Raportul din 14 februarie 2006

Raport al Consiliului Concurenței privind ajutoarele de

stat acordate în România în perioada 2002—2004

1–131

CUPRINS

CUPRINS ..................................................................................................................................

CONSIDERATII GENERALE ....................................................................................................

'

CAPITOLUL 1...........................................................................................................................

AJUTORUL DE STAT NAȚIONAL GLOBAL ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002-2004 ...........

1.1.

CARACTERIZARE GENERALĂ ...................................................................................................

1.2.

DOMENIILE BENEFICIARE ALE AJUTORULUI DE STAT ......................................................

1.2.1.

Instrumente financiare utilizate .............................................................................................

1.3.

CLASIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT ÎN FUNCȚIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL ...

1.3.1.

Obiectivele orizontale .............................................................................................................

1.3.2.

Obiectivele

sectoriale..............................................................................................................

1.3.3.

Obiective

regionale .................................................................................................................

CAPITOLUL 2...........................................................................................................................

AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE DIN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002- 2004

............................................................................................................

2.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE ...................................................................................................................

2.2.

OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE .....

2.2.1.

Obiectivele orizontale .............................................................................................................

2.2.2.

Obiectivele

sectoriale.............. . ...... . ........ . ...... . ...... . ............ . ...... . ...... . ............ . ...... . ...... . ...... . ..

.

2.2.3.

Obiectivele

regionale..................................... . ...... . ............ . ...... . ...... . ............ . ...... . ...... . ...... . ..

.

2.3.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ................................................................................

CAPITOLUL 3...........................................................................................................................

AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI EXTRACTIVE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004 ................................................................................................................................

3.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE....................................................................................................................

3.2.

OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ...............

3.2.1.

Obiectivele orizontale .............................................................................................................

3.2.2.

Obiectivele sectoriale pentru industria cărbunelui ..............................................................

3.3.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ................................................................................

CAPITOLUL 4...............................................................................................................................

AJUTORUL DE STAT ACORDAT ÎNTREPRINDERILOR CE AU PRESTAT SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004 ...............................

CAPITOLUL 5...........................................................................................................................

AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU FORTA DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004..............................................................:......................................................................

5.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE ...................................................................................................................

5.2.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ................................................................................

CAPITOLUL 6........................................................................................................................... :

AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU SERVICII FINANCIARE, TURISM, MEDIA ȘI CULTURĂ ÎN PERIOADA 2002-2004. ..........................................................................

6.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE ...................................................................................................................

6.2.

OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT ȘI SUBDOMENIILE BENEFICIARE.

6.2.1.

Ajutorul de stat pentru servicii financiare .............................................................................

6.2.2.

Ajutorul de stat pentru turism

................................................................................................

6.2.3.

Ajutorul de stat pentru media și cultură ...............................................................................

6.3.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ...............................................................................

.

CAPITOLUL 7 ...........................................................................................................................

AJUTOARELE FISCALE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004

........................................

CAPITOLUL 8........................................................................................................................... AJUTOARE DE STAT ACORDATE ÎN SECTORUL TRANSPORTURI, ÎN PERIOADA 2002-2004

8.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE ÎNREGISTRATE ....................................................................................

8.2.

SUBDOMENIILE BENEFICIARE DE AJUTOR DE STAT ÎN SECTORUL TRANSPORTURI

8.2.1.

Ajutorul de stat pentru transportul

feroviar..........................................................................

8.2.2.

Ajutorul de stat pentru transportul

aerian ............................................................................

8.2.3.

Ajutorul de stat pentru transportul

naval..............................................................................

8.2.4.

Ajutorul de stat pentru transportul auto combinat ..............................................................

8.2.5.

Ajutorul de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor ...............................................

8.3.

INSTRUMENTELE FINANCIARE ................................................................................................

CAPITOLUL 9...........................................................................................................................

AJUTORUL de stat acordat agriculturii și pescuitului în România, în perioada 2002 - 2004

9.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE ...................................................................................................................

9.1.1.

Nivelul ajutorului de stat acordat pe salariat În agricultură ...............................................

9.1.2.

Ponderea ajutoarelor de stat alocate agriculturii și pescuitului În valoarea adaugată brută realizată În aceste două

sectoare..........................................................................................

9.2.

DOMENII BENEFICIARE ..............................................................................................................

9.3.

INSTRUMENTELE FINANCIARE UTILIZATE............................................................................

CAPITOLUL 10.........................................................................................................................

AJUTOARELE SOCIALE ȘI AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL ACORDATE ÎN ROMÂNIA, ................................................................................................................................

ÎN PERIOADA 2002-2004

........................................................................................................

10.1.

AJUTOARELE SOCIALE ............................................................................................................

10.2.

ALOCAȚIILE FAMILIALE ............................................................................................................

10.3

AJUTOARELE PENTRU PROTECȚIA PERSOANELOR CU HANDICAP

10.4.

AJUTOARELE PENTRU PROTECȚIA PERSOANELOR VÂRSTNICE ..............................

10.5.

ALTE MĂSURI DE PROTECȚIE SOCIALĂ .............................................................................

10.6.

AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL ...............................................................

CAPITOLUL 11.......................................................................................................................

PLANUL DE ACTIUNI ÎN MATERIA AJUTORULUI DE STAT- NOUA STRATEGIE EUROPEANĂ DE REFORMARE A AJUTOARELOR DE STAT................................................

CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE ...............................................................................................

ANEXA 1 .................................................................................................................................

ANEXA TEHNICĂ ...................................................................................................................

I.

SFERA AJUTOARELOR DE STAT ANALIZATE ÎN RAPORT. ..................................................................

11.

CATEGORII ȘI OBIECTIVE ALE AJUTORULUI DE STAT.........................................................................

111.

SURSELE OBȚINERII DATELOR SI METODELE DE EVALUARE A ELEMENTULUI DE AJUTOR ................

ANEXA 11 ................................................................................................................................

LISTA ACTELOR NORMATIVE CARE CONTIN SCHEME DE AJUTOR DE STAT SAU AJUTOARE INDIVIDUALE CARE AU GENERAT EFECTE ÎN PERIOADA 2002

-

2004 ........

ANEXA 111 ............................................................................................................................... ANEXA STATISTICĂ- SITUATII CENTRALIZATOARE.........................................................

'

CONSIDERATII GENERALE

'

Prezentul

Raport

reprezintă

o situație

a nivelului,

structurii

și tendințelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în țara noastră în perioada 2002- 2004, fiind al șaselea raport elaborat de România de la intrarea în vigoare a

Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Începând cu anul 2004, sarcina întocmirii acestui raport i-a revenit Consiliului Concurenței.

Raportul a fost elaborat pe baza datelor și informațiilor cuprinse în raportările anuale transmise de furnizorii de ajutor de stat în conformitate cu

Regulamentul privind procedurile de raportare și monitorizare,

emis de Consiliul Concurentei și publicat în M.O. nr. 443/18.05.2004. Începând cu anul 2005 a intrat în vig are noul

Regulament privind procedurile de raportare și monitorizare

a ajutoarelor de stat (publicat în M.O. nr. 564/01.06.2005) care prevede raportări trimestriale din partea

furnizorilor

(decalajul

informațiilor

fiind de 3-4 luni, net îmbunătățit comparativ cu perioada anterioară, de cel puțin un an, determinată de raportările anuale prevăzute de vechiul Regulament).

S-a urmărit obținerea unui instrument statistic util pentru informarea tuturor părților interesate din țară (instituții publice, mediul de afaceri, instituții financiare, mass media, populație, etc.), și nu în ultimul rând a Comisiei Europene, cu date de actualitate privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada analizată.

*

*

*

Încheierea negocierilor între România și Uniunea Europeană la toate capitolele în decembrie 2004, a reprezentat un moment deosebit de important pentru Consiliul Concurenței, autoritate care administrează

Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

republicată.

Capitolul 6 -

Politica În domeniul concurenței

s-a numărat printre ultimele două capitole de negocieri închise din punct de vedere tehnic și juridic, alături de Capitolul 24 -

Justiție și afaceri interne.

Neactivarea clauzei de salvgardare referitoare la Capitolul 6 constituie, din octombrie 2005, o puternică motivație pentru Consiliul Concurenței pentru intensificarea eforturilor de îndeplinire a exigențelor Comisiei Europene, în vederea integrării țării noastre în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Pornind de la progresele evidențiate precum și de la recomandările cuprinse în

Raportul

comprehensiv

de monitorizare

referitor

la gradul

de pregătire

a României[...] pentru aderarea la Uniunea Europeană,

dat publicității de Comisia Europeană în octombrie 2005, Consiliul Concurenței și-a definitivat strategia premergătoare aderării. Unul dintre principalele obiective îl reprezintă elaborarea, alături de factorii de decizie guvernamentali, a unei Strategii în domeniul ajutoarelor de stat, ce vor trebui direcționate cu preponderență spre principalele

obiective orizontale, și anume spre cercetare-dezvoltare, inovare, protecția mediului și economisirea energiei, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, dezvoltarea regională, crearea de noi locuri de muncă și promovarea instruirii angajaților.

Aplicarea, anterior aderării, a acquis-ului comunitar în domeniile concurenței și ajutorului de stat, este necesară pentru adaptarea companiilor de stat și a tuturor agenților economici la presiunile concurențiale impuse de Piața internă a Uniunii Europene.

Consiliul Concurenței depune eforturi susținute în implementarea pro-activă a regulilor concurenței și a celor în materia ajutorului de stat.

Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

republicată, stabilește atribuțiile Consiliului Concurenței - ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurent , ei - în autorizarea,

monitorizarea, inventarierea și elaborarea rapoartelor privind ajutoarele de stat

acordate în România.

Ca urmare, Consiliul Concurenței are în momentul de față rolul determinant în aplicarea principiilor economice necesare menținerii unui mediu concurențial normal, fiind garantul unei piețe deschise și competitive.

Amendamentele aduse Legii privind ajutorul de stat (în anii 2004 și 2005) au ca menire îmbunătățirea supravegherii și controlului ajutoarelor de stat, evaluarea acestora și a impactului lor pe piață, precum și identificarea ajutoarelor de stat ilegale, acordate fără notificare și autorizare prealabilă.

Deși ajutorul de stat este descris ca fiind ,,în egală măsură avantajos și extrem de riscant" și în principiu susceptibil să distorsioneze concurența, totuși, sunt admise exceptări în cazurile în care susținerea publică are rezultate benefice asupra dezvoltării economice, în termenii interesului comun, și nu afectează comerțul dintre România și Statele membre.

Pentru evitarea oricărui posibil impact negativ ce ar decurge din acordarea ajutoarelor de stat și pentru diminuarea efectelor distorsionante ale acestora, Consiliul Concurenței a transpus în legislația națională instrumentele politicii comunitare,

respectiv regulamentele

și instrucțiunile prin care se stabilesc condițiile de autorizare a ajutoarelor de stat.

Procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană presupune în continuare eforturi susținute pentru respectarea regulilor concurenței și a celor în materia ajutorului de stat de către toate instituțiile publice implicate și de către actorii din piață. Elaborarea unor politici îndreptate spre acordarea de ajutoare mai puțin distorsionante și mai bine orientate, controlul efectiv al ajutoarelor de stat și implementarea legislației în materie, vor demonstra angajamentul ferm al României de aplicare a regulilor ajutorului de stat, în integralitatea lor, anterior datei aderării.

CONSIDERATII CU CARACTER METODOLOGIC

'

Raportul privind ajutoarele de stat acordate În România În perioada 2002-2004

a fost elaborat pe baza datelor cuprinse în raportările întocmite de către furnizorii de ajutor

de

stat -

instituții

publice

centrale

și

locale

(ministere,

agenții guvernamentale, administrație publică locală), prin care se derulează ajutoarele de stat și care au în administrare fonduri publice. La raportările mari, de ordinul miliardelor de lei vechi (ROL), s-au făcut verificări și la agenții economici beneficiari. Datele privind ajutorul de stat se referă la perioada 2002-2004, iar pentru comparație s-au utilizat datele referitoare la anul 2001.

În anexa li la prezentul Raport este cuprinsă

Lista actelor normative ce conțin scheme de ajutor de stat

sau

ajutoare individuale, ce au generat efecte În perioada analizată (2002-2004).

Aceeași listă de acte normative se regăsește și în

Inventarul Ajutoarelor de Stat acordate În România În perioada 2002-2004,

lucrare ce stă la baza prezentului raport.

Deși ajutoarele de stat acordate în agricultură fac obiectul unor reglementări specifice

acestui

domeniu,

prezentul

raport

cuprinde

valoarea

acestora evidențiată pe cele patru mari sectoare, respectiv culturi agricole vegetale, zootehnie, servicii și piscicultură.

În

Anexa statistică

este prezentată situația sintetică a ajutoarelor de stat acordate anual în România în perioada 2002-2004, cuprinse de altfel și în Inventar, clasificate pe obiective și în funcție de natura lor. Datele raportate în perioada anterioară au fost actualizate și corectate (dacă a fost cazul).

Astfel, în vederea elaborării

Inventarului

și a

Raportului privind ajutoarele de stat acordate În România În perioada 2002-2004:

•

s-au analizat și eliminat acele cazuri în care beneficiarii de ajutoare fiscale au pierdut eșalonările întrucât nu au respectat condițiile impuse la

acordare;

•

de asemenea, a fost pusă în valoare experiența acumulată de experții Consiliului Concurenței ca urmare a Programelor de Twinning desfășurate

în perioada 2001-2002 și 2003-2004 precum și prin cooperările bilaterale cu

unele

autorități

de concurență

din

Statele

membre

ale

Uniunii Europene.

Raportul pentru perioada 2002-2004 extinde perioada analizată în Raportul pentru perioada 2001-2003, prin cuprinderea în analiză atât a ajutoarelor din perioada anterioară, cât și a celor acordate în anul 2004. S-a urmărit, astfel, atât asigurarea

comparabilității datelor

cât

și a

unei

structuri

metodologice

în concordanță

cu reglementările actuale în domeniul ajutoarelor de stat. La elaborarea acestui raport s-a aplicat metodologia utilizată în Scoreboard-ul ajutoarelor de stat 1

.

Astfel, în vederea unei comparații, în termeni reali, cu Statele

membre ale Uniunii Europene s-a utilizat, după caz, ajutorul național global, respectiv valoarea acestuia, exclusiv agricultură, pescuit și transporturi.

Raportul pentru perioada 2002-2004 cuprinde, în plus față de ediția anterioară, un capitol care tratează și ajutoarele sociale, evidențiindu-se separat ajutoarele sociale pentru sprijinirea persoanelor fizice de ajutoarele de stat cu caracter social și un alt capitol în care, răspunzând cerințelor Comisiei Europene, se prezintă, de sine stătător, ajutoarele acordate agenților economici în vederea desfășurării

și

funcționării

în condiții de siguranță

a serviciilor de interes economic general.

