;

- schimbarea locului de muncă, având acordul celui infectat, sau la cererea acestuia, când:

● se dovedește că nu-și protejeaza pacientii;

● este necesară protecția sa medicală.

- conducerea unității va asigura un alt loc de muncă.

5. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCĂ ȘI ACTIVITĂȚI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR ÎN FUNCȚIE DE CONTACTUL CU SÂNGE ȘI ALTE LICHIDE BIOLOGICE.

I - contact permanent, inevitabil, consistent;

II - contact imprevizibil, inconstant;

III - contact inexistent;

PENTRU CATEGORIILE APARȚINÂND GRUPELOR I ȘI II SE VOR APLICA PERMANENT PRECAUȚIUNILE UNIVERSALE.

Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precauțiunile obișnuite.

----------