Decizia nr. 552/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Dana Titian - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452-461 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "IGA" S.R.L. în Dosarul nr. 4.147/2004 al Judecătoriei Arad.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 20 mai 2004, pronunțată în Dosarul nr. 4.147/2004, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452-461 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "IGA" - S.R.L. în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege ce fac obiectul excepției sunt neconstituționale, întrucât au fost modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , în condițiile în care, potrivit art. 114 alin. (1) din Constituție [devenit art. 115 alin. (1) ca urmare a revizuirii și republicării Constituției, cu renumerotarea textelor], nu se pot adopta, prin ordonanță a Guvernului, reglementări în domenii ce fac obiectul legilor organice.

Judecătoria Arad apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile Codului de procedură civilă, ce reprezintă esențialmente norme procedurale, nu fac parte din domeniul legilor organice. Totodată se arată că "dispozițiile art. 452-461 din Codul de procedură civilă [...] nu aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, făcând referire și la jurisprudența Curții Constituționale, în care s-a statuat că reglementările relative la procedura civilă, în ansamblul lor, nu fac parte din domeniul legii organice, apreciază că "dispozițiile privind reglementarea executării silite prin poprire din art. 452-461 din Codul de procedură civilă, cuprinsă în cadrul modificărilor și completărilor aduse acestui Cod prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , nu contrazic, ci sunt în deplin acord cu sistemul Constituției în vigoare", astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 452461 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate în raport cu prevederile art. 73 alin. (3) din Constituție, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate sunt norme de procedură civilă, "iar din cuprinsul prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituție și al celorlalte dispoziții constituționale nu rezultă că reglementările relative la procedura civilă, în ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice". Se apreciază că este neîntemeiată și critica de neconstituționalitate față de dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție deoarece "dispozițiile legale criticate, introduse în Codul de procedură civilă prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , nu afectează drepturile și libertățile prevăzute de Constituție".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 452-461 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 452: "Sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.";

- Art. 453: "Poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

Pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înființarea popririi se dispune de instanța de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.";

- Art. 454: "Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată.

În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terț poprit, interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

În cazul în care poprirea a fost înființată ca măsură asiguratorie și nu a fost desființată până la obținerea titlului executoriu, se va comunică terțului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de art. 456.

Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează, cu afectațiune specială, întreaga valoare a creanței la dispoziția creditorului urmăritor. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va înștiința de îndată pe terțul poprit.";

- Art. 455: "În cazurile prevăzute de art. 453 alin. 2 poprirea rămâne în ființă și atunci când debitorul își schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. În aceste cazuri, unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înființat poprirea unității la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care, de la data primirii acestor acte, devine terț poprit.

Dacă debitorul părăsește unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă, ea îl va încunoștința pe creditor despre această împrejurare. După aflarea noului loc de muncă al debitorului creditorul îl va aduce la cunoștință unității de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1." ;

- Art. 456: "În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:

a) să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1;

b) să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul popririlor prevăzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

Dacă sunt înființate mai multe popriri, terțul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătați la lit. a) și b) din același alineat numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare în parte." ;

- Art. 457: "În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înființează potrivit art. 453.

La data sesizării băncii, sumele existente, precum și cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanței. Din momentul indisponibilizării și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu terțul poprit nu va face nici o altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozițiile alin. 2 sunt aplicabile și în cazurile în care poprirea se înființează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unități specializate." ;

- Art. 458: "Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

Creditorilor care nu locuiesc sau nu-și au sediul în localitatea unde funcționează executorul, acesta le va trimite sumele plătite de terțul poprit pe cheltuiala debitorului." ;

- Art. 459: "În cazul în care sunt înființate mai multe popriri și sumele cuvenite creditorilor depășesc suma urmăribilă din veniturile debitorului, terțul poprit, în termenul prevăzut de art. 458 alin. 1, va reține și va consemna suma urmăribilă și va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. Distribuirea se va face potrivit dispozițiilor art. 562-571." ;

- Art. 460: "Dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi. Terțul poprit, care, cu rea-credință, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 2.000.000 lei și 10.000.000 lei.

Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producându-și efectele numai la data când sumele devin scadente.

După validarea popririi terțul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu." ;

- Art. 461: "Dacă poprirea a fost înființată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozițiilor secțiunii III din prezentul capitol, ținând seama și de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri, precum și la eliberarea sau distribuirea sumelor obținute potrivit art. 562-571."

Autorul excepției consideră că aceste dispoziții legale sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 114 alin. (1) [devenit art. 115 alin. (1) ca urmare a revizuirii și republicării Constituției, cu renumerotarea textelor], potrivit cărora "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice".

Se susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate, întrucât nu pot fi adoptate, prin ordonanță a Guvernului, reglementări în domenii ce fac obiectul legilor organice.

Examinând excepția formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă.

Curtea reține că reglementarea prin ordonanță de urgență a dispozițiilor privind modificarea art. 452-461 din Codul de procedură civilă nu încalcă dispozițiile art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală. Acest text constituțional prevede delegarea legislativă prin adoptarea unei legi speciale de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, iar nu condițiile emiterii de către Guvern a ordonanțelor de urgență, condiții reglementate, la data adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , de art. 114 alin. (4) din Constituție.

În ceea ce privește susținerea că este neconstituțională reglementarea prin ordonanță de urgență a modificării Codului de procedură civilă (lege organică, potrivit opiniei autorului excepției), în jurisprudența Curții Constituționale s-a stabilit că dispozițiile privind procedura de judecată și cele privind competența instanțelor judecătorești nu sunt de domeniul legilor organice, nefiind prevăzute ca atare nici de dispozițiile art. 72 alin. (3) [devenit art. 73 alin. (3)], nici de cele ale art. 125 alin. (3) [devenit art. 126 alin. (2)] din Constituție. În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 165 din 26 septembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 1 noiembrie 2000. Totodată, prin mai multe decizii ale Curții Constituționale s-a stabilit că interdicția prevăzută la art. 114 alin. (1) din Constituție [devenit art. 115 alin. (1)], în legătură cu ordonanțele emise în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, de a se reglementa în domenii care fac obiectul legilor organice, nu este aplicabilă în cazul ordonanțelor de urgență. În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 216 din 14 noiembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452-461 din Codul de procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială "IGA" - S.R.L. în Dosarul nr. 4.147/2004 al Judecătoriei Arad.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2004.