Strategia din 10 noiembrie 2004

1. INTRODUCERE

Unei corupții sistemice trebuie să i se opună un sistem anticorupție eficient. Pentru a produce rezultate, sistemul anticorupției trebuie să funcționeze continuu, coordonat, coerent și simultan la toate nivelurile.

1.1. PREMISE: ANALIZA

Strategia Națională Anticorupție 2005-2007 (denumită în continuare SNA II) pleacă de la premisa angajamentului politic necondiționat, pornind la cel mai înalt nivel.

Toate entitățile guvernamentale și societatea civilă, în perioada martie-octombrie 2004 au desfășurat activități complexe de monitorizare și evaluare a impactului Strategiei Naționale Anticorupție 2001 - 2004 (SNA I). Aceste evaluări au fost desfășurate de instituții publice (Ministerul Justiției, Parchetul Național Anticorupție, Agenția de Strategii Guvernamentale, unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor și a Agenției Naționale de Control), organizații internaționale (Banca Mondială, Consiliul Europei, OECD ș.a.), societatea civilă (Transparency International, Institutul de Politici Publice, Societatea Academică Română, Centrul de Resurse Juridice ș.a.) și comunitatea de afaceri (Centrul Internațional de Studii Antreprenoriale, Agenția pentru Dezvoltarea Economică a României și Alianța Strategică a Asociațiilor de Afaceri).

Evaluările au fost extinse la toate palierele de acțiune ale SNA I.

1.2. MISIUNE

Reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional și creșterea impactului măsurilor anticorupție

1.3. SCOP

Consolidarea și eficientizarea cadrului legislativ și instituțional creat prin SNA I, în vederea integrării în Uniunea Europeană.

1.4. PRINCIPII DIRECTOARE

În toate etapele și demersurile efectuate pentru prevenirea și combaterea corupției, vor fi respectate următoarele principii:

Principiul prevenirii săvârșirii actelor de corupție, care consacră caracterul prioritar și imperativ al necesității identificării anticipate și înlăturării în timp util, a premiselor de apariție a corupției;

Principiul complementarității, continuității și coerenței în cooperare, care impune instituțiilor angajate în prevenirea și combaterea corupției ca, în condițiile păstrării propriilor lor identități funcționale, în conformitate cu prevederile cadrului legal, să coopereze de o manieră care să asigure simultan un statut egal și relații echilibrate pe toate coordonatele activității, o concepție coerentă, integrată asupra problematicii și măsurilor angajate ori necesar a fi derulate, o coordonare adecvată a eforturilor depuse și demersurilor întreprinse.

Principiul transparenței și dialogului social, care impune instituțiilor din componența Consiliul Național de Prevenire a Criminalității dezvoltarea unui dialog deschis cu societatea civilă și transparența procesului decizional și legislativ.

Principiul parteneriatelor public-private, care recomandă o bună guvernare prin cooptarea societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției și consultarea membrilor societății civile în cadrul procesului decizional.

Principiul responsabilității, care impune obligația de a aplica sarcinile, de a răspunde, de a accepta și suporta consecințele neîndeplinirii acestor obligații.

Principiul bunei guvernări, constând în asigurarea supremației interesului public în aplicarea oricărui program politic.

1.5. DEFINIȚIA CORUPȚIEI

STRICTO SENSU

În sfera noțiunii de corupție, înțeleasă în sens strict juridic, sunt incluse șapte categorii de crime și delicte: luarea de mită (denumită și corupție pasivă), darea de mită (considerată drept corupție activă), traficul de influență, remunerația injustă și primirea de foloase necuvenite, la care se adaugă: «fapte de corupție în legătură cu adopția» (art. 231 C.P.) și «coruperea alegătorilor» (art. 303 C.p.).

Legea nr. 78/2000

vine să atenueze întrucâtva caracterul reducționist, determinat de criteriul normativului penal, referitor la definirea și sancționarea actelor de corupție, prin lărgirea și definirea tipurilor de persoane care, prin natura funcției pe care o dețin, intră în categoria persoanelor coruptibile și, de asemenea, printr-o enumerare mult mai largă a modalităților infracționale asimilate corupției.

Elementul comun ce le caracterizează îl constituie utilizarea funcției publice ca sursă de venituri, de obținere a unor avantaje materiale, sau de influență personală, pentru sine sau pentru altul.