1

Raport al Comisiei Europene, întocmit de OG

Competition.

CAPITOLUL 1

.A

A

A

'

AJUTORUL DE STAT NATIONAL GLOBAL IN ROMAN IA, IN PERIOADA 2002-2004

1.1.

CARACTERIZARE GENERALĂ

Ajutorul național global acordat în România în perioada 2002-2004 cuprinde totalitatea măsurilor identificate pentru această perioadă, inclusiv măsurile de ajutor de stat a căror valoare se situează sub pragul

de minimis

prevăzut în reglementările adoptate de Consiliul Concurenței.

Ajutorul național global exprimat în prețuri constante, prezintă o tendință de scădere după vârful din anul 2001. În anul 2004, se înregistra numai 66,9% din nivelul anului 2001, creșterea față de anul 2003 fiind o consecință a intensificării procesului de restructurare și privatizare al companiilor cu capital majoritar de stat.

Evoluția nivelului și a dinamicii ajutorului național global în România, în perioada 2002-2004 este redată în tabelul 1.1:

Tabel 1.1.

Ajutorul de stat global identificat la nivel national

'

2001

2002

2003

2004

Ajutor de stat național global (exceptând agricultura, pescuitul și transporturile) exprimat în:

Miliarde ROL preturi curente

52.405,5

26.899,2

33.574,4

59.952,2

Milioane Euro preturi curente*

2.013,5

860,6

894,0

1.479,1

Miliarde ROL preturi constante 2001**

52.405,5

21.798,4

22.777,7

35.080,3

Dinamica%

100,0

41,6

43,5

66,9

Ponderea ajutorului național global în PIB%

(exceptând agricultura, pescuitul

și transporturile)

4,5

1,8

1,8

2,5

Ajutorul de stat național global pe locuitor (exceptând agricultura, pescuitul și transporturile), exprimat în Mii ROL preturi constante 2001

2.338,7

1.000,2

1.048,0

1.619,7

Ajutorul de stat național global pe salariat (exceptând agricultura, pescuitul și transporturile), exprimat în Mii ROL

preturi constante 2001

12.877,8

5.371,4

5.565,0

8.760,4

* Calculat pe baza cursului mediu anual al Leului în raport cu Euro, sursa INSSE.

** S-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în prețuri constante 2001, sursa INSSE (deflator PIB anul 2001=100%; 2002=123,4%; 2003=147,4%; 2004=170,9%).

1.2.

DOMENIILE BENEFICIARE ALE AJUTORULUI DE STAT

Evoluția distribuției ajutorului național global pe domenii, este prezentată în tabelul 1.2.

Tabel 1.2.

Volumul global al ajutoarelor de stat acordate pe principalele domenii beneficiare

în

Român ia

în

perioada 2002-2004*

UM

2001

2002

2003

2004

Ajutor național global

(exceptând agricultura, pescuitul și transporturile) din care pentru:

Mld. ROL

preturi curente

52.405,5

26.899,2

33.574,4

59.952,2

Mii. Euro

2.013,5

860,6

894,0

1.479,1

Pondere(%)

100,0

100,0

100,0

100,0

industria prelucrătoare

Mld. ROL

34.841,0

13.917,6

11.630,3

27.314,6

Mii. Euro

1.338,7

445,3

309,7

673,9

Pondere(%)

66,5

51,7

34,6

45,6

industria cărbunelui

Mld. ROL

2.260,2

1.876,1

8.061,8

8.591,8

Mii. Euro

86,8

60,0

214,7

212,0

Pondere(%)

4,3

7,0

24,0

14,3

combaterea șomajului

Mld. ROL

355,0

284,0

551,9

457,3

Mii. Euro

12,9

9,1

14,7

11,28

Pondere(%)

0,6

1,1

1,6

0,8

alte obiective (comerț, construcții, servicii, servicii de

interes economic general)

Mld. ROL

7.384,6

8.255,9

8.496,2

21.312,0

Mii. Euro

283,7

264,2

226,2

525,8

Pondere(%)

14,1

30,7

25,3

35,5

*

Nu sunt incluse ajutoarele de stat pentru IMM, turism, servicii financiare, media și cultură.

Din analiza datelor prezentate în tabel rezultă că în anul 2004 cea mai mare pondere este deținută de ajutoarele de stat acordate în domeniul industriei prelucrătoare, alte obiective și industria cărbunelui.

Astfel:

•

ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare în total ajutor național global este în scădere, fiind de 45,6% în anul 2004 fața de 66,5% în anul 2001 și 51,7% în anul 2002;

•

în anul 2004, ajutoarele

de stat pentru agenții economici care își desfășoară activitatea în cadrul industriei prelucrătoare au fost acordate în principal pentru restructurare, având ca bază legală Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării și O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, scheme de ajutor de stat la care

s-a renunțat

în anul 2005, prin O.U.G. 26/2005 privind abrogarea dispozițiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare;

•

în grupa ăalte obiective", cea mai importantă pondere este deținută de ajutoarele

de

stat

acordate

agenților

economici

cărora

le-a

fost încredințată prestarea unor servicii de interes economic general; acest tip de ajutor nu afectează semnificativ comerțul între România și Statele membre ale Uniunii Europene;

•

ajutoarele de stat acordate agenților economici din industria cărbunelui au avut ca principal obiectiv menținerea în circuitul economic a 11 societăți din

industria

extractivă,

aflate

sub

autoritatea

sau

în

coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului, în vederea continuării procesului de restructurare

a

sectorului

minier,

unul

dintre

obiectivele

Strategiei industriei miniere

elaborată de Guvernul României pentru perioada 2003- 2010.

Structura ajutorului de stat acordat pe domenii beneficiare este prezentată în graficul 1.1.

Graficul 1.1.

Evolutia structurii ajutorului national global pe domenii beneficiare*

70

60

50

40

30

20

10

2001

2002

2003

2004

□ industria prelucrătoare -

%

l:i

industria cărbunelui -

%

w:l

alte obiective -

%

■

combaterea șomajului -

%

'

'

* Ponderea fiecărui domeniu beneficiar în total ajutor național global exceptând agricultura. pescuitul și transporturile (prețuri curente).

1.2.1. Instrumente financiare utilizate

În tabelul următor este prezentată structura ajutorului național global în funcție de natura acestuia.

Tabel 1.3.

Structura ajutorului national global în functie de natura ajutorului

'

'

2001

2002

2003

2004

AJUTOR NATIONAL GLOBAL (exceptând agricultura, pescuitul și transporturile) - Mld. ROL preturi curente

TOTAL, din care:

52.405,5

26.899,2

33.574,4

59.952,2

Renunțări la venituri

34.190,5

19.796,3

22.860,2

49.357,9

Ponderea acestora în ANG (%)*

65,2

73,6

68,1

82,3

din care:

Scutiri și reduceri la plata obligatiilor fiscale

6.960,3

5.737,2

9.780,5

15.704,6

Ponderea acestora în ANG (%)*

13,3

21,3

29,1

26,2

Scutiri și reduceri la plata majorărilor de întârziere

25.006,0

10.171,3

11.355,2

21.326,1

Ponderea acestora în ANG (%)*

47,7

37,8

33,9

35,5

Garanții de stat

2.224,2

3.887,8

1.724,5

12.327,3

Ponderea acestora în ANG (%)*

4,2

14,5

5,1

20,6

Cheltuieli bugetare

18.215,1

7.102,9

10.714,1

10.594,3

Ponderea acestora în ANG (%)*

34,8

26,4

31,9

17,7

din care:

Subvenții, alocații, prime, dobândă subvenționată, alte

sume nerambursabile

5.865,6

6.358,6

9.962,8

9.711,8

Ponderea acestora în ANG (%)*

11,2

23,6

29,7

16,2

Participarea cu capital a statului, conversia datoriilor

12.349,5

744,2

751,3

882,5

Ponderea acestora în ANG (%)*

23,6

2,8

2,2

1,5

*

ANG = ajutor național global (exceptând agricultura, pescuitul și transporturile)

Din datele prezentate, rezultă că ponderea cea mai ridicată în ajutorul național global acordat în anul 2004 este deținută de renunțările la venituri

(82,3%).

Acest fapt se datorează nivelului ridicat al ajutoarelor de stat de natura

scutirilor și reducerilor la plata obligațiilor fiscale

ale agenților economici față de stat, respectiv de natura

scutirilor și reducerilor la plata majorărilor de Întârziere

(ajutoare fiscale), acordate

în procesul de privatizare și de restructurare.

Ponderea acestora din urmă în ajutorul național global a fost în anul 2004 de 35,5%.

Ajutorul de stat acordat sub forma

garanțiilor de stat

a avut în anul 2004 o valoare ridicată (20,6% din ajutorul național global) și acest lucru se datorează în special întreprinderilor cărora le-a fost încredințată prestarea unor servicii de interes economic general.

Ajutorului de stat de natura

cheltuielilor bugetare

îi revine în anul de raportare (2004) o pondere de 17,7% din ajutorul național global, cu o tendință de scădere, față de 34,8% cât deținea în anul 2001.

Cea mai mare pondere în ajutorul de stat de natura cheltuielilor bugetare este deținută de

subvențiile directe pe produs

(unitare), acordate de Ministerul Economiei și Comerțului

pentru industria cărbunelui,

lignitului, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare și nemetalifere.

Structura instrumentelor financiare utilizate la alocarea ajutorului național global

sub forma cheltuielilor bugetare

(10.594,3 Mld. ROL prețuri curente în 2004), este prezentată în tabelul 1.4:

Tabel 1.4.

Ajutorul national global de natura cheltuielilor bugetare

'

- în procente -

2001

2002

2003

2004

Cheltuieli bugetare,

din care:

100

100

100

100

Subvenții, alocații, subvenționarea dobânzii, alte sume cu caracter nerambursabil

32,2

89,5

93,0

91,7

Participarea cu capital a statului

67,8

10,5

7,0

8,3

Evoluția structurii instrumentelor financiare utilizate pentru ajutorul național global,

de natura renuntării la venituri din partea statului,

(49.357,95 Mld.

ROL în prețuri curente 200 '

4) este prezentată în tabelul 1.5:

Tabel

1.5.

Ajutorul national global de natura renuntării la venituri. '

'

- în procente -

2001

2002

2003

2004

Renunțări la venituri,

din care:

100

100

100

100

Scutiri și reduceri la plata obligațiilor fiscale

20,4

29,0

42,8

31,8

Scutiri și reduceri la plata majorărilor de întârziere și a penalitătilor aferente

73,1

51,4

49,7

43,2

Acordarea de garanții de stat

6,5

19,6

7,5

25,0

1.3.

CLASIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT ÎN FUNCTIE DE

OBIECTIVUL PRINCIPAL

'

Potrivit practicii europene, evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat cu un mediu concurențial normal și, în consecință, autorizarea acestora, se face în funcție de obiectivul principal avut în vedere la alocarea lor. Aceasta, deoarece, pe de o parte, se are în vedere impactul anticoncurențial generat de acordarea ajutoarelor de stat în domeniul în care acționează agenții economici beneficiari și, pe de altă parte, scopul urmărit de Statele membre (obiectivul principal), la promovarea schemelor și ajutoarelor individuale.

Raportul ajutoarelor de stat acordate În România În perioada 2002-2004

s-a realizat pe baza informațiilor transmise de către toți furnizorii de ajutor de stat, inclusiv referitoare la ajutoarele de stat acordate în baza unor scheme, alocările specifice în cadrul schemelor sau ajutoarele individuale.

Implementarea practicii comunitare În domeniul ajutorului de stat a Început cu adoptarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat și a legislației secundare. În prezent, legislația românească În domeniul ajutorului de stat este În concordanță cu abordările actuale din legislația europeană; actele normative prin care

s-au

instituit scheme de ajutor de stat

sau

ajutoare individuale existente la data intrării În vigoare a Legii privind ajutorul de stat, au fost compatibilizate cu prevederile din legislația comunitară.

Similar cu legislația europeană, legislația națională grupează ajutoarele de stat în patru mari categorii, în funcție de obiectivul principal urmărit la acordare, după cum urmează:

•

ajutoare de stat pentru agricultură și pescuit (care fac obiectul unui capitol distinct);

•

ajutoare de stat pentru obiective orizontale:

•

cercetare - dezvoltare;

•

mediul înconjurător;

•

întreprinderi mici și mijlocii;

•

comert , - ,

•

economisirea energiei;

•

salvare - restructurare;

•

combaterea șomajului;

•

pregătire profesională;

•

alte obiective;

•

ajutoare de stat pentru obiective sectoriale, respectiv ajutoare acordate sectoarelor sensibile din punct de vedere concurențial:

•

ot , el· '

•

construct , ii navale;

•

alte sectoare ale industriei prelucrătoare;

•

transporturi (ajutorul de stat acordat sectorului transporturi face obiectul de analiză al unui capitol distinct în cadrul raportului);

•

turism;

•

servicii financiare;

•

media și cultură;

•

ajutoare regionale care se acordă pentru:

•

zone pentru care au fost elaborate programe de dezvoltare regională altele decât zonele defavorizate;

•

zone defavorizate.

Criteriile și modalitățile de evaluare a ajutoarelor de stat, în vederea autorizării lor, sunt specifice fiecărei grupe și subgrupe.

Menționăm că, exceptând agricultura, pescuitul și transporturile, care au un regim special de reglementare în cadrul Uniunii Europene, domeniile beneficiare se regăsesc la nivelul tuturor grupelor de obiective.

De exemplu, agenții economici beneficiari de ajutor de stat care operează în industria prelucrătoare, se regăsesc ca beneficiari atât în cadrul obiectivelor orizontale și regionale cât și în mod direct, în profil sectorial, prin sectoarele sensibile din punct de vedere concurent , ial.

Așa cum a fost identificat din centralizarea raportărilor primite de la furnizori și din inventarul întocmit pe baza actelor normative care conțin scheme și alocări individuale, ajutorul național global pe obiective, în perioada 2002-2004, este prezentat sintetic în tabelul 1.6.

Tabel 1.6.

Nivelul și structura ajutorului national global pe obiective,

în perioada 2002 - 2004

'

2001

2002

2003

2004

Ajutorul național global (exceptând agricultura, pescuitul și transporturile)

Miliarde ROL preturi curente

52.405,5

26.899,2

33.574,4

59.952,2

Milioane Euro

preturi curente

2.013,5

860,6

894,0

1.479,1

Miliarde ROL

preturi constante 2001

52.405,5

21.798,4

22.777,7

35.080,3

Din care pentru:

>

obiective orizontale

Miliarde ROL prețuri curente

18.516,8

18.159,3

19.700,8

36.772,9

Milioane Euro preturi curente

711,4

581,0

524,6

907,3

Pondere în total ajutor(%)

35,3

67,5

58,7

61,3

>

obiective sectoriale (exceptând sectorul transporturi)

Miliarde ROL preturi curente

31.368,6

6.372,8

12.138,6

21.047,6

Milioane Euro

preturi curente

1.205,2

203,9

323,2

519,3

Pondere în total ajutor(%)

59,9

23,7

36,2

35,1

>

obiective regionale

miliarde ROL preturi curente

2.520,2

2.367,2

1.735,1

2.131,6

Milioane Euro preturi curente

96,8

75,7

46,2

52,6

Pondere în total ajutor(%)

4,8

8,8

5,2

3,6

Din datele prezentate în tabel rezultă:

•

ponderea ajutoarelor de stat pentru obiectivele orizontale înregistrează o tendință de creștere de la 35,3% în anul 2001 la 61,3% în 2004, cu un maxim înregistrat în anul 2002, de 67,5%;

•

în anul 2004, ponderea obiectivelor sectoriale scade la 35,1% din totalul ajutoarelor de stat acordate, față de 59,9% în anul 2001. Tendința de reducere

a ajutoarelor de stat acordate pentru obiective sectoriale, sensibile din punct de vedere concurențial, este în concordanță cu politica europeană în domeniul ajutoarelor de stat, susținută și promovată de către Comisia Europeană;

•

ponderea ajutoarelor regionale în ajutorul național global a înregistrat o scădere, de la 8,8% în anul 2002 la 3,6% în anul 2004.

Graficul 1.2.

Ajutorul national global în functie de obiectivul principal al acordării,

în perioada ' 2002 - 2004*

'

2001

2002

2003

2004

I

■

obiective regionale-%

li

obiective sectoriale-%

□

obiective orizontale -%

I

* Ponderea fiecărui obiectiv principal de acordare în total ajutor național global exceptând agricultura, pescuitul și transporturile (prețuri curente).

1.3.1.

Obiectivele orizontale

În concordanță cu clasificările comunitare, ajutoarele de stat din această grupă se referă la: cercetare-dezvoltare, protecția mediului, economisirea energiei, întreprinderi mici și mijlocii, comerț, salvare-restructurare, combaterea șomajului, pregătire profesională și alte obiective.

Structura acestor ajutoare de stat evidențiază necesitatea corelării programelor de dezvoltare macroeconomică cu orientarea resurselor financiare ale economiei românești (tabelul 1.7):

Tabel 1.7.

Structura ajutorului pe obiective orizontale

- în procente -

Obiective orizontale

2001

2002

2003

2004

TOTAL,

din care pentru:

100

100

100

100

cercetare-dezvoltare

1,0

1,5

1,4

0,2

mediu

1,6

2,4

2,1

1,2

întreprinderi mici și mijlocii

10,5

5,4

1,5

0,3

salvare-restructurare

45,2

43,7

49,1

39,1

combaterea șomajului

1,8

1,6

2,8

1,2

alte obiective

39,9

45,5

43,1

58,0

Din datele tabelului rezultă că ajutoarele pentru salvare-restructurare dețin încă o pondere importantă dar în scădere, în valoarea totală a ajutoarelor de stat pentru obiectivele orizontale, ceea ce dovedește că procesul de restructurare se apropie de etapa finală. În ceea ce privește ajutoarele de stat acordate în cadrul grupei

ăalte obiective", acestea dețin cea mai mare pondere, ca urmare a includerii ajutoarelor acordate în vederea compensării obligației de îndeplinire a unor servicii de interes economic general de către anumite întreprinderi din domeniile energiei electrice, termice, gazelor naturale și furnizării de apă.

De asemenea, se remarcă ponderea foarte mică pe care o dețin în cadrul obiectivelor orizontale, ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru protecția mediului și combaterea șomajului.

Comisia Europeană încurajează promovarea de scheme de ajutor de stat care să ducă la dezvoltarea cercetării și inovării, protecției mediului înconjurător, la crearea de locuri de muncă și promovarea pregătirii profesionale, ajutoare de stat mai puțin dăunătoare într-un mediu concurențial normal și care pe viitor trebuie să dețină o pondere cât mai însemnată în cadrul obiectivelor orizontale.

1.3.2.

Obiectivele sectoriale

Ajutoarele de stat din această grupă sunt acordate agenților economici care operează în următoarele sectoare de activitate:

•

industria prelucrătoare:

•

siderurgie (oțel);

•

construct , ii de nave;

•

producția de vehicule cu motor (autoturisme, camioane, autobuze, tractoare etc.);

•

fire și fibre sintetice;

•

industria extractivă:

•

extract , ia cărbunelui;

•

transporturi (feroviare, maritime, fluviale, combinate, aeriene) care fac obiectul analizei unui capitol separat;

•

turism;

•

servicii financiare;

•

media și cultură.

Structura ajutoarelor de stat pe obiectivele sectoriale este prezentată în tabelul următor.

Tabel 1.8.

Structura ajutorului pe obiective sectoriale (exceptând sectorul transporturi)

- în procente -

Obiective sectoriale

2001

2002

2003

2004

TOTAL,

din care pentru:

100

100

100

100

oțel

89,5

55,0

22,2

33,7

construcții navale

0,8

6,1

4,2

1,1

alte sectoare sensibile concurențial din industria prelucrătoare

2,4

2,8

5,3

22,3

cărbune: ajutoare de stat pentru productia curentă

2,4

15,7

12,8

11,6

cărbune: alte ajutoare

4,8

13,8

53,7

29,2

turism

0,02

0,9

0,5

0,5

servicii financiare

0,0006

0,4

0,02

0,02

media și cultura

0,03

5,3

1,4

1,5

Ajutoarele de stat acordate sectoarelor sensibile concurențial vor fi analizate separat în cadrul fiecărui capitol, pe domeniile de activitate în care acționează agenții economici beneficiari, în funcție de specificul piețelor concurențiale și de importanța sectorului în ansamblul economiei naționale.

În anul 2004, în cadrul obiectivelor sectoriale, cele mai importante ponderi sunt deținute de siderurgie (oțel) (33,7%), urmată de ajutoarele de stat acordate în industria cărbunelui (29,2%).

În ceea ce privește sectorul siderurgic, trebuie amintit faptul că în urma angajamentelor asumate de către România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, 2004 a fost ultimul an în care s-au mai putut acorda ajutoare de stat. Începând cu 1 ianuarie 2005, în sectorul siderurgic, nu se mai acordă nici un fel de ajutor de stat.

1.3.3.

Obiective regionale

În scopul armonizării legislației secundare pentru ajutorul de stat regional, În cursul anului 2004 s-au modificat următoarele regulamente:

•

Regulamentul privind ajutorul de stat regional (Monitorul Oficial al României nr. 340 din 19.04.2004 și nr. 847 din 16.09.2004);

•

Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat pentru proiecte mari de investiții (Monitorul Oficial al României nr. 850 din 16.09.2004).

Ajutorul regional se prezintă pe cele două componente:

•

ajutoare de stat acordate în zonele pentru care au fost elaborate programe naționale de dezvoltare regională, altele decât zonele defavorizate;

•

ajutoare de stat acordate pentru zone defavorizate.

Tabel 1.9.

Structura ajutorului pe obiective regionale

Obiective regionale

U.M.

2001

2002

2003

2004

Total ajutor regional

Mld. ROL

preturi curente

2.520,2

2.367,2

1.735,1

2.131,6

Mii. Euro

96,8

75,7

46,2

52,6

Mld. ROL prețuri constante 2001

2.520,2

1.918,3

1.177,1

1.247,3

din care, pentru:

zone pentru care au fost elaborate programe naționale de dezvoltare regională, altele decât zonele

defavorizate

Mld. ROL

prețuri curente

2,99

466,1

334,6

260,6

Pondere(%)

O, 1

19,7

19,3

12,2

zone defavorizate

Mld. ROL

preturi curente

2.517,2

1.901,2

1.400,4

1.871,0

Pondere(%)

99,9

80,3

80,7

87,8

Din datele prezentate în tabel rezultă ca

in

perioada 2002-2004 ponderea covârșitoare o dețin ajutoarele de stat acordate zonelor defavorizate.

CAPITOLUL 2

u

AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI PRELUCRATOARE

A

A

DIN ROMANIA, IN PERIOADA 2002- 2004

2.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE

Față de anul 2001, în perioada 2002-2003, ajutoarele de stat acordate industriei prelucrătoare din România au deținut o pondere semnificativă, dar în scădere în ajutorul național global; în anul 2004 ajutorul de stat a crescut, fiind direcționat în special către restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate.

Astfel, dacă în anul 2001, ajutoarele de stat acordate agenților economici care operau în industria prelucrătoare reprezentau 66,5% din ajutorul național global (exceptând agricultura, pescuitul și transporturile) acestea s-au redus la 34,6% în anul 2003, iar în 2004 a înregistrat o creștere până la 45,6%. Principalii indicatori care caracterizează evoluția ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare în perioada 2002-2004, sunt prezentați în tabelul 2.1.

Tabel 2.1.

Evolutia ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare

'

2001

2002

2003

2004

1. Total ajutor de stat pentru industria prelucrătoare

Miliarde ROL prețuri curente

34.841,0

13.917,6

11.630,3

27.314,5

Milioane Euro

1.338,6

445,3

309,6

673,9

Miliarde ROL preturi constante 2001

34.841,0

11.278,5

7.890,2

15.982,8

Dinamica ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare

(%)

100

32,4

22,6

45,9

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe

salariat din industria prelucrătoare Milioane ROL/salariat

21,9

8,7

7,4

18,3

2. Ponderea ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare în ajutorul de stat național global (exceptând

agricultura, pescuitul și transporturile)

(%)

66,5

51,7

34,6

45,6

3. Ponderea ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare în valoarea adăugată brută din industria

prelucrătoare

(%)

13,0

4,1

2,7

*n.a.

*Nu există date disponibile.

Din analiza datelor prezentate în tabel rezultă că, față de anul 2001, ajutoarele de stat acordate industriei prelucrătoare au scăzut în anul 2002 cu 67,6%, în anul 2003 cu 77,4%, pentru ca în anul 2004 scăderea să fie de 54,1%.

Politicile macroeconomice au determinat scăderea ponderii ajutoarelor de stat în valoarea adăugată brută a industriei prelucrătoare, de la 13,0% în anul 2001 la 2,7% în anul 2003.

2.2.

OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

În

funcție

de

obiectivul

principal,

ajutoarele

de

stat

acordate

industriei prelucrătoare sunt grupate în tabelul 2.2. astfel:

•

obiective orizontale: cercetare-dezvoltare, protecția mediului înconjurător, înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, salvarea și/sau restructurarea firmelor aflate în dificultate, alte obiective orizontale;

•

obiective sectoriale: siderurgie, construcții navale, autovehicule, fire și fibre sintetice - (sensibile concurențial);

•

obiective regionale.

Tabel 2.2.

Ajutorul

de

stat acordat industriei prelucrătoare.

Structura

în

functie de obiectivul principal

'

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat acordat industriei prelucrătoare

Miliarde ROL prețuri curente

34.841,0

13.917,6

11.630,3

27.314,5

Milioane Euro prețuri curente

1.338,6

445,3

309,6

673,9

Miliarde ROL prețuri constante 2001

34.841,0

11.278,5

7.890,2

15.982,8

din care pentru realizarea unor:

Obiective orizontale

Miliarde ROL prețuri curente

4.477,7

7.706,1

6.377,7

13.563,9

Milioane Euro prețuri curente

172,0

246,5

169,8

334,7

Miliarde ROL prețuri constante 2001

4.477,7

6.244,8

4.326,8

7.936,8

Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare (%)

12,9

55,4

54,8

49,7

Obiective sectoriale

Miliarde ROL prețuri curente

29.092,6

4.071,8

3.846,9

12.030,5

- milioane Euro prețuri curente

1.117,8

130,3

102,4

296,8

Miliarde ROL prețuri constante 2001

29.092,6

3.299,7

2.609,8

7.039,5

Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare (%)

83,5

29,2

33,1

44,0

Obiective regionale

Miliarde ROL prețuri curente

1.270,7

2.139,7

1.405,7

1.720,2

Milioane Euro prețuri curente

48,8

68,5

37,4

42,4

Miliarde ROL prețuri constante 2001

1.270,7

1.734,0

953,6

1.006,5

Pondere în ajutorul pentru industria prelucrătoare

(%)

3,6

15,4

12,1

6,3

Variațiile volumului ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare pentru cele trei grupe de obiective componente sunt prezentate în graficul 2.1:

Graficul 2.1.

Ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Nivel și structură în functie de

obiectivul principal în perioada 2002-2004

'

Mii.

B.Jro

1400

1200

1000

800

600

400

200

o

2001 2002 2003

2004

Anul

□ -obiective orizontale

□ -obiective sectoriale

E3-obiective regionale

Ajutorul destinat realizării unor obiective orizontale a reprezentat principala componentă a ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare acordate în intervalul 2002-2004, fiind sensibil mai mare față de ajutoarele sectoriale, mai ales în anii 2002 și 2003.

În anul 2004, ajutorul de stat acordat industriei prelucrătoare pentru obiective orizontale a fost de 49,7%, urmat de cele sectoriale cu 44,0% și de obiectivele regionale cu 6,3%, înscriindu-se astfel în tendința înregistrată la nivelul Uniunii

Europene, de a direcționa ajutoarele de stat către obiective orizontale care dispun de reglementări mai permisive în ceea ce privește acordarea, în raport cu ajutoarele sectoriale - sensibile din punct de vedere concurențial.

Valoarea ajutorului de stat exprimată în Euro prețuri curente, relevă reducerea cuantumului pentru

obiective sectoriale,

de la 1.117,8 milioane Euro în anul 2001 la 102,4 milioane Euro în anul 2003; în anul 2004 se înregistrează o valoare de 296,8 milioane Euro.

Sumele destinate

obiectivelor regionale,

înregistrează o evoluție oscilantă, de la 48,8 milioane Euro în anul 2001, la 68,5 milioane Euro în anul 2002, 37,4 milioane Euro în anul 2003 și 42,4 milioane Euro în anul 2004.

2.2.1.

Obiectivele orizontale

Acordarea de ajutoare de stat în baza unor obiective orizontale (stimularea activităților de cercetare-dezvoltare, dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici și mijlocii, protecția mediului înconjurător, stimularea realizării de investiții, salvarea și/sau

restructurarea

firmelor

aflate

în

dificultate

etc.)

deține

o

pondere semnificativă pentru agenții economici care operează în industria prelucrătoare.

Astfel, în anul 2001 ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale reprezentau 12,9% din totalul ajutoarelor

acordate industriei prelucrătoare, pondere ce a crescut la 55,4% în anul 2002 și respectiv 54,8% în 2003. Ponderea cea mai însemnată în cadrul obiectivelor orizontale este deținută de ajutoarele de stat acordate pentru restructurare (ex: ajutoarele de stat acordate în baza O.U.G. 40/2002 privind diminuarea arieratelor bugetare, Legea 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării etc.)