LATO SENSU

Esența fenomenului corupției constă în abuzul de putere săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat*1)

--------

*1) Programul global împotriva corupției derulat de ONU

2. DIRECȚIILE PRIORITARE DE ACȚIUNE ȘI OBIECTIVELE

2.1. DIRECȚIA PRIORITARĂ I

PREVENIRE ȘI TRANSPARENȚĂ

2.1.1. Obiectivul I.1. Continuarea procesului de identificare, monitorizare și evaluare a factorilor de risc, a condițiilor care generează sau favorizează corupția, precum și a vulnerabilităților, pe domenii de activitate (restituirea proprietății - reglementarea regimului general al proprietății publice, justiție, administrație publică, sănătate, educație, servicii publice, privatizare, achiziții publice ș.a.)

- rezultate urmărite:

a. diagnoza mediului instituțional și legislativ

b. formularea de propuneri globale sau specifice, în vederea eliminării sau diminuării factorilor de risc și cauzelor corupției.

- indicatori calitativi: factori de risc și cauze, propuneri transferate în măsuri concrete sau politici publice.

- indicatori cantitativi (statistici): media ponderată a importanței și severității, tendințe.

- termen - anual (luna februarie)

- instituție responsabilă - toate instituțiile publice, în domeniile specifice de activitate.

2.1.2. Obiectivul I.2*2) Implementarea completă a tuturor instrumentelor*3) anticorupție ale UE, ONU, CoE și OECD

----------

*2) Principiul general UE nr. 2 Comunicarea Comisiei Comunităților Europene adresată Consiliului, Parlamentului și Comitetului economico social european intitulată "O politică globală a UE contra corupției" COM(2003) 317 final din 28 mai 2003

*3) Convențiile UE PIF, CE Penal, CE Civil, ONU.

- rezultatul urmărit: deplina concordanță a cadrului legislativ și instituțional intern cu acquisul comunitar și internațional

- indicatori calitativi: încheierea negocierii cu UE - Capitolul 24 Justiție și Afaceri Interne, recunoașterea conformității cu recomandările celei de-a doua Runde de Evaluare a GRECO, invitarea României la Grupul de lucru anticorupție OECD.

- termen de raportare - anual (februarie)

- instituții responsabile - Ministerul Integrării Europene, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Ministerul Public, Autoritatea Națională de Control.

2.1.3. Obiectivul I.3*4) Adoptarea unor norme transparente și clare privind activitatea de lobby, finanțarea și auditul financiar extern al partidelor politice și al campaniilor electorale, pentru evitarea contactelor mascate dintre politicieni, pe de o parte și pentru prevenirea intereselor de afaceri ilicite, în scop electoral, pe de altă parte

-----------

*4) Principiul general UE nr.9 Comunicarea Comisiei Comunităților Europene adresată Consiliului, Parlamentului și Comitetului economico social european intitulată "O politică globală a UE contra corupției" COM(2003) 317 final din 28 mai 2003.

- rezultatul urmărit: reglementarea clară prin lege a lobby-ului, a mecanismelor de finanțare și a auditului financiar extern, precum și a rapoartelor anuale de audit financiar internațional.

- Indicatori calitativi: adoptarea normelor și crearea mecanismelor instituționale pentru punerea în aplicare a acestora, publicarea intereselor de lobby.

- Indicatori cantitativi: rapoarte financiare, rapoartele de audit extern.

- termen de raportare - septembrie 2005

- instituție responsabilă - Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului ministru

2.1.4. Obiectivul I.4. Abrogarea, modificarea și/sau completarea segmentelor legislative care creează condiții pentru inițierea și comiterea actelor (normative) de corupție, pe cele două direcții:

a) în privința coruptibilului - prin reducerea puterii discreționare

rezultatul urmărit - eliminarea ambiguităților normative, simplificarea procedurilor și normelor care-i ghidează activitatea, îmbunătățirea managementului și creșterea transparenței, responsabilității și controlului, managementul carierei;

b) în privința corupătorului - prin asigurarea de către stat a funcționării efective a principiului egalității șanselor

rezultatul urmărit - eficientizarea calității serviciilor publice, prin asigurarea unor căi legale de accelerare a procedurilor contra cost, prin tehnologia informațiilor și îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public.