În evoluție, ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare în baza unor obiective orizontale în perioada 2002-2004, se prezintă în tabelul 2.3.

Tabel 2.3.

Structura ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare pe obiective

orizontale

- în procente -

2001

2002

2003

2004

Ponderea ajutorului de stat acordat pe obiective orizontale în total ajutoare pentru industria prelucrătoare

TOTAL,

din care pentru:

12,9

55,4

54,8

49,7

cercetare-dezvoItare

0,0

0,0

0,0

0,0

mediu

0,5

2,3

2,9

0,0

întreprinderi mici și mijlocii

3,1

4,1

1,7

0,3

comerț

0,0

0,0

0,0

0,0

economisirea energiei

0,0

0,0

0,0

0,0

2001

2002

2003

2004

salvare-restructurare

2,7

33,8

36,7

39,2

combaterea șomajului

0,3

0,7

1,0

0,5

alte obiective

6,3

14,5

12,5

9,7

Structura ajutorului de stat acordat pe obiective orizontale pentru industria prelucrătoare

TOTAL,

din care pentru:

100

100

100

100

cercetare-dezvoItare

0,0

0,0

0,0

0,0

mediu

3,8

4,1

5,3

0,0

întreprinderi mici și mijlocii

24,4

7,4

3,1

0,5

comerț

0,0

0,0

0,0

0,0

economisirea energiei

0,0

0,0

0,0

0,0

salvare-restructurare

21,1

61,1

67,0

79,0

combaterea șomajului

1,9

1,2

1,8

0,9

alte obiective

48,8

26,1

22,8

19,6

Datele

pun în evidentă

modificările

de

structură

ce

decurg

din

politicile macroeconomice de sp ijin prin măsuri de ajutor de stat. În cazul ajutoarelor de stat acordate pentru restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, după o creștere semnificativă de la 2,7% în anul 2001, la 33,8% în 2002, în anii următori creșterea s-a menținut, acestea înregistrând în anul 2003 ponderi de 36,7% și 39,2% în 2004.

Parte integranta a programului de dezvoltare și restructurare economică, politica de protecție a mediului trebuie privită atât prin măsurile și acțiunile de refacere a zonelor afectate, cât și prin cele de prevenire a producerii altor pagube. Având în vedere aceste considerente,

ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru protecția mediului în total ajutor de stat pentru industria prelucrătoare crește față de anul 2001 în perioada 2002-2003.

Astfel, dacă în anul 2001 ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru mediu în total obiective orizontale era de 0,5%, în anul 2002 înregistrează o valoare de 2,3%, iar 2003 crește până la 2,9%.

În perioada 2001-2004, ajutorul pentru mediu a cuprins subvenții acordate de stat pentru retehnologizarea Centralei Termoelectrice Mintia-Deva, în scopul reducerii noxelor și emisiilor în atmosferă; reducerea emisiilor și imisiilor de gaze la S.C. Prescon S.A. Brașov; remedierea efectelor negative asupra mediului ale proceselor de fabricație la S.C. Dacia-Renault S.A.; decantarea și separarea produselor petroliere din apele reziduale și pluviale la S.C. lra S.A. Câmpina; prevenirea poluării cu deșeuri din depozitele de cenușă de pirită situate în apropierea fluviului Dunăre, la Uzina de Valorificare a Cenușilor de Pirită Turnu Măgurele.

Întreprinderile mici și mijlocii vor fi susținute în continuare în vederea dezvoltării prin instrumente economice, astfel încât intervenția publică să fie limitată și transparentă. Ca urmare a elaborării unui cadru legislativ și instituțional adecvat promovării investițiilor în întreprinderi mici și mijlocii s-a renunțat la acordarea de facilități fiscale (măsură luată inițial pentru acest sector), punându-se accentul pe acordarea de fonduri nerambursabile în vederea dezvoltării și susținerii IMM.

Comisia Europeană consideră că autorizarea ajutoarelor de stat pentru IMM se încadrează

în obiectivele

propuse

în politica

ajutoarelor

de stat la nivel comunitar.

Perioada 2002-2004, se caracterizează printr-o scădere a

ponderii ajutoarelor de stat acordate pentru întreprinderi mici și mijlocii în total ajutoare pentru industria prelucrătoare de la 4,1% în anul 2002 la 1,7% în anul 2003 și respectiv 0,3% în 2004, iar în total obiective orizontale de la 24,4% în anul 2001 la 0,5% în anul 2004.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii, Consiliul Concurenței a autorizat o serie de scheme de ajutor de stat dintre care menționăm: Programul național multianual (2002-2005) de susținere a investițiilor realizate de către întreprinderi nou­ înființate și microîntreprinderi și a investițiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici și mijlocii; Schema de garanții pentru întreprinderi mici și mijlocii; Programul de sprijinire a dezvoltării exportului întreprinderilor mici și mijlocii; Programul de susținere a accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii și consultanță.

Ajutoarele de stat acordate pentru alte obiective orizontale din cadrul industriei prelucrătoare cuprind și facilități care nu se regăsesc în mod distinct în profil orizontal și nici nu se identifică în sectoarele sensibile concurențial.

În această grupă se regăsesc ajutoarele de stat acordate agenților economici din industria prelucrătoare ce își desfășoară activitatea în alte sectoare decât cele sensibile concurențial,

dar și obiective

legate de creșterea

atractivității la privatizare a întreprinderilor și sprijinul unor agenți economici pentru executarea unor produse cu ciclu lung de fabricație etc.

Ajutoarele de stat pentru industria prelucrătoare care se regăsesc în grupa ,alte obiective orizontale" și de care au beneficiat agenții economici au o pondere semnificativă în total obiective orizontale: cca. 48,8% în anul 2001 scăzând însă la 26,1% în anul 2002, 22,8% în 2003 și 19,6% în 2004. Scăderea din anul 2004 se explică prin încheierea unor procese de modernizare a întreprinderilor, în vederea creșterii atractivității la privatizare, și prin realizarea retehnologizării care să permită firmelor să poată desfășura o activitate economică productivă în condit , iile economiei de piat , ă.

2.2.2.

Obiectivele sectoriale

În vederea reglementării modului de acordare a ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale, Consiliul Concurenței a adoptat regulamente și instrucțiuni pentru mai multe domenii, stabilind criterii și condiții care trebuie îndeplinite în procesul adoptării de măsuri de ajutor de stat specifice.

Ajutoarele de stat au fost acordate pentru sectoare sensibile din punct de vedere concurențial precum :

•

siderurgie (oțel);

•

construcții nave;

•

alte sectoare sensibile concurențial (autovehicule cu motor, fire și fibre sintetice etc.).

O situație de ansamblu asupra ajutoarelor de stat acordate acestor sectoare sensibile, indicând ponderea pe care au deținut-o în intervalul supus analizei este prezentată în tabelul 2.4.

Tabel 2.4.

Structura pe obiective sectoriale a ajutorului de stat pentru industria prelucrătoare

- în procente -

2001

2002

2003

2004

Ponderea ajutorului de stat acordat pe obiective sectoriale în total ajutoare pentru industria prelucrătoare

TOTAL, din care pentru:

83,5

29,3

33,1

44,0

siderurgie (oțel)

80,6

25,2

23,2

26,0

construcții de nave

0,7

2,8

4,3

0,8

alte sectoare sensibile concurențial

2,2

1,3

5,6

17,2

Structura ajutorului de stat acordat pe obiective sectoriale pentru industria prelucrătoare

TOTAL,

din care pentru:

100

100

100

100

siderurgie (oțel)

96,5

86,1

70,1

59,0

construcții de nave

0,9

9,5

13,1

2,0

alte sectoare sensibile concurențial

2,6

4,4

16,8

39,0

Ajutoarele de stat acordate pentru obiective sectoriale în industria siderurgică dețin o pondere ridicată dar regresivă: 80,6% în anul 2001, 25,2% în 2002,

23,2% în 2003 și 26,0% în anul 2004. Scăderea din anii 2002-2004 a ponderii, a fost determinată de finalizarea proceselor de privatizare și restructurare a companiilor din sectorul siderurgic.

Trebuie menționat că, după data de 31 decembrie 2004 nu se mai pot acorda ajutoare de stat pentru restructurare în siderurgie, conform Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Principalele instrumente financiare utilizate la alocarea de ajutoare de stat pentru siderurgie, în perioada 2001-2004 au fost:

■

scutirea/reducerea

de

la

plata

obligațiilor

fiscale

precum

și

a majorărilor de întârziere și penalităților aferente (de regulă, aceste datorii sunt vechi, iar ajutorul s-a acordat în momentul privatizării);

■

garanții de stat pentru creditele interne și externe;

■

acordarea cu titlu nerambursabil a unor sume pentru investiții în retehnologizare sau conversia în acțiuni a unor datorii (cheltuieli de capital). Ponderea acestor ajutoare de stat în total ajutoare pentru siderurgie a fost în anul 2001 de cca. 40%, datorită conversIeI

in

act , iuni a unor datorii ale S.C. Sidex S.A. Galat , i, la momentul privatizării.

Pentru construcțiile de nave din România ajutoarele acordate se situează la un nivel mai redus decât al celorlalte sectoare sensibile concurențial în intervalul analizat, având o pondere redusă în totalul industriei prelucrătoare: 0,7% în anul 2001 și 0,8% în anul 2004.

Deși ponderea în totalul industriei prelucrătoare a ajutoarelor de stat acordate șantierelor navale a crescut în anul 2004 la 0,9%, atingând 5,8 milioane Euro, nivelul acestora este mai redus cu aproape 50% față de anul 2001 când suma acordată a fost de 1O milioane Euro.

În general,

măsurile

prin care s-au acordat

ajutoare

de stat în sectorul construcțiilor navale instituie scheme pentru restructurare de care pot beneficia și alți agenți economici, indiferent de sectorul de activitate. Totuși unele companii au notificat ajutoare individuale pentru care au fost emise decizii de autorizare (S.C. Șantierul Naval S.A. Constanța - Decizia nr. 314/2004 și S.C. Navol S.A. Oltenița - Decizia Nr. 171/2004).

Cu o pondere ascendentă, de la 2,2% în 2001, la 17,2% în anul 2004 din totalul ajutoarelor de stat acordate obiectivelor sectoriale din industria prelucrătoare, ajutoarele de stat pentru ăalte sectoare sensibile concurential" s-au îndreptat mai ales către industria de autovehicule (automobile și alte a tovehicule). În cadrul acestei grupe, ajutoarele de stat acordate industriei autovehiculelor au ponderea cea mai importantă.

Între anii 2002-2004 ponderea ajutorului pentru industria autovehiculelor în total ajutor acordat industriei prelucrătoare a crescut semnificativ. La privatizare, în anul 2004, pentru S.C. Dacia S.A. Pitești, ajutorul de stat individual constând în scutirea de la plata impozitului pe profit conform prevederilor art. 38 (9) din Codul

Fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003, a fost autorizat de Consiliul Concurenței ca ajutor regional destinat realizării programului de investiții pentru perioada 2003-2007 (Decizia nr. 119/07.04.2004).

Aflate în diferite etape pregătitoare privatizării, o serie de companii au primit de asemenea ajutoare de stat în vederea sporirii atractivității; dintre acestea amintim aici pe S.C. Roman S.A. Brașov și S.C. ARO Câmpulung S.A., fiind vorba în special de facilități fiscale de natura reducerii și/sau scutirii la plata unor obligații bugetare.

2.2.3.

Obiectivele regionale

Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regională privesc diminuarea dezechilibrelor teritoriale existente, stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate, prevenirea creării de noi dezechilibre, stimularea cooperării interregionale interne și internaționale și crearea de noi locuri de muncă.

Cadrul legal al dezvoltării regionale a fost creat, în principal, prin

Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională,

cu modificările și completările ulterioare, prin O. U.

G.

nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate,

cu modificările și completările ulterioare și prin

Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere,

cu modificările și completările ulterioare.

În perioada 2002-2004, ajutoarele acordate companiilor cu activitate în industria prelucrătoare, având

ca obiectiv

ădezvoltarea

regională",

au fost în mod predominant de tipul fondurilor nerambursabile și al facilităților pentru investițiile noi.

În perioada analizată se constată o evoluție oscilantă cu o creștere în anul 2002 față de anul 2001 (de la 1.270,7 mld. ROL prețuri curente la 2.139,7 mld. ROL prețuri curente) urmată de o scăderea în anul 2003 (1.405, 7 mld. ROL prețuri curente). Anul 2004 a cunoscut iarăși o creștere până la un nivel de 1.720,2 mld. ROL prețuri curente.

Din punct de vedere al naturii, ajutoarele acordate pentru dezvoltare regională au fost subvenții de la bugetul de stat, iar pentru zonele defavorizate au constat în scutiri de taxe vamale, inclusiv TVA și alte taxe dependente de acestea, la importul de utilaje, echipamente și materii prime, precum și scutiri de la plata

impozitului pe profit pentru întreaga durată de existență a zonelor menționate, în limita unei intensităti maxim admisibile.

'

2.3.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

Pentru industria prelucrătoare, cele mai utilizate instrumente financiare prin care s-au acordat ajutoare de stat au fost subvențiile, facilitățile la plata datoriilor către

bugetele de stat, conversia datoriilor în acțiuni, exceptările fiscale, creditele cu dobândă preferențială și garanțiile guvernamentale.

Evoluția structurii ajutorului de stat acordat industriei prelucrătoare în perioada 2002-2004 în funcție de instrumentele financiare utilizate și evoluția acestora se prezintă în tabelul

2.5.

Tabel 2.5.

Structura ajutorului de stat acordat în industria prelucrătoare în functie de

natura ajutorului

'

- în procente -

Natura ajutorului de stat

2001

2002

2003

2004

A1

-

subvenții, alocații, prime, subvenționarea dobânzii, alte sume nerambursabile

2,7

8,8

8,0

1,5

A2

-

scutiri și reduceri la plata obligațiilor fiscale,

din care:

12,5

34,5

23,3

31,0

- la plata taxelor vamale

12,5

34,5

23,3

31,0

- la plata obligațiilor bugetare

0,0

0,0

0,0

0,0

81 - participarea cu capital a statului

33,1

3,2

0,7

0,01

C1

-

scutiri de dobândă la creditele bugetare

0,0

0,0

0,0

0,0

C2

-

total scutiri și reduceri la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente,

din care:

50,6

50,0

63,6

67,49

- amânarea și/sau eșalonarea obligațiilor bugetare

0,3

1,6

0,0

0,0

- scutirea, reducerea și eșalonarea majorărilor de întârziere și penalităților datorate către buget

50,3

48,4

63,6

67,49

D1

-

acordarea de garanții de stat

1,1

3,5

4,4

0,0

TOTAL

100

100

100

100

Se observă că renunțările din partea statului la unele venituri cuvenite, de natura scutirilor și reducerilor la plata obligațiilor fiscale inclusiv a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente sunt principalele instrumente financiare utilizate de furnizorii de ajutor de stat pentru acordarea ajutorului.

În anul 2004 renunțările la venituri au avut o pondere de

98,5%

în totalul ajutorului acordat industriei prelucrătoare, în timp ce cheltuielile bugetare au avut o pondere de

1,5%.

În tabelul următor este prezentată evoluția ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare, grupate în funcție de natura lor în cele două mari categorii, cheltuieli bugetare, respectiv renunțări la venituri.

Tabel 2.6.

Sumele anuale acordate și dinamica acestora în functie de natura ajutorului

de stat

'

UM

2001

2002

2003

2004

1. Cheltuieli bugetare (A1+B1)

Prețuri curente

Mld. ROL

12.471,3

1.665,1

1.012,7

415,9

Mii. Euro

479,2

53,3

27,0

10,3

Pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare

(%)

35,8

12,0

8,7

1,5

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

12.471,3

1.349,3

687,1

243,3

2. Renunțare la venituri (A2+C1+C2+D1)

Prețuri curente

Mld. ROL

22.369,8

12.252,6

10.617,6

26.898,7

Mii. Euro

859,5

392,0

282,7

663,6

Pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare

(%)

64,2

88,0

91,3

98,5

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

22.369,8

9.929,1

7.203,3

15.739,5

din care:

2.1. Prin sistemul fiscal și al asigurărilor sociale (A2+C2)

Prețuri curente

Mld. ROL

21.986,8

11.770,7

10.111,7

26.898,7

Mii. Euro

844,7

376,6

269,2

663,6

Pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare

(%)

63,1

84,6

86,9

98,5

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

21.986,8

9.538,7

6.860,0

15.739,5

Din analiza evoluției ajutoarelor de stat prezentate în tabelul 2.6. rezultă că ponderea cheltuielilor bugetare în total ajutor pentru industria prelucrătoare a scăzut de la 35,8% în anul 2001 la 1,5% în anul 2004.

Pe de altă parte, ajutoarele de stat de natura renunțării la venituri din partea statului au crescut, în perioada 2001-2004, de la 64,2% pondere în total ajutor acordat industriei prelucrătoare în anul 2001 la 98,5% în anul 2004.

Graficul 2.2 oferă o imagine sugestivă asupra evoluției ajutorului de stat acordat în industria prelucrătoare sub forma cheltuielilor bugetare și a renunțării la venituri în perioada analizată.

Graficul 2.2.

mii. Euro

900

800

700

600

500

400

300

200

100

--------

•

7

1

I

1

I

j

I

)

I

J

I

J

I

1

J

I

O+=--------- ---------,----

cheltuieli bugetare

renuntare la venituri bugetare

Anul

1 ■

2001

□

2002

■

2003

□

2004 1

Evolutia instrumentelor financiare utilizate la acordarea ajutoarelor de stat pentru '

industria prelucrătoare, în perioada 2001 - 2004

CAPITOLUL 3

A

A

AJUTORUL DE STAT ACORDAT INDUSTRIEI EXTRACTIVE DIN ROMANIA IN PERIOADA 2002-2004

3.1.

VOLUM ȘI TENDINTE

'

Ajutoarele de stat pentru industria extractivă, pe lângă cele pentru industria cărbunelui, se regăsesc în categoria obiectivelor orizontale -

cheltuieli cu protecția mediului (cheltuieli pentru ecologizări ca urmare a închiderii unor mine), salvare-restructurare și alte obiective.

Sumele efectiv alocate ca ajutoare de stat în România, în perioada 2002-2004 pentru industria extractivă inclusiv industria cărbunelui, sunt prezentate în Tabelul 3.1.

Tabel 3.1.

Volumul ajutoarelor de stat acordate industriei extractive

în

perioada

2002

-

2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru industria extractivă - prețuri curente

Mici. ROL

4.935,7

4546,0

13.474,6

13.384,0

Mii. Euro

189,6

145,4

358,8

330,2

Total ajutor de stat pentru industria

extractivă - prețuri constante 2001

Mici. ROL

4.935,7

3.683,9

9.141,5

7.831,5

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria extractivă

Mii ROL/ salariat

35.005,0

33.426,4

105.269,9

113.423,5

Euro/

salariat

1.344,9

1.069,5

2.803,0

2.798,4

Ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivă în ajutorul național global*

(%)

9,4

16,9

40,1

22,3

Ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivă în valoarea adăugată brută a ramurii

(%)

21,5

14,0

45,7

n.a.**

* Ajutorul național global mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi.

** Nu există date disponibile.

Ajutorul de stat pentru industria extractivă (exprimat in prețuri constante 2001) a crescut substanțial în perioada 2002-2004, comparativ cu valorile înregistrate în anul de bază 2001, cu un maxim atins în anul 2003. Excepție face anul 2002, când ajutorul de stat s-a situat sub valoarea anului anterior.

În anii 2003 și 2004, cele mai multe ajutoare de stat au fost acordate pentru industria cărbunelui dar, o pondere semnificativă au avut-o și ajutoarele de stat acordate pentru alte obiective, sub formă de subvenții în baza

HG nr. 311/1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând subvențiile unitare pentru produsele din industria

cărbunelui,

minereurilor

feroase,

neferoase,

radioactive,

rare

și nemetalifere, care

se

subvenționează de la bugetul de stat În anul 1999 și a Normelor metodologice privind acordarea, utilizarea și controlul subvențiilor pentru produsele

din industria

cărbunelui,

minereurilor

feroase,

neferoase, radioactive, rare și nemetalifere, precum și ale transferurilor destinate acțiunilor de protecție socială a personalului din acest domeniu.

Ajutorul de stat exprimat în milioane Euro a avut o evoluție asemănătoare indicatorului exprimat în miliarde lei, deoarece fluctuațiile valorilor exprimate în miliarde lei au fost mai puternice decât deprecierea anuală a monedei naționale.

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe un salariat din industria extractivă (exprimat atât în mii ROL cât și în Euro) urmează aceeași evoluție ca și indicatorii analizat , i mai sus, atât datorită reducerii numărului de salariat , i în

industria extractivă pe întreaga perioadă, cât și datorită creșterii ajutorului de stat

în 2003 și 2004 față de anul de bază. Singura excepție o reprezintă valoarea maximă a nivelului exprimat în mii ROL pe salariat care, spre deosebire de ceilalți indicatori, înregistrează un punct de maxim în anul 2004, datorită reducerii mai accentuate a numărului de salariat , i care a avut loc în acest an.

Ponderea ajutorului de stat pentru industria extractivă în ajutorul de stat național global (mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi) este semnificativă pe toată perioada analizată, fiind mai mare decât ponderea înregistrată în anul de bază 2001, dar oscilantă de la an la an:

•

în anul 2002, ponderea a crescut deoarece ajutorul național global (mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi) a scăzut mai mult decât s-a diminuat ajutorul de stat pentru industria extractivă;

•

în anul 2003 s-a înregistrat cea mai ridicată pondere (40,1%); creșterea ajutorului

național

global

(mai

puțin

ajutorul

acordat

în

sectoarele agricultură, pescuit și transporturi) a fost cu mult devansată de creșterea puternică înregistrată de ajutorul de stat pentru industria extractivă;

•

în anul 2004, ajutorul național global (mai puțin ajutorul acordat

în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi) a înregistrat o creștere substanțială fața de anul anterior, care, asociată cu o ușoară scădere a ajutorului pentru industria extractivă, a condus la înregistrarea

unei ponderi de numai 22,3%.

Ponderea ajutoarelor de stat acordate în valoarea adăugată brută reprezintă indicatorul care reflectă în mare parte efectele procesului de restructurare a industriei extractive. Evoluția acestui indicator este oscilantă, atât comparativ cu anul de bază 2001 cât și de la an la an:

•

anul 2002 este caracterizat printr-o creștere a valorii adăugate brute pentru industria extractivă și o reducere a ajutorului de stat pentru acest sector, ceea ce a condus la o diminuare a ponderii;

•

în anul 2003 valoarea adăugată brută pentru industria extractivă scade comparativ cu anul 2002, iar ajutorul de stat pentru industria extractivă crește foarte mult comparativ cu același an. În 2003 se înregistrează o valoare maximă a indicatorului datorită dinamicii puternice a ajutorului de stat pentru industria extractivă.

Ajutoarele de stat acordate industriei cărbunelui în perioada 2002-2004 sunt prezentate în Tabelul 3.2:

Tabel 3.2.

Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru industria cărbunelui

în perioada

2002-2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru industria cărbunelui - prețuri curente

Mld. ROL

2.260,2

1.876,1

8.061,8

8.591,8

Mii. Euro

86,8

60,0

214,7

212,0

Total ajutor de stat pentru industria cărbunelui - preturi constante 2001

Mld. ROL

2.260,0

1.520,3

5.469,4

5.027,4

Cuantumul anual al

ajutorului de stat pe salariat din industria cărbunelui

MiiROU salariat

50.226,7

43.630,1

206.714,1

252.701,4

Euro/ salariat

1.929,8

1.395,9

5.504,2

6.234,6

Ponderea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui în:

Ajutorul național global*

(%)

4,3

7,0

24,0

14,3

Total ajutor pentru industria extractivă

(%)

45,8

41,3

59,8

64,2

Valoarea adăugată brută din industria extractivă

(%)

9,9

5,8

27,3

n.a.**

Valoarea adăugată brută din industria cărbunelui

(%)

37,2

24,9

n.a.**

n.a.**

* Ajutorul național global mai puțin ajutorul acordat în sectoarele pescuit, agricultură și transporturi.

** Nu există date disponibile.

Valoarea ajutorului de stat acordat industriei cărbunelui exprimată în miliarde ROL prețuri constante 2001 (respectiv în milioane Euro) a avut o evoluție oscilantă de la an la an. Comparativ cu anul de bază, valoarea a fost foarte ridicată în anii 2003 și 2004, dar mai scăzută în anul 2002.

Volumul mare al ajutoarelor de stat pentru industria carbonieră în anii 2003 și 2004 a fost determinat în principal de:

•

ajutoarele pentru producția curentă acordate sub forma subvențiilor în baza legilor anuale ale bugetului și a H.G. nr. 311/1999; principalul beneficiar a fost Compania Națională a Huilei Petroșani;

•

alte ajutoare acordate sub forma reducerilor/scutirilor la plata obligațiilor bugetare, în baza art. 33 al O.G. nr. 87/2003

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003

(schemă autorizată prin Decizia Consiliului Concurenței

nr. 522/2003);

principalii

beneficiari

au

fost

Compania Națională a Lignitului Oltenia si Compania Națională a Huilei Petroșani.

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din industria carbonieră - exprimat atât în mii ROL cât și în Euro - a scăzut în anul 2002 fața de anul 2001 datorită reducerii mai accentuate a ajutorului față de scăderea numărului de salariați. Anii 2003 și 2004 s-au caracterizat printr-o creștere a valorii acestui indicator, determinată de sporirea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui și de reducerea numărului de salariați; cea mai mare valoare s-a înregistrat în ultimul an analizat (2004).

Ponderea ajutorului de stat acordat industriei cărbunelui în ajutorul de stat național global (mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi) a avut o evoluție fluctuantă, astfel:

•

în anul 2002 ponderea crește, fiind influențată de reducerea mult mai puternică a ajutorului de stat național global (mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi) comparativ cu diminuarea ajutorului de stat acordat în industria carbonieră;

•

în

anul

2003

indicatorul

atinge

maximul

perioadei,

cu

o

valoare semnificativă, reprezentând aproape un sfert din ajutorul de stat național global (mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi). Această evoluție se datorează creșterii în valoare absolută a ajutorului pentru industria cărbunelui care devansează sporirea ajutorului național global (mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi);

•

valoarea indicatorului din anul 2004 s-a redus comparativ cu anul anterior, cauza fiind creșterea ajutorului național global (mai puțin ajutorul acordat în sectoarele agricultură, pescuit și transporturi) care a devansat creșterea nesemnificativă a ajutorului pentru industria cărbunelui.

Ponderea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui în totalul ajutorului pentru industria extractivă este semnificativă. În perioada analizată, acest indicator are o tendință generală de creștere, cu excepția anului 2002. Astfel:

•

în anul 2002 reducerea ajutorului de stat pentru industria extractivă a fost mai accentuată decât scăderea ajutorului de stat acordat industriei carbonifere, fapt ce a determinat o diminuare a ponderii;

•

în anul 2003, ajutorul de stat acordat în industria extractivă a crescut, dar aceasta creștere a fost devansată de sporirea ajutorului de stat acordat în industria cărbunelui, ceea ce a determinat creșterea indicatorului analizat;

•

anul 2004 s-a caracterizat prin reducerea ajutorului de stat acordat în industria extractivă și creșterea ajutorului de stat acordat în industria cărbunelui, deci printr-o sporire mai accentuată a indicatorului în discuție.

Ponderea ajutorului de stat pentru industria carbonieră în valoarea adăugată brută a ramurii înregistrează cea mai scăzută valoare în anul 2002, pe fondul reducerii ajutorului și al creșterii valorii adăugate brute. În anul 2003, indicatorul atinge o valoare semnificativă, cu mult mai mare decât cea înregistrată în perioada anterioară, cauza fiind creșterea ajutorului de stat pentru industria carbonieră și reducerea valorii adăugate brute din industria extractivă.

Evoluția ajutorului de stat acordat industriei extractive și industriei cărbunelui, în perioada 2002-2004 este prezentată în Graficul 3.1:

Graficul 3.1.

2001

■

total ajutor de stat pentru industria cărbunelui

2002

2003

2004

□ total ajutor de stat pentru industria extractivă

Evolutia ajutorului de stat acordat industriei extractive (total) precum și indust ' riei cărbunelui, în perioada 2002-2004

3.2.

OBIECTIVELE AJUTOARELOR DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

Conform practicii europene, ajutoarele de stat acordate industriei extractive au fost grupate, în funcție de obiectivul principal, în ajutoarele de stat pentru realizarea unor obiective orizontale (protecția mediului, salvare-restructurare, alte obiective), ajutoare pentru obiective sectoriale (ajutoare de stat pentru industria cărbunelui) și pentru obiective regionale.

Gruparea ajutoarelor de stat din industria extractivă în funcție de obiectivul principal avut în vedere la alocare, în perioada 2002-2004 este prezentată în Tabelul 3.3:

Tabel 3.3.