- indicatori:

a. indicatorul Kauffman al complexității legislative (Banca Mondială);

b. indicatorul Q/1 al complexității legislative (Ministerul Justiției), indicatori agregați și tematici de transparentă (vor fi creați de Agenția de Strategii Guvernamentale - nr. de proiecte publicate, în funcție de modalitate - sau instituția publică responsabilă de monitorizarea și aplicarea

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică și a

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și de Transparency International, în cadrul Sistemului Național de Integritate);

c. adoptarea unei legislații coerente privind managementul carierei funcționarilor publici (Unitatea Națională de Reformă a Administrației Publice și Agenția Națională a Funcționarilor Publici);

d. indicatori tematici privind aplicarea managementului carierei:

e. adoptarea de proceduri accelerate contra cost pentru toate actele administrative;

f. numărul actelor administrative eliberate accelerat din numărul total, pe domenii și instituții; numărul de acte administrative, pe domenii și instituții, și numărul celor accesate online;

g. extinderea practicii ghișeelor unice;

h. extinderea practicilor e-Governance (servicii publice accesibile "online");

i. indicatori statistici privind informațiile de interes public (Avocatul Poporului, Agenția de Strategii Guvernamentale, număr, tematica, soluționare);

- termen de raportare - lunar (data de 5 a fiecărei luni);

- instituție responsabilă - Agenția de Strategii Guvernamentale, Avocatul Poporului, Unitatea Centrală de Reformă a Administrației Publice, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Justiției.

2.1.5. Obiectivul I.5. Creșterea nivelului de integritate și rezistență la corupție a sistemului judiciar, a organelor de cercetare penală și a celor cu atribuții de verificare și control

- rezultatul urmărit: diminuarea corupției din sistemul judiciar, asigurarea unei independențe efective a sistemului judiciar, eliminarea factorilor de risc (activități, persoane, circumstanțe și cauze), impunerea unor modele de conduită, creșterea probității profesionale.

- indicatori: creșterea credibilității instituțiilor judiciare și a încrederii în justiție

- termen - trimestrial

- instituțiile responsabile: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Națională de Control.

2.1.6. Obiectivul I.6. Creșterea nivelului de integritate și rezistență la corupție a sistemelor de educație și cercetare

- rezultatul urmărit: diminuarea corupției din sistem, eliminarea factorilor de risc (activități, persoane, circumstanțe și cauze), impunerea unor modele de conduită, creșterea probității profesionale

- indicatori: creșterea credibilității instituțiilor (Barometrele de opinie publică ale Gallup International, OSI, CURS, MMC, IRSOP); îmbunătățirea indicelui percepției corupției în sistemul de educație (instituții specializate în sondarea opiniei publice, selecționate prin licitație publică).

- termen - trimestrial

- instituție responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării

2.1.7. Obiectivul I.7. Creșterea nivelului de integritate și rezistență la corupție în administrația publică

- rezultatul urmărit: diminuarea corupției din administrație, eliminarea factorilor de risc (activități, persoane, circumstanțe și cauze), impunerea unor modele de conduită, creșterea probității profesionale

- indicatori: creșterea credibilității instituțiilor specializate de sondare a percepției publice (Barometrele de opinie publică ale Gallup International, OSI, CURS, MMC, IRSOP); îmbunătățirea indicatorilor de percepție a corupției în sistemul administrației publice (instituții specializate în sondarea percepției, selecționate prin licitație publică)

- termen - trimestrial

- instituție responsabilă: Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici

2.1.8. Obiectivul I.8. Creșterea nivelului de integritate și rezistență la corupție a sistemelor de sănătate

- rezultatul urmărit: diminuarea corupției din sistem, eliminarea factorilor de risc (activități, persoane, circumstanțe și cauze), impunerea unor modele de conduită, creșterea probității profesionale

- indicatori: creșterea credibilității instituțiilor (Barometrele de opinie publică ale Gallup International, OSI, CURS, MMC, IRSOP); îmbunătățirea indicatorilor de percepție a corupției în sistemul de educație (instituții care vor fi selecționate prin licitații publice)

- termen - trimestrial

- instituțiile responsabile: Ministerul Sănătății

2.1.9. Obiectivul I.9. Utilizarea instrumentelor de management al calității, a standardelor de audit și monitorizare (precum, Common Assessment Framework of EU Heads of Public Administrations and the Strasbourg Resolution)*5) pentru consolidarea integrității, responsabilității și transparenței în administrația publică, (poliție, vamă, administrația fiscală, sănătate, învățământ, achiziții publice, ș.a.)