Ajutoarele de stat pe obiective principale acordate industriei extractive

în

perioada 2002-2004

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat acordat industriei extractive

Miliarde ROL prețuri curente

4.935,7

4.546,0

13.474,6

13.384,0

Milioane Euro prețuri curente

189,6

145,4

358,8

330,2

Miliarde ROL prețuri constante 2001

4.935,7

3.683,9

9.141,5

7.831,5

din care, pentru realizarea unor :

Obiective orizontale

Miliarde ROL prețuri curente

2.675,5

2.669,9

5.412,7

4.792,1

Milioane Euro prețuri curente

102,8

85,4

144,1

118,2

Miliarde ROL prețuri constante 2001

2.675,5

2.163,6

3.672,1

2.804,1

Pondere în ajutorul pentru industria extractivă

(%)

54,2

58,7

40,2

35,8

Obiective sectoriale

Miliarde ROL preturi curente

2.260,2

1.876,1

8.061,8

8.591,8

Milioane Euro prețuri curente

86,8

60,0

214,7

212,0

Miliarde ROL prețuri constante 2001

2.260,2

1.520,3

5.469,4

5.027,4

Pondere în ajutorul pentru industria extractivă

(%)

45,8

41,3

59,8

64,2

Obiective regionale

Miliarde ROL prețuri curente

o

o

o

o

Din datele tabelului rezultă că ajutoarele de stat din industria extractivă au fost împărțite doar între obiective orizontale și obiective sectoriale (cărbune). Pentru obiective regionale, în perioada analizată nu s-au acordat ajutoare de stat în industria extractivă. Dacă în primii doi ani analizați o pondere mai mare de jumătate o aveau obiectivele orizontale, în ultimii doi ani raportul s-a inversat în

favoarea

obiectivelor

sectoriale.

În anul 2004,

ajutoarele

acordate

pentru obiective sectoriale au fost semnificativ mai mari decât cele pentru obiective orizontale

datorită

subvențiilor

pe

produs

și

reducerilor/scutirilor la

plata obligațiilor bugetare

acordate

unor companii

miniere

cum ar fi Compania Națională a Huilei Petroșani și Compania Națională a Lignitului Oltenia.

3.2.1.

Obiectivele orizontale

În industria extractivă, ajutoarele de stat pentru obiective orizontale includ:

•

ajutoarele de stat acordate pentru protecția mediului indiferent de ramura industriei extractive care a generat fenomene de poluare și a impus un proces de ecologizare ulterioară (aceasta mai ales în zonele unde au avut loc închideri de mine și cariere);

•

ajutoarele de stat pentru salvare-restructurare, acordate firmelor din industria extractivă aflate în dificultate, altele decât cele din industria cărbunelui;

•

ajutoarele de stat grupate în ăalte obiective", care se referă în principal la subvenții pentru extracția petrolului, a gazelor naturale, extracția și prepararea minereurilor feroase, neferoase și nemetalifere, precum și pentru alte activități extractive.

Evoluția structurii ajutorului de stat acordat industriei extractive în vederea realizării unor obiective orizontale este prezentată în Tabelul 3.4:

Tabel 3.4.

Structura ajutoarelor de stat acordate industriei extractive, pe obiective orizontale

- în procente -

2001

2002

2003

2004

Ponderea ajutorului de stat acordat pentru obiective orizontale

în total industrie extractivă

Total

,

din care pentru:

54,2

58,7

40,2

35,8

Mediu

2,8

3,3

0,7

1,4

Salvare-restructurare

o

o

3,3

4,7

Alte obiective

51,4

55,4

36,2

29,7

Structura ajutoarelor de stat pe obiective orizontale

Total

obiective orizontale, din care pentru:

100

100

100

100

Mediu

5,3

5,6

1,7

3,9

Salvare-restructurare

0,0

0,0

8,3

13,1

Alte obiective*

94,7

94,4

90,0

83,0

* În principal de natura subvențiilor pe unitate de produs, conform legilor anuale ale bugetului.

În totalul ajutoarelor pentru industria extractivă cea mai mare pondere o au ajutoarele pentru alte obiective. Furnizorul principal al acestor ajutoare este Ministerul Economiei și Comerțului. Ele se acordă sub forma subvențiilor pentru produse din industria minereurilor feroase, neferoase, rare și nemetalifere, a participărilor cu capital și a scutirilor/reducerilor la plata unor obligații bugetare restante în baza: H.G. nr. 311/1999, legilor anuale ale bugetului,

H.G. nr. 816/1998 privind conservarea și Închiderea definitivă a unor mine și cariere,

O.G. nr. 87/2003. Principalii beneficiari ai ajutoarelor de stat acordate pentru alte obiective au fost: S.C. Remin S.A. Baia Mare, S.C. Cuprumin S.A. Arad, S.C. Minvest S.A. Deva, S.C. Minbucovina S.A. Suceava, S.C. Moldomin S.A. Caraș Severin și Societatea Națională a Sării București.

*

În cadrul reformei structurale din activitatea minieră, s-au închis în mare parte minele neviabile, pentru care costurile de producție erau foarte mari și potențialul de rezerve redus. De asemenea, s-a urmărit corelarea numărului de personal cu volumul producției, crearea unor locuri de muncă alternative pentru salariații disponibilizați. Toate acestea au condus la acordarea unor ajutoare de stat și pentru salvare-restructurare, sub forma scutirilor/reducerilor la plata unor obligații bugetare restante și a scutirilor la plata majorărilor și penalităților de întârziere aferente

obligațiilor

bugetare

restante,

în baza

H. G.

nr.

484/2004

privind aprobarea Listei agenților economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută la art. 22 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum și a plafoanelor pana la care

se

acordă ajutorul de stat

și a

H. G.

nr. 1525/2003 privind aprobarea Listei agenților economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută de art. 33 alin. (1) din

O.G.

nr. 87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, precum și a plafoanelor pana la care

se

acordă ajutorul de stat.

Principalii beneficiari ai ajutoarelor pentru salvare-restructurare din industria extractivă au fost: S.C. Minvest S.A. Deva, Remin S.A. Baia Mare și S.C. Cuprumin S.A. Arad.

Ponderea ajutorului pentru mediu este redusă și prezintă o tendința de scădere în anii 2003-2004, ajungând în jurul valorii de 1%. Ajutoarele au fost acordate sub forma participărilor de capital în baza H.G. nr. 816/1998 - furnizor Ministerul Economiei și Comerțului - și în baza legilor anuale ale bugetului. Principalii agenți economici beneficiari ai ajutorului de stat pentru efectuarea unor procese de ecologizare au fost S.C. Ampellum Zlatna S.A. Alba Iulia, S.C. Romplumb

S.A. Maramureș, S.C. Băbeni S.A. Râmnicu Vâlcea.

3.2.2.

Obiectivele sectoriale pentru industria cărbunelui

Ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale au o pondere importantă în totalul ajutorului pentru industria extractivă, atingând chiar 64,2% în anul 2004.

Conform practicii europene, ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale acordate industriei cărbunelui sunt grupate în:

•

ajutoare de stat pentru producția curentă - respectiv subvenții pe produs, facilități privind plata datoriilor curente către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, alte ajutoare cu scopul de a facilita procesul de producție;

•

alte

ajutoare

pentru

agenții

economici

care

operează

în

industria cărbunelui cum ar fi cele acordate pentru investiții în retehnologizarea minelor viabile, închiderea și conservarea minelor nerentabile,

unele ajutoare pentru stimularea prospecțiunilor geologice etc.

Sintetic, structura ajutoarelor

de stat sectoriale

acordate pentru industria cărbunelui se află redată în Tabelul 3.5:

Tabel 3.5.

Structura ajutoarelor de stat pentru obiective sectoriale din industria extractivă

-

industria cărbunelui

- în procente -

2001

2002

2003

2004

Ponderea ajutorului de stat acordat pentru obiective sectoriale (industria cărbunelui) în total industrie extractivă

Total, din care pentru:

45,8

41,3

59,8

64,2

Cărbune - ajutoare pentru producția curentă

15,5

22,0

11,5

18,2

Cărbune - alte ajutoare

30,3

19,3

48,3

46,0

Ponderea ajutoarelor de stat pe obiective sectoriale (industria cărbunelui) în total obiective sectoriale din industria extractivă

Total, din care pentru:

100

100

100

100

Cărbune - ajutoare pentru producția curentă

33,9

53,2

19,2

28,4

Cărbune - alte ajutoare

66,1

46,8

80,8

71,6

Ajutoarele de stat pentru ăcărbune - alte ajutoare" au o pondere semnificativă atât în totalul ajutoarelor de stat acordate industriei carbonifere cât și în totalul ajutoarelor de stat acordate în industria extractivă. Acestea s-au acordat în principal sub formă de scutiri/reduceri la plata obligațiilor bugetare restante în scopul continuării programului de închidere/conservare a unor mine și cariere neviabile și realizării de investiții în retehnologizarea minelor viabile. Principalele acte normative care au stat la baza acordării acestor ajutoare de stat au fost:

O.U.G. nr. 87/2003, H.G. nr. 484/2004 și H.G. nr. 1525/2003. De cele mai multe ajutoare au beneficiat Compania Națională a Lignitului Oltenia și Compania Națională a Huilei Petroșani.

Anul 2002 reprezintă o excepție a perioadei analizate: deși ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei carbonifere în totalul ajutoarelor de stat acordate industriei extractive atinge un punct de minim (41,3%), totuși, ajutoarele de stat pentru producția curentă dețin ponderea cea mai ridicată în ajutoarele pentru industria carbonieră. Aceste ajutoare au fost acordate în anul 2002 în principal

sub forma de subvenții pe produs, în baza legilor anuale ale bugetului și a H.G. nr. 311/1999.

3.3.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

Ajutoarele de stat pentru industria extractivă au fost acordate în principal sub forma subvențiilor, scutirilor/reducerilor la plata obligațiilor fiscale și a participării cu capital a statului.

Structura și evoluția ajutorului de stat în industria extractivă în funcție de instrumentele financiare utilizate este redată în Tabelul 3.6:

Tabel 3.6.

Structura

ajutorului

de

stat

din

industria

extractivă

în instrumentele financiare utilizate, în perioada

2002-2004

functie de '

- în procente -

Natura ajutorului

(tipuri de instrumente financiare)

2001

2002

2003

2004

A1

-

Subvenții, alocații, prime, subvenționarea dobânzii, alte sume nerambursabile

66,4

83,8

46,0

48,9

A2

-

Scutiri și reduceri la plata obligațiilor fiscale

0,04

0,01

48,5

43,4

B1

-

Participarea cu capital a statului

15,06

14,39

4,9

5,3

C1

-

Scutiri de dobândă la creditele bugetare

0,0

0,0

0,0

0,0

C2

-

Total scutiri și reduceri la plata

majorărilor de întârziere și a penalităților aferente,

din care, ca urmare a:

18,1

1,8

0,6

2,5

Amânării și/sau eșalonării obligatiilor bugetare

0,0

0,0

0,0

0,0

Scutirii, reducerii și eșalonării majorărilor de întârziere și a penalităților datorate către buget

100,0

100,0

100,0

100,0

D1

-

Acordarea de garantii de stat

0,4

0,0

0,0

0,0

TOTAL

100

100

100

100

Ponderea subvențiilor în totalul ajutorului pentru industria extractivă este foarte mare, cu un vârf de 83,8% în anul 2002. S-au acordat subventii unitare pentru produsele din industria cărbunelui, minereuri neferoase, rare și' nemetalifere. În anii 2003 și 2004, ponderea subvențiilor s-a redus și a crescut ponderea scutirilor și reducerilor la plata obligațiilor fiscale, cele două instrumente financiare fiind utilizate cu preponderență

pentru acordarea ajutorului de stat. Scutirile și reducerile au fost acordate în baza O.G. nr. 87/2003 și autorizate de Consiliul Concurenței prin Decizia nr. 522/11.12.2003, iar subvențiile în baza H.G. nr. 311/1999.

Participarea cu capital a statului a avut ca scop spnJInirea reabilitării și modernizării capacităților de producție, prin eliminarea deficiențelor tehnologice și introducerea în fluxul tehnologic a unor utilaje noi și performante, precum și protecția mediului.

În perioada analizată, valoarea scutirilor și reducerilor la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente acordate pentru industria extractivă a fost redusă, nu s-au acordat scutiri de dobândă la creditele bugetare și nici garanții de stat.

Nivelul și structura ajutoarelor de stat din industria extractivă, în perioada 2002- 2004 în funcție de cele două mari componente -

cheltuieli bugetare

și

renunțări la venituri

-

este prezentată în Tabelul 3.7:

Tabel 3.7.

Nivelul și structura ajutorului de stat din industria extractivă în functie de

natura acestuia, în perioada 2002

-

2004

'

UM

2001

2002

2003

2004

1. Cheltuieli bugetare (A1+81)

Prețuri curente

Mld. ROL

4.022,0

4.463,2

6.850,5

7.246,9

Mii. Euro

154,5

142,8

182,4

178,8

Pondere în total ajutor

acordat industriei extractive

(%)

81,46

98,19

50,9

54,1

Preturi constante 2001

Mld. ROL

4.022,0

3.616,9

4.647,5

4.240,4

2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1)

Prețuri curente

Mld. ROL

913,7

82,7

6.624,1

6.137,1

Mii. Euro

35,1

2,6

176,4

151,4

Pondere în total ajutor

acordat industriei extractive

(%)

18,54

1,81

49,1

45,9

Preturi constante 2001

Mld. ROL

913,7

67,0

4.494,0

3.591,0

TOTAL

Mld. ROL

4.935,7

4.545,9

13.474,6

13.384,0

Cheltuielile bugetare, în special subventiile și alocatiile au cea mai mare pondere în ajutorul de stat pentru industria extra tivă. În an I 2002, indicatorul atinge cea mai mare valoare, apropiindu-se de 100%. Cauza este acordarea în acest an a unor subvenții pentru obiective orizontale societăților Remin S.A. Baia Mare, Minvest

Deva și Cuprumin S.A.

Alba

Iulia, și pentru obiective

sectoriale Companiei Naționale a Huilei Petroșani.

Renunțarea statului la venituri s-a concretizat în special în reduceri/scutiri la plata obligațiilor

bugetare,

acordate

pentru

ăcărbune

-

alte

ajutoare",

salvare­ restructurare și pentru alte obiective. Principalii beneficiari au fost Compania Națională a Lignitului Oltenia, S.C. Moldomin S.A. Caraș Severin, Compania

Națională a Huilei Petroșani, S.C. Minvest S.A. Deva și S.C. Remin S.A. Baia Mare.

În perioada 2003-2004, statul a sprijinit industria extractivă atât recurgând la cheltuieli bugetare cât și renunțând la unele venituri, ponderea celor două categorii în totalul ajutorului fiind apropiată.

Pe tipuri de instrumente financiare utilizate la acordare și în funcție de natura ajutoarelor (cheltuieli bugetare și renunțări la venituri) evoluția ajutoarelor de stat acordate în industria cărbunelui este redată în Tabelul 3.8. respectiv în Tabelul 3.9.

Tabel 3.8.

Structura

ajutorului

de stat

din

industria

cărbunelui

în

functie

de

instrumentele financiare utilizate în perioada 2002 - 2004

'

- în procente -

Natura ajutorului

(tipuri de instrumente financiare)

2001

2002

2003

2004

A1

-

Subvenții, alocații, prime, subvenționarea dobânzii, alte sume nerambursabile

53,6

78,9

26,4

34,0

A2

-

Scutiri și reduceri la plata obligațiilor

fiscale

0,1

0,02

69,4

58,8

B1 - Participarea cu capital a statului

6,0

16,68

4,2

3,7

C1 - Scutiri de dobânda la creditele

bugetare

0,0

0,0

0,0

0,0

C2 - Total scutiri și reduceri la plata

majorărilor de întârziere și a penalităților aferente, din care, ca urmare a:

39,4

4,4

0,0

3,5

- amânării și/sau eșalonării obligațiilor bugetare

0,0

0,0

0,0

0,0

- scutirii, reducerii și eșalonării majorărilor de întârziere și penalităților datorate către buget

100,0

100,0

100,0

100,0

D1

-

Acordarea de garantii de stat

0,9

0,0

0,0

0,0

TOTAL

100

100

100

100

Principala modalitate de acordare a ajutorului de stat în industria carbonieră în anul 2002 au reprezentat-o subvențiile (78,9%) și, într-o mai mică măsură, participarea cu capital a statului. Actul normativ care a stat la baza acestor măsuri de sprijin au fost H.G. nr. 311/1999. Principalii agenți economici care au beneficiat de subvenții pe produs și de participarea cu capital a statului în 2002 au fost S.N.C. Ploiești, Compania Națională a Huilei Petroșani, Compania Națională a Lignitului Oltenia, S.C. Banat Anina S.A. Caraș-Severin.

Perioada

2003-2004

se

caracterizează

printr-o

reducere

substanțială

a subvențiilor acordate de stat, precum și a participării cu capital a statului,

principala măsură de sprijin a agenților economici devenind scutirea/reducerea la plata obligațiilor datorate bugetului de stat.

Tabel

3.9.

Nivelul și structura ajutorului de stat din industria cărbunelui în functie de

natura acestuia în perioada 2002 - 2004

'

- în procente -

UM

2001

2002

2003

2004

1. Cheltuieli bugetare

(A1+81)

Prețuri curente

Mld. ROL

1.346,5

1.793,4

2.466,2

3.233,7

Mii. Euro

51,7

57,4

65,7

79,8

Pondere în total ajutor acordat industriei

cărbunelui

(%)

59,6

95,6

30,6

37,7

Preturi constante 2001

Mld. ROL

1.346,5

1.453,3

1.673,2

1.892,2

2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1)

Prețuri curente

Mld. ROL

913,7

82,7

5.595,6

5.358,2

Mii. Euro

35,1

2,6

149,0

132,2

Pondere în total ajutor acordat industriei cărbunelui

(%)

40,4

4,4

69,4

62,3

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

913,7

67,0

3.796,2

3.135,3

TOTAL

Mld ROL

2.260,2

1.876,1

8.061,8

8.591,9

Conform datelor din tabelul de mai sus, în anul 2002 măsurile de sprijin acordate de stat agenților economici au determinat

aproape în totalitate cheltuieli bugetare, cu preponderența subvenții pe produs.

Începând cu anul 2003, strategia statului în ceea ce privește ajutorul de stat pentru industria carbonieră s-a schimbat, renunțarea la venituri -

în special scutirile/reducerile la plata obligațiilor bugetare - devenind principala sursă de acordare a ajutorului. Aceeași tendință a continuat și în anul 2004.

Sectorul minier este un sector sensibil al economiei românești. Statul român a luat măsuri atât pentru viabilizarea unor mine și cariere cât și pentru închiderea și trecerea în conservare a celor ineficiente. În aceste condiții s-a impus și necesitatea aplicării unor măsuri de protecție socială.

Actele normative care au stat la baza acordării ajutoarelor de stat în industria extractivă fac parte din Programul de restructurare a sectorului minier, care urmează a fi transmis spre analiză Comisiei Europene.

Principalii furnizori ai ajutoarelor de stat acordate pentru industria extractivă au fost Ministerul Economiei și Comerțului și Ministerul Finanțelor Publice.

CAPITOLUL 4

A

AJUTORUL DE STAT ACORDAT INTREPRINDERILOR CE AU

PRESTAT SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2002-2004

Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

definește la art. 11 serviciul de interes economic general (SIEG) ca fiind

ăace/ serviciu prestat În condiții de piață, pentru care există obligații impuse de autoritățile publice privind accesul consumatorilor În mod nediscriminatoriu și/sau alte obligații impuse".

Pentru

perioada

2002-2004,

ajutoarele

de

stat

acordate

în

România întreprinderilor ce au prestat servicii de interes economic general (SIEG) se prezintă după cum urmează:

Tabel 4.1

Situatia ajutoarelor de stat pentru SIEG, în perioada 2002 - 2004*:

'

Unitate de măsură

2002

2003

2004

Total

Mld. ROL

4.558,00

2.444,88

14.230,01

21.232,89

Mii. Euro

145,83

65,09

351,08

562

Pondere în ajutorul national global **

16,94

7,28

23,74

*

Exclusiv ajutoarele de stat acordate în sectorul transporturilor.

**

Exclusiv ajutoarele acordate în agricultură, pescuit și transporturi.

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat acordate în sectorul serviciilor de interes economic general are o evoluție oscilantă. Ponderea acestor ajutoare în ajutorul național global este în anul 2002 de 16,94%, scade în anul 2003 până la nivelul de 7,28%, crescând în anul 2004 până la nivelul de 23,74%.

O contribuție majoră la creșterea cuantumului ajutorului de stat acordat în anul 2004 o are ajutorul de care a beneficiat S.C. Termoelectrica S.A. - producător de energie electrică și termică, sub forma garantării de către stat a creditului extern contractat de societate în valoare de 190.000.000 Euro, echivalentul a 7.812,8 miliarde ROL. Măsura de sprijin a fost autorizată de Consiliul Concurenței prin Decizia nr. 269/2004, considerîndu-se că aceasta compensează obligația de îndeplinire a serviciului de interes economic general.

Majorarea ponderii ajutorului aferent acestui sector în anul 2004 s-a realizat din cauza creșterii valorii absolute a ajutorului pentru SIEG dar și din cauza diminuării ajutorului pentru industria carboniferă și a celui de restructurare.

În acest sector, ajutoarele de stat au fost acordate sub forma unor scheme de ajutor, a unor alocări individuale în cadrul unor astfel de scheme sau prin

intermediul unor ajutoare individuale. O situație comparativă a acestor modalități de acordare a ajutoarelor de stat este prezentată mai jos:

Tabel 4.2

Modalități de acordare a ajutoarelor de stat pentru SIEG, m perioada 2002 - 2004*:

Miliarde ROL

Anul

Alocări individuale în

cadrul unor scheme

Ajutoare de stat

individuale

Scheme de ajutor de stat

2002

2.236,22

1.569,41

752,38

2003

626,89

846,04

971,95

2004

3.773,96

8.715,64

1.740,41

Total

6.637,07

11.131,09

3.464,74

Exclusiv ajutoarele de stat acordate în sectorul transporturilor

Grafic 4.1

100%

80%

60%

40%

20%

0%-t<--- ---+

r

anul 2002

anul 2003

anul2004

GJ

Schema de ajutor de stat

121

Ajutor de stat individual

r:t'l

Alocare individuala in cadrul unei scheme de ajutor de stat

Ponderea ajutoarelor de stat pentru SI EG în funcție de forma de acordare:

Din analiza efectuată se observă oscilația de la an la an a ponderii celor trei forme ale ajutorului de stat, cu mențiunea că, în anul 2004, se constată majorarea gradului în care opțiunea furnizorilor de ajutor de stat s-a îndreptat spre acordarea de alocări individuale în cadrul unor scheme de ajutor de stat, ca efect

al necesității

analizării

particularităților fiecărui

caz

în parte, pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în domeniul ajutorului de stat.

Luând în considerare modalitatea concretă prin care agenții economici ce prestează servicii de interes economic general beneficiază de ajutor de stat, se constată utilizarea a patru măsuri de sprijin ce îmbracă forma unor ajutoare de stat și anume: garanții guvernamentale, subvenții, scutiri la plata taxelor vamale și scutiri la plata unor majorări și penalități de întârziere. Situația ajutoarelor de stat în funcție de modalitatea prin care agenții economici au beneficiat de aceste avantaje este prezentată în Tabelul 4.3:

Tabel 4.3

Situația ajutoarelor de stat pentru

SI EG,

în funcție de natura măsurilor de sprijin, în perioada

2002-2004*:

- Miliarde ROL -

Anul

Garantii guvernam ' ental

e

Subventii

'

Scutiri la plata taxelor vamale

Scutiri la plata unor majorări și penalități de întârziere

2002

3.739,48

752,38

66,14

0,00

2003

1.421,02

971,28

51,91

0,66

2004

12.325,88

1.031,60

163,73

708,81

TOTAL

17.486,38

2.755,26

281,78

709,48

*

Exclusiv ajutoarele de stat acordate în sectorul transporturilor.

Grafic 4.2

anul 2002

anul 2003

anul2004

o

SCUTIRE LA PLATA MAJORĂRILOR ȘI PENALITĂ1]LOR DE ÎNTARZIERE

rn

SCUTIRE TAXE VAMALE

G

SUB\/EN1]1

1!.GARAN1]1

Ponderea ajutoarelor de stat pentru

SIEG

în funcție de forma măsurilor de sprijin utilizate:

în general, ponderea anuală a fiecarui tip de măsură de sprijin în totalul ajutoarelor acordate întreprinderilor ce prestează servicii de interes economic general oscilează, excepție facând ajutoarele de care au beneficiat agenții economici prin intermediul scutirilor de la plata majorărilor și penalităților de întârziere, ce au cunoscut un trend ascendent de la 0,66 mld. ROL în anul 2002 la 708,81 mld. ROL în anul 2004. De notat faptul că, în acest sector, furnizorii de ajutor de stat au ales, în majoritatea cazurilor, acordarea de facilități prin emiterea de garanții guvernamentale pentru creditele contractate de operatori.

CAPITOLUL 5

A

A

A

'

AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU FORTA DE MUNCĂ IN ROMANIA IN PERIOADA 2002-2004

Tratatul instituind Comunitatea Europeană stabilește sub forma unor dispoziții cu caracter de principiu, că unul dintre obiectivele Uniunii Europene în ansamblul său este ăun nivel înalt de ocupare a forței de muncă și de protecție socială".

În contextul aderării la Uniunea Europeană, una dintre prioritățile României este investirea în resursele umane, care constituie atât o modalitate de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă cât și de combatere a excluderii sociale. Această prioritate se regăsește în toate programele, strategiile de dezvoltare și politicile economice și sociale ale Guvernului României.

Strategia la nivel național a urmărit în principal următoarele obiective: atenuarea problemelor cauzate de șomaj, crearea de oportunități de angajare pentru persoanele dezavantajate și excluse social sau amenințate cu riscul excluderii sociale, îmbunătățirea formării profesionale și dezvoltarea pregătirii continue. Aceste obiective s-au conturat din necesitatea de a combate consecințele restructurării economice asupra pieței muncii, determinate de procesele de privatizare și excluderea de pe piața muncii a anumitor categorii de populație și grupuri vulnerabile, precum și din exigențele de a satisface cererea continuă de pregătire

și formare

profesională

în contextul noilor nevoi și tendințe

ale companiilor private.

Realizarea într-o măsură semnificativă a acestor obiective a impus adoptarea unor acte normative prin care să se stimuleze întreprinderile pentru creșterea gradului de ocupare a populatiei active apte de muncă în vederea atingerii obiectivului major al țării, și an me stabilitatea macroeconomică. În acest sens, începând din martie 2002 a intrat în vigoare

Legea nr. 7612002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Prevederile acestei legi reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor și politicilor elaborate în vederea protecției persoanelor pentru riscul de șomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării și adaptării forței de muncă la cerințele pieței muncii.

Legea nr. 76/2002 a avut drept scop realizarea unor obiective specifice pe piața muncii:

•

prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia;

•

încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

•

sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației;

•

asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;

•

stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;

•

stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

•

îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geografice;

•

creșterea mobilității forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se produc în economia națională;

•

protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj.

În vederea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă, legea a instituit scheme de ajutor de stat pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor defavorizate social prin acordarea unor facilități, ce au constat în principal în subvenționarea cheltuielilor cu forța de muncă pe o anumită perioadă de timp și acordarea de credite în condiții avantajoase pentru crearea de noi locuri de muncă, prin înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii.

În vederea aderării la Uniunea Europeană, România a continuat armonizarea legislației naționale cu legislația europeană în materia ajutorului de stat. În acest sens, în anul 2003 Consiliul Concurenței și-a completat legislația secundară cu o serie de regulamente compatibile cu legislația comunitară:

•

,,Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angajaților" cu modificările și completările ulterioare;

•

,,Regulamentul privind ajutorul de stat pentru ocuparea forței de muncă" cu modificările și completările ulterioare.

Scopul notificării și autorizării ajutoarelor de stat acordate de autoritățile publice sau de organismele care administrează fonduri publice este de a urmări măsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurențial normal, într-o economie

de piață în care

prețurile

produselor

și tarifele serviciilor

sunt determinate de cerere și ofertă.

Aceste facilități trebuie să fie compatibile cu legislația care reglementează domeniul ajutorului de stat, în sensul că nu trebuie să afecteze comerțul dintre România și Statele membre sau să conducă la favorizarea anumitor agenți economici sau a producerii anumitor bunuri și/sau servicii în accepțiunea

Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

cu modificările și completările ulteriore, și a articolului 87(1) al Tratatului CE. În general, ajutorul de stat pentru crearea de locuri de muncă, pentru încadrarea în muncă a persoanelor defavorizate sau a persoanelor cu handicap, precum și pentru acoperirea costurilor suplimentare pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap este benefic pentru economie

în ansamblul

său,

în special

atunci

când

acesta

este

acordat întreprinderilor mici și mijlocii din regiunile eligibile pentru ajutor regional.

În anul 2004, Consiliul Concurenței a autorizat schemele de ajutor de stat instituite prin Legea nr. 76/2002 prin Deciziile nr. 224/2004, nr. 225/2004 și nr. 226/2004.