-----------

*5) Normele CAF adoptate prin Rezoluția UE din 7 noiembrie 2000 Strasbourg, se referă la calitatea serviciilor publice și evaluarea performanțelor administrației în UE; piatra unghiulară a normelor CAF constă în crearea unui cadru de autoevaluare a managementului prin criteriul calității totale - instrument de comparare a calității în administrație - mijloc de comunicare

- rezultatele urmărite: proiecte pilot de implementare CAF, - transparența decizională (ASG), consolidarea accesului la informațiile de interes public (Avocatul Poporului), introducerea ISO 9000 și a Modelului de Excelență EFQM

- indicatori: numărul proiecte acte normative, numărul dezbaterilor publice, numărul reclamațiilor administrative, numărul de recomandări primite din partea societății civile pentru completarea actelor normative, etc.

- termen de raportare - anual (luna februarie)

- instituție responsabilă - toate instituțiile publice membre ale Consiliului Național de Prevenire a Criminalității

2.1.10. Obiectivul I.10.

A. - Dezvoltarea de parteneriate public-privat cu organizațiile neguvernamentale interne și internaționale specializate, cu alți parteneri sociali, mediul academic

B. - Dezvoltarea de parteneriate public-privat cu mediul de afaceri

- rezultatul urmărit: transparența decizională, participarea directă la elaborarea cadrului legislativ, instituțional, etic, implicarea participativă a comunității în anticorupție, monitorizare independentă

- indicatori: încheierea de protocoale de colaborare între instituțiile publice și societatea civilă, procentul proiectelor legislative discutate în comisiile de dialog social sau în alta formula cu caracter public, monitorizări independente ale societății civile

- termen de raportare - anual (luna februarie)

- instituție responsabilă - toate instituțiile publice membre ale Consiliului Național de Prevenire a Criminalității

2.2. DIRECȚIA PRIORITARĂ II

COMBATEREA CORUPȚIEI:

COMBATEREA PRIN MIJLOACE DE NATURĂ PENALĂ

COMBATEREA PRIN MIJLOACE ADMINISTRATIVE, CIVILE, DISCIPLINARE

CALITATEA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Combaterea prin mijloace de natură penală

2.2.1. Obiectivul II.1. Descoperirea, urmărirea și sancționarea faptelor de corupție, la nivel înalt

- rezultatul urmărit: dezmembrarea corupției sistemice:

a) pe orizontală, prin descurajarea actelor de corupție, la nivel înalt;

b) pe verticală, prin desființarea filierelor corupției, de sus în jos.

- indicatori: set de indicatori (incluși în RISP).

- termen de raportare - lunar (data de 5 a fiecărei luni)

- instituție responsabilă - Ministerul Public, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii

2.2.2. Obiectivul II.2. Elaborarea unei politici integrate de combatere a corupției mici și mijlocii, în vederea descoperirii, urmăririi și sancționării faptelor de mică corupție

- rezultatul urmărit:

a) pe orizontală: coerență, coordonare,

b) pe verticală: dezmembrarea filierelor corupției pornind de jos în sus

- indicatori: indicii de percepție a corupției (Banca Mondială, OECD etc) pe domenii de activitate, CPI (Transparency International), set de indicatori statistici ai PÎCCJ

- termen de raportare - lunar (data de 5 a fiecărei luni)

- instituție responsabilă - Ministerul Public, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii

2.2.3. Obiectivul II.3. Descoperirea, urmărirea și sancționarea faptelor de corupție, aflate în interdependență cu crima organizată, spălarea banilor și cu infracțiunile financiar-bancare și fiscale

- rezultatul urmărit: constituirea unui sistem anticorupție integrat, anihilarea rețelelor criminale.

- indicatori: set indicatori statistici RISP.

- termen de raportare: lunar (data de 5 a fiecărei luni)

- instituție responsabilă: Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Public, Garda Financiară, Cancelaria Primului-Ministru - Punctul unic de contact OLAF

2.2.4. Obiectivul II.4*6). Răspunderea penală a persoanei juridice

-----------

*6) Principiu CE Res (97)24 nr. 5, art. 14, 18,19 din Convenția Penală asupra corupției, monitorizate de GRECO

- rezultatul urmărit: implementarea prevederilor legale, corelarea textelor din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, precum și cu alte acte normative

- indicatori: intrarea în vigoare a modificărilor preconizate

- termen de raportare: august 2005

- instituție responsabilă: Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public

2.2.5. Obiectivul II.5 - Armonizarea legislației interne cu normele dreptului internațional privind incriminarea îmbogățirii ilicite

- rezultat: recuperarea bunurilor dobândite ilicit

- indicatori: intrarea în vigoare a legii

- termen de raportare: august 2005

- instituție responsabilă: Ministrul Justiției, MINISTERUL PUBLIC, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Integrării Europene