5.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE

Principalii indicatori care caracterizează volumul și tendințele ajutorului de stat pentru combaterea șomajului sunt prezentați în tabelul 5.1:

Tabel 5.1. Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru combaterea șomajului în perioada 2002-2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru combaterea șomajului

Mld. ROL

prețuri curente

337,6

283,9

551,9

457,3

Mld. ROL

prețuri 2001

337,6

230,1

374,4

267,6

Mii. Euro prețuri curente

12,9

9,1

14,7

11,3

Dinamica (an 2001

=

100%)

(%)

100

68,2

110,9

79,3

Ponderea ajutorului de stat pentru combaterea șomajului în ajutorul național global, exclusiv agricultură, pescuit

și transporturi

(%)

0,64

1,06

1,64

0,76

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din economie

Mii ROL/ salariat în prețuri

curente

73,089

62,170

120,217

102,330

Mii ROL/ salariat în prețuri 2001

73,089

50,366

81,577

59,877

GraficuI

5.1.

Evo lut ia

ajutoarelor

de

stat

în

dinamică

acordate

pentru combaterea șomajul ' ui în perioada 2002-2004 (anul 2001

=

100%)

20

00

0

0

0

0

0+-....

......

.

..

.,.

....-

_.-....-r

1

1

8

6

4

2

2001

2002

2003

2004

Ajutoarele de stat acordate pentru combaterea șomajului în perioada 2002-2004 față de anul 2001, considerat an de referință, prezintă o evoluție alternantă, remarcându-se o creștere în prețuri curente la nivelul anului 2003, atingând

551,9 miliarde ROL față de 337,6 miliarde ROL cât s-a înregistrat în anul 2001 și 283,9 miliarde ROL în 2002.

Graficul 5.2. Evolutia numărului de salariati în economie în perioada

-

2002-2004 (an 2001

=

'

100%)

'

100

,,,-

99

98

,,,-

,,,-

,11111111

97

96

,,,-

95

-

-

2001

2002

2003

2004

Numărul mediu de salariați în economie a scăzut în perioada 2001-2004, în medie, cu 1,1 % pe an. Raportat la numărul mediu de salariați în economie, deși în valori nominale ajutorul de stat acordat pe salariat a crescut în medie cu 11,9%, în termeni reali el a scăzut într-un ritm mediu anual de 6,9%. Ajutorul de stat a reprezentat în prețuri constante 73,08 mii ROL/salariat în anul 2001, a înregistrat o scădere în anul 2002 până la 50,36 mii ROL/salariat și a atins un vârf până la 81,57 mii ROL/salariat în anul 2003, după care scade din nou în 2004 până la 59,87 mii ROL/salariat.

Prin implementarea schemelor de ajutor de stat instituite prin Legea nr. 76/2002 s-a asigurat crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă pentru șomeri, fie prin realizarea unor investiții în imobilizări corporale și necorporale, fie prin angajarea de persoane care nu au avut un loc de muncă, care și-au pierdut locul de muncă sau sunt pe cale de a-și pierde locul de muncă.

5.2.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

În perioada 2002-2004 stimularea ocupării forței de muncă din România s-a realizat prin ajutoare de stat concretizate în subvenționarea dobânzii la creditele acordate angajatorilor pentru crearea de noi locuri de muncă și subvenționarea directă a salariului noului angajat pe o perioada determinată, în limita unor cote clar stabilite raportate la salariul minim pe economie.

Nu au fost identificate alte ajutoare de natură fiscală acordate în vederea stimulării

agenților

economici

pentru

încadrarea

în muncă

a

persoanelor defavorizate social prin acordarea unor facilități de natura renunțării la venituri din partea statului prin intermediul sistemului fiscal și de asigurări sociale.

CAPITOLUL 6

AJUTORUL DE STAT ACORDAT PENTRU SERVICII FINANCIARE, TURISM, MEDIAȘI CULTURĂ

ÎN PERIOADA 2002-2004

6.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE

În acest capitol sunt grupate ajutoarele de stat identificate pentru:

•

Servicii financiare;

•

Turism;

•

Media și cultură.

Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru domeniile menționate mai sus este prezentat în tabelul 6.1:

Tabel 6.1.

Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism, media și cultură

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru turism, servicii financiare, media și cultură

Mld. ROL

15,7

424,8

229,8

425,3

Mii. Euro

0,6

13,6

6,1

10,5

Mld. ROL

prețuri constante 2001

15,7

344,2

155,9

248,9

Cuantumul anual al ajutorului de stat/ salariat*

Mii ROL/ salariat

49,5

1.203,9

621,3

1.102,4

Euro/salariat

1,9

38,5

16,5

27,2

Dinamica

(2001=100%)

(%)

100,0

2.191,5

992,5

1.584,3

Ponderea ajutorului de stat acordat în sectorul menționat în:

Ajutorul național global**

(%)

0,03

1,6

0,7

0,7

Valoarea adăugată brută realizată în sectorul servicii

(%)

0,0

0,6

0,3

n.a.***

* Fără numărul angajaților din sectoarele media și cultură.

** Exclusiv agricultură, pescuit și transporturi.

*** Nu există date disponibile.

Evoluția generală a valorii curente a ajutoarelor de stat din această grupă, în perioada 2002-2004 este oscilantă; cuantumul ajutoarelor de stat înregistrează valori mai mari la nivelul anilor 2002 și 2004 pentru ca valoarea acestora în anul 2003 să fie aproximativ la jumătate din cea înregistrată în anii menționați anterior. Totuși, la nivelul anului 2003 se înregistrează

un nivel ridicat al ajutoarelor de stat acordate în domeniul media și cultură - mai mult de jumătate din suma fiind acordată în baza Legii nr. 630/2002 privind cinematografia, caselor producătoare implicate în proiecte cinematografice.

Sume mari s-au acordat în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, pentru toate cele trei domenii analizate în acest capitol; astfel la nivelul anilor 2002 și 2004 ponderea ajutoarelor acordate în baza acestui act normativ depășește 75% (76,78% în 2002, respectiv 76% în 2004).

Numărul salariaților din aceste domenii este într-o continuă creștere și de aceea nu se poate vorbi de valori foarte mari ale cuantumului anual al ajutorului de stat pe salariat.

Ponderea fiecărui domeniu în total grupă este prezentată în tabelul 6.2:

Tabel 6.2.

Structura ajutoarelor de stat acordate pentru serv1c11 financiare, turism, media și cultură

în

functie de domeniul beneficiar

'

- în procente-

2001

2002

2003

2004

Ajutor de stat pentru servicii

financiare, turism, media și cultură,

din care pentru sectorul:

100

100

100

100

servicii financiare

1,2

6,4

1,1

1,2

turism

40,7

13,9

25,1

23,0

media și cultură

58,1

79,7

73,8

75,8

În perioada analizată, ajutoarele au fost acordate într-o proporție semnificativă (peste 70% în perioada 2002-2004) pentru domeniul media și cultură.

Ajutorul de stat acordat pentru servicii financiare are o pondere nesemnificativă în total, deoarece pe piața serviciilor financiare nu a fost necesară o intervenție sust , inută a statului.

Grafic situația se prezintă astfel:

Graficul 6.1.

□ servicii financiare

■

turism

■

media și cultură

Structura ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism, media și cultură în perioada

2002-2004

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

2001

2002

2003

2004

6.2.

OBIECTIVELE ALOCĂRII DE AJUTOARE DE STAT ȘI SUBDOMENIILE BENEFICIARE

La nivel comunitar, sectoarele servicii financiare, turism, media și cultură, sunt considerate sensibile concurențial. Ca urmare, ajutoarele de stat acordate acestor sectoare se află grupate în cadrul obiectivelor sectoriale.

6.2.1.

Ajutorul de stat pentru servicii financiare

În perioada 2002-2004, ajutoarele pentru serviciile financiare au fost reduse ca volum, deoarece în urma ajutoarelor masive acordate în anul 1999 (peste 3.000 miliarde ROL), piața serviciilor financiare s-a reglat și nu a mai fost necesară intervenția statului.

Evoluția ajutoarelor de stat acordate sectorului de servicii financiare în perioada 2002 - 2004 se prezintă în tabelul 6.3:

Tabel 6.3.

Volumul și dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare în perioada 2002

-

2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru servicii financiare

Mld. ROL

0,195

27,17

2,48

5,24

Mii. Euro

0,01

0,87

0,07

0,13

Mld. ROL

prețuri constante

2001

0,195

22,02

1,68

3,06

Dinamica

(2001

=

100%)

(%)

100,0

11.290,78

862,82

1.570,87

Ponderea ajutoarelor de stat pentru servicii financiare în:

Ajutorul național global*

(%)

0,000

0,101

0,007

0,009

Valoarea adăugată brută realizată în sectorul servicii financiare

(%)

0,001

0,077

0,006

n.a.**

* Exclusiv agricultură, pescuit și transporturi.

** Nu există date disponibile.

În anul 2002, creșterea nivelului ajutoarelor de stat se datorează în principal acordării facilităților de natura scutirilor și reducerilor la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente, acordate în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea

arieratelor

bugetare,

agenților

economici

care

își

desfășoară activitatea în sectorul serviciilor financiare.

Ponderea ajutoarelor pentru servicii financiare în ajutorul național global și în valoarea adăugată brută realizată în acest sector, este sub

O, 1

%,

doar în anul 2002 această pondere crește la 0,101% din ajutorul național global, dar, trebuie luat în considerație faptul că valoarea ajutorului național global a înregistrat cea mai scăzută valoare în anul 2002.

6.2.2.

AjutoruI de stat pentru turism

Evoluția ajutoarelor de stat în domeniul turismului, precum și a principalilor indicatori caracteristici se prezintă în tabelul 6.4:

Tabel

6.4.

Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru turism în perioada 2002 -2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru turism

Mld. ROL

6,40

58,85

57,60

97,90

Mii. Euro

0,25

1,88

1,53

2,42

Mld. ROL

prețuri

constante 2001

6,40

47,69

39,08

57,29

Dinamica

(2001

=

100%)

(%)

100,00

745,11

610,56

895,11

Ponderea ajutoarelor de stat pentru turism în:

Ajutorul național global*

(%)

0,01

0,22

0,17

0,16

Valoarea adăugată brută realizată în sectorul turism

(%)

0,03

0,18

0,14

n.a.**

*

exclusiv agricultură, pescuit și transporturi

** n.a. - nu există date disponibile

În

prețuri

curente,

valoarea

ajutorului

de

stat

acordat

sectorului

turism înregistrează un trend ascendent, cu un nivel maxim de 97,9 mld. ROL în anul 2004. În dinamică, față de anul de referință 2001, nivelul ajutorului înregistrează de asemenea creșteri semnificative. Facilitățile acordate au fost de natura reducerilor la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente, precum și de natura creditelor cu dobândă preferențială (în baza O.G. nr. 8/1998 s-a constituit Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului, iar prin

H.G. nr. 32/2000 au fost aprobate Programul de marketing și promovare turistică și Programul de dezvoltare a produselor turistice).

Ponderea în ajutorul național global a oscilat, înregistrând valori mai mici de 1%, cea mai mare pondere înregistrându-se în anul 2002 (0,22% din ajutorul național global).

6.2.3.

Ajutorul de stat pentru media și cultură

În perioada analizată au fost identificate și ajutoare de stat acordate domeniului media și cultură.

Evoluția acestor ajutoare este prezentată în tabelul 6.5:

Tabel 6.5.

Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru media și cultură în perioada

2002 -2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru media și cultură

Mld. ROL

9,11

338,85

169,72

322,23

Mii. Euro

0,35

10,84

4,52

7,95

Mld. ROL

prețuri

constante 2001

9,11

274,59

115,14

188,55

Dinamica (2001

=

100%)

(%)

100,00

3.013,22

1.263,50

2.069,00

Ponderea ajutoarelor de stat pentru media și cultură în:

Ajutorul național global*

(%)

0,02

1,26

0,51

0,54

Valoarea adăugată brută realizată în sectorul media și

cultură

(%)

n.a.**

* Exclusiv agricultură, pescuit și transporturi

** Nu există date disponibile.

Cea mai mare valoare a ajutoarelor de stat a fost înregistrată în anul 2002 datorită ajutoarelor acordate în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, prin care agenții economici care își desfășoară activitatea în acest sector, beneficiază de facilități fiscale de natura scutirilor și reducerilor la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente. Consiliul Concurenței a autorizat alocarea specifică de ajutor de stat ca parte a schemei de ajutor de stat existentă

conținută

de O.U.G.

nr.

40/2002

pentru

recuperarea

arieratelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 491/2002 acordată pentru S.C. Antena 1 S.A. prin Decizia 107/2004 și pentru ProTv Internațional prin Decizia 394/2002.

Ponderea în ajutorul național global depășește 1 %

doar la nivelul anului 2002, în restul anilor ponderea sectorului este mai mică de

O, 1

%.

6.3.

INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE

Evoluția instrumentelor financiare utilizate la acordarea ajutoarelor de stat sectoarelor servicii financiare, turism, media și cultură este prezentată în tabelul care urmează:

Tabel 6.6.

Structura ajutoarelor de stat acordate pentru servicii financiare, turism,

media și cultură în functie de natura ajutorului în perioada 2002-2004

'

- în procente -

Natura ajutorului de stat

2001

2002

2003

2004

A1

-

Subvenții, alocații,

prime, subvenționarea dobânzii, alte sume nerambursabile,

din care pentru:

29,56

12,44

59,06

20,07

- servicii financiare

0,00

0,00

0,00

0,00

- turism, media și cultură

29,56

12,44

59,06

20,07

A2

-

Scutiri și reduceri la plata obligațiilor fiscale,

din care pentru:

2,01

0,14

0,02

3,57

- servicii financiare

O,11

0,01

0,00

0,00

- turism, media, cultură,

1,90

0,13

0,02

3,57

81

-

Participarea cu capital a statului

0,00

0,00

0,00

0,00

C2'

-

Scutiri și reduceri la plata majorărilor de întârziere și a penalităților

aferente,

din care pentru:

68,43

87,42

40,92

76,36

- servicii financiare

1,12

6,39

1,08

1,23

- turism, media, cultură

67,31

81,03

39,84

75,13

D1

-

Acordarea de garanții de stat

0,00

0,00

0,00

0,00

TOTAL

100

100

100

100

Pentru C1 (scutiri de dobândă la credite bugetare) valoarea pe fiecare an a fost sub 0,01% și nu s-a luat în considerație.

Din datele prezentate în tabel rezultă că asistăm la o concentrare în acordarea ajutoarelor de stat în special prin instrumente financiare constând în scutiri și reduceri la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente. În ceea ce privește subvențiile, alocațiile, primele, subvenționarea dobânzii și alte sume nerambursabile se constată că acestea sunt concentrate în proporție de 100% pe domeniile turism, media și cultură. Dimensiunea acestui instrument financiar

este

reprezentată

de

creditele

nerambursabile

acordate

în

baza

Legii

nr. 630/2002 privind cinematografia în proporție de peste 96% în 2002 și 2003, pentru ca în anul 2004 această proporție să ajungă la 100%. Scutirile și reducerile la plata obligațiilor bugetare au procente nesemnificative, pentru ca celelalte instrumente financiare să nu fie utilizate deloc în sprijinirea