2.2.6. Obiectivul II.6. Identificarea, generalizarea, diseminarea practicii judiciare unitare și, aplicarea unitară a legii

- rezultatul urmărit: discutarea și analiza spețelor controversate sau neunitare, în cadrul dezbaterilor profesionale ale curților de apel prin analiza practicii de casare

- indicatori: indicele de casare (numărul de hotărâri judecătorești casate pe tara și pe grade de jurisdicție)

- termen de raportare: anual (februarie)

- instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Înalta Curte de Casație și Justiție, MINISTERUL PUBLIC, MINISTERUL JUSTIȚIEI

Combaterea prin mijloace administrative, civile, disciplinare

2.2.7. Obiectivul II.7. Descoperirea și sancționarea situațiilor de incompatibilitate și conflictelor de interese

- rezultatul urmărit: prevenirea și sancționarea situațiilor de incompatibilitate și a conflictelor de interese

- indicatori: numărul de cereri primite, procesate și soluționate, sancțiuni aplicate, declarațiile de avere, deciziile anulate în urma incompatibilităților

- termen de raportare: trimestrial

- instituție responsabilă: instituția căreia, prin lege, îi revine competența în această materie

2.2.8. Obiectivul II.8. Implementarea de mecanisme eficiente de constatare și sancționare a abaterilor de la prevederile codurile deontologice

- rezultatul urmărit: funcționalitatea comisiilor de disciplină din cadrul instituțiilor publice, elaborarea și publicarea unei jurisprudențe deontologice

- indicatori: numărul de plângeri, sesizări, procesate, soluționate, sancționate.

- termen de raportare: trimestrial

- instituție responsabilă: toate instituțiile publice

2.2.9. Obiectivul II.9*7) Instituția protecției avertizorului de integritate publică (whistle-blower), trebuie să acopere ambele sectoare: public și privat

---------

*7) Principiul general UE nr. 7 Comunicarea Comisiei Comunităților Europene adresată Consiliului, Parlamentului și Comitetului economico social european intitulată "O politică globală a UE contra corupției" COM(2003) 317 final din 28 mai 2003

- rezultatul urmărit: implementarea legislației privind avertizorii în interes public; extinderea la domeniul privat

- indicatori: numărul de cazuri în care avertizorul nu este protejat

- termen de raportare: lunar (data de 5 a fiecărei luni)

- instituție responsabilă: toate instituțiile publice

Calitatea actului de justiție

2.2.10. Obiectivul II.10. Consolidarea independenței și integrității autorității judiciare - procurori și judecători

- rezultatul urmărit: - garantarea unei reale independențe a magistraților, prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, echilibrarea volumului de muncă, pe instanțe și parchete, retribuții corespunzătoare, protecția efectivă a magistraților, acces facil la legislația în vigoare;

- asigurarea unui tratament legal și imparțial tuturor părților, în cadrul procesului judiciar;

- indicatori: indicatorul QI privind percepția independenței și integrității magistraților

- termen de raportare: anual (februarie)

- instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Public

2.2.11. Obiectivul II.11. Asigurarea accesului neîngrădit la justiție

- rezultatul urmărit: o justiție egală și imparțială fără privilegii și fără discriminări

- indicatori: numărul petițiilor prin care justițiabilul sesizează refuzul judecătorilor/procurorilor de serviciu de a primi o acțiune/sesizare, numărul sancțiunilor administrative aplicate ca urmare a acestor petiții, intrarea în vigoare a modificărilor legislative preconizate.

- termen de raportare: anual (februarie)

- instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIȚIEI

2.2.12. Obiectivul II.12. Asigurarea celerității procesului

Înlăturarea cauzelor care conduc la diminuarea celerității procesului judiciar (cadrul legislativ incoerent și instabil ce conduce la soluții contradictorii și practică neunitară asociată cu corupția, norme de procedură lacunare, formalism excesiv care generează abuzul de drept, insuficiența programelor de pregătire profesională a magistraților, pe materii, deficiențe de natură logistică, slabă informatizare, pregătirea grefierilor, invocarea repetată a excepțiilor de neconstituționalitate, numărul mare a gradelor de jurisdicție, etc.)

- rezultatul urmărit: soluționarea în termen rezonabil a cauzelor, scăderea costurilor și a duratei procesului, sporirea încrederii în justiție

- indicatori: durata medie a procesului, detaliat pe materii

- termen de raportare: anual (februarie)

- instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Public

2.3. DIRECȚIA PRIORITARĂ III.

EDUCAȚIA ȘI CONSTITUIREA UNEI CULTURI INSTITUȚIONALE ȘI CIVICE ANTICORUPȚIE

2.3.1. Obiectivul III.1. Programe de educare a publicului, predarea educației moral-civice anticorupție, a unor noțiuni elementare de drept, în special în școli și licee, în parteneriat cu societatea civilă; introducerea la instituțiile de învățământ superior a disciplinelor de etică și deontologie profesională.

- rezultat: creșterea nivelului de educație

- indicatori: modificarea programei școlare, numărul de ore de curs, număr de instituții care au introdus predarea educației moral-civice anticorupție, număr de manuale de educație anticorupție elaborate și distribuite, numărul de sesiuni științifice și numărul lucrărilor susținute în domeniul anticorupție.

- termen de raportare: anual (februarie)

- instituție responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Institutul Național de Criminologie, instituții de învățământ superior

2.3.2. Obiectivul III.2. Completarea programei de învățământ a Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri, Institutul Național de Administrație, Academia Diplomatică, Academia de Poliție, Institutul Național pentru Pregătirea Profesională a Avocaților, precum și pregătirea profesională specializată pe probleme anticorupție

- rezultat: creșterea nivelului de formare profesională și îmbunătățirea nivelului anticorupției

- indicatori: modificarea programei universitare și a formării profesionale de specialitate, număr de cursuri, număr de manuale/cursuri universitare elaborate, numărul de sesiuni științifice și numărul lucrărilor susținute în domeniul anticorupție.

- termen de raportare: anual (februarie)

- instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul Educației și Cercetării, Institutul Național de Magistratură, Institutul Național de Administrație, Institutul Național de Pregătire a Avocaților, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Afacerilor Externe.

2.3.3. Obiectivul III.3. Campanii de conștientizare a publicului

- rezultate: înțelegerea fenomenului corupției, creșterea sprijinului acordat de cetățeni în implementarea strategiei anticorupție; sporirea încrederii în instituțiile statului; publicitatea instrumentelor instituționale, legislative și a eforturilor întreprinse de către stat pentru prevenirea și combaterea fenomenului corupției; elaborarea și distribuirea de ghiduri anticorupție.

- indicatori: sondaje anuale de opinie la nivel național realizate de organizații internaționale și societatea civilă; barometrele de opinie publică (bianual), numărul de campaniilor de conștientizare - acoperirea și mărimea publicului țintă; numărul de ghiduri anticorupție distribuite

- termen de raportare: anual (iunie)

- instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Națională de Control

2.3.4. Obiectivul III.4. Implicarea directă a oamenilor politici, parlamentarilor, demnitarilor și înalților funcționari publici în crearea unei culturi instituționale anticorupție, cu mesajul central: corupția nu reprezintă o manifestare tolerabilă ci o infracțiune/crimă gravă sancționată penal

- rezultat: sporirea credibilității în instituțiile publice

- indicatori: numărul de dezbateri publice în domeniul anticorupției la care participă oamenii politici, numărul de oameni politici cercetați pentru fapte de corupție, numărul de oameni politici condamnați pentru fapte de corupție

- termen de raportare: anual (septembrie)

- instituție responsabilă: Cancelaria Primului Ministru, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, Ministerul Justiției, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Administrației și Internelor.

2.3.5. Obiectivul III.5. Implicarea directă a liderilor (formali sau informali) și membrilor comunităților

- rezultat: creșterea sprijinului și colaborării în prevenirea corupției

- indicatori: : numărul de dezbateri publice în domeniul anticorupției organizate sau la care participă liderii comunităților

- termen de raportare: anual (februarie)

- instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Administrației și Internelor

2.3.6. Obiectivul III.6. Crearea unor canale de comunicare anticorupție permanente între cetățeni și administrația publică

- rezultat: informarea administrației publice și obținerea unei reacției eficiente din partea acesteia;

- indicatori: număr de canale deschise (telefon verde), numărul sesizărilor primite, verificate, confirmate;

- instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici

2.4. DIRECȚIA DE ACȚIUNE IV.

COORDONARE INTER-INSTITUTIONALĂ ȘI COOPERARE INTERNAȚIONALĂ

2.4.1. Obiectivul IV.1. Coordonarea inter-instituțională, la nivel strategic

- rezultatul urmărit: coordonarea eficientă a strategiilor sectoriale de prevenire a corupției, colaborarea inter-instituțională în vederea elaborării și implementării actelor normative în domeniul anticorupției

- indicatori: număr de programe desfășurate în comun și evaluarea calitativă a lor, număr de întâlniri între instituțiile implicate în combaterea și prevenirea corupției,

- termen de raportare: lunar

- instituție responsabilă: Consiliul Național de Prevenire a Criminalității - Grupul Central, Secretariatul General al Guvernului

2.4.2. Obiectivul IV.2. Consolidarea cooperării inter-instituționale, la nivel operativ

- rezultatul urmărit: coordonarea acțiunilor de prevenire a corupției, în vederea asigurării unei sincronizări a instituțiilor judiciare și a celor cu atribuții de verificare și control

- indicatori: numărul sesizărilor primite, verificate, confirmate, numărul de cauze și persoane trimise în judecată, durata cercetării penale

- termen: lunar

- instituție responsabilă: Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Public, Serviciul Român de Informații, Autoritatea Națională de Control, Ministerul Finanțelor, Curtea de Conturi, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

2.4.3. Obiectivul IV.3. Realizarea unei comunicări eficiente între sistemele informatice existente în domeniul prevenirii și combaterii corupției

- rezultatul urmărit: Punerea în funcțiune a Sistemul Național Informatic Integrat; implementarea în justiție a sistemului informatic de management a dosarelor și bibliotecă legislativă - ECRIS.

- indicatori: intrarea în stare de funcționare

- termen: decembrie 2006

- instituție responsabilă: Ministerul Justiției, Ministerul Public, Serviciul Român de Informații, Consiliul Suprem de Apărare a Tării

2.4.4. Obiectivul IV.4. Cooperare cu UE, EUROPOL, EUROJUST

- rezultate urmărite:

● armonizarea legislației interne (armonizarea prevederilor Codului de procedură penală cu prevederile

Legii nr. 302/2004

privind cooperarea judiciara internațională în materie penala)

● pregătirea instituțională în vederea executării mandatului de arestare european

● acces la documentația și centrele de informare EUROJUST

- indicatori: intrarea în vigoare a măsurilor adoptate, numărul programelor, sumele atrase

- termen: decembrie 2005

- instituții responsabile: MINISTERUL JUSTIȚIEI, MAE, MIE, MAI, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul Public

2.4.5. Obiectivul IV.5. Cooperare cu CoE, (GRECO, MONEYVAL, OCTOPUS, PACO)

- rezultatele urmărite: îndeplinirea principiilor și recomandărilor GRECO privind prevenirea și combaterea corupției, a recomandărilor FATF/GAFI privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și a recomandărilor formulate în domeniul asistenței și cooperări tehnice.

- indicatori: numărul de recomandări formulate, numărul de recomandări îndeplinite, numărul programelor de perfecționare și asistență tehnică

- termen: decembrie 2007

- responsabili: Ministrul Administrației și Internelor, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL PUBLIC, Ministerul Afacerilor Externe, MIE, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

2.4.6. Obiectivul IV.6. Cooperare cu ONU, PNUD

- rezultate urmărite: îndeplinirea tuturor obligațiilor decurgând din Convenția ONU împotriva Corupției.

- Indicatori: numărul de recomandări formulate, numărul de recomandări îndeplinite, numărul programelor de perfecționare și asistență tehnică

- termen: decembrie 2006

- responsabili: Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Integrării Europene.

2.4.7. Obiectivul IV.7. Cooperarea cu Pactul de Stabilitate (SPAI, SPOC, SECI)

- rezultate urmărite: creșterea eficienței și coordonării instituțiilor regionale

- Indicatori: numărul de colaborări, numărul de acțiuni reușite, numărul de recomandări formulate, numărul de recomandări îndeplinite, numărul programelor de perfecționare și asistență tehnică

- termen: decembrie 2006

- responsabili: Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Națională de Control

2.4.8. Obiectivul IV.8. Cooperarea cu OECD

- rezultatele urmărite: admiterea participării României la lucrările Grupului de lucru OECD împotriva corupției, condiție pentru aderarea la Convenția OECD privind combaterea corupției funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (1997, Paris)

- indicator: admiterea României în Grupul OECD de luptă împotriva corupției

- termen: decembrie 2006

- responsabili: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției

2.4.9. Obiectivul IV.9. Cooperare cu SEECP

- rezultate urmărite: elaborarea și adoptarea Cartei Regionale Anticoruptie

- indicatori: elaborarea Cartei

- termen: semestrul I, 2005

- instituție responsabila: Ministerul Afacerilor Externe, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Integrării Europene

2.4.10. Obiectivul IV.10. Programe de asistență tehnică: USAID, DflD, Matra, Banca Mondială, FMI, etc.

- rezultate urmărite: dezvoltarea de programe de asistență tehnică

- indicatori: numărul de programe, contravaloarea asistenței tehnice contractate

- termen: anual, februarie

- instituție responsabila: toate instituțiile membre ale Consiliului Național de Prevenire a Criminalității

3. INSTRUMENTELE STRATEGIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE

3.1. EVALUAREA STRATEGIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE,

3.2. MECANISMUL DE MONITORIZARE A APLICĂRII SNA II

Monitorizarea și evaluarea periodică a implementării măsurilor, a efectelor și impactului produs de acestea și rezultatele obținute, se realizează pe mai multe planuri, respectiv:

3.2.1. Monitorizare

Se efectuează pe plan național prin rapoarte periodice de progres întocmite de fiecare autoritate publică în domeniul specific de activitate, pe baza datelor statistice, indicatorilor cantitativi și calitativi, sistemelor proprii de testare și apreciere a capacității instituționale. Acestea vor fi prelucrate statistic în baza de date RISP, administrată de MINISTERUL JUSTIȚIEI.

3.2.2. Evaluări independente

a) evaluări interne efectuate de către instituțiile publice - realizarea studiului "Sistemul național de integritate"

b) evaluări internaționale sau regionale efectuate de către: Uniunea Europeană, GRECO, MONEYVAL, OECD, ONU, Banca Mondială, Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare Sud-Est Europeană, USAID, TI-S.

c) evaluări neguvernamentale, precum: TI-Ro, ABA CEELI, Freedom House, Financial Times, CRJ, IPP, OSF, AJER.

3.3. ACTUALIZAREA SNA II

Se va face anual, în luna martie, pe baza evaluărilor periodice finalizată în februarie. Măsuri specifice pot fi introduse oricând, în Planul de acțiune sau planurile/programele/strategiile sectoriale, cu respectarea Direcțiilor de acțiune și a Obiectivelor subsumate acestora în Strategia Națională Anticorupție 2005-2007. Planul de acțiune poate fi supus analizei Consiliului Național de Prevenire a Criminalității care formulează propuneri de modificare și actualizare, în cadrul strategic general stabilit prin actuala

Hotărâre a Guvernului nr. 1082/2004 .

3.4. INSTRUMENTE PENTRU ASIGURAREA COMUNICĂRII INTERINSTITUȚIONALE

Măsurile specifice adoptate în baza strategiei vor fi comunicate tuturor instituțiilor, autorităților și organizațiilor afectate sau interesate prin:

a) Rețeaua Română Anticorupție, constituită din punctele de contact stabilite la nivel central și teritorial ale instituțiilor publice;

b) Pagina INTERNET a Rețelei Române Anticorupție, e-forum RRA;

c) Adrese, rapoarte, note scrise;

d) Comunicate de presă atunci când este cazul;

e) Telefonic.

4. OPERAȚIONALIZARE

4.1. Strategia și Planul de acțiune pentru prevenirea și combaterea corupției va fi supus aprobării Guvernului României.

4.2. Pentru îndeplinirea rolului de coordonator strategic Grupul central al Consiliului Național de Prevenire a Criminalității are drept sarcini specifice:

a) urmărirea implementării Strategiei și a instrumentelor derivate din aceasta; Instrumente pentru asigurarea comunicării interinstituționale

b) procesarea analitică a fluxului de date primite de la celelalte instituții din sistem și asigurarea informării lor adecvate, în baza unor documente integrate;

c) arhivarea acestor informații și gestionarea bazei de date unificate;

d) asigurarea unui cadru periodic de discuții, la nivel de experți, privind impactul produs, și căile de optimizare a activității.

4.3. Instituțiile din componența Consiliului Național de Prevenire a Criminalității vor întocmi strategii/programe și planurile de acțiune sectoriale corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea corupției cuprinzând sarcinile generale ce le revin, subsumate tuturor modalităților de acțiune și responsabilități.

4.4. În vederea realizării obiectivelor prezentei strategii, Consiliul Național de Prevenire a Criminalității înființat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1082/2004 , acționează ca mecanism de asigurare, organizare și desfășurare, într-o viziune unitară a cooperării inter-instituționale, trans-sectoriale, destinate îndeplinirii optime a tuturor sarcinilor ce derivă din legislația în domeniul, programele speciale interdepartamentale și departamentale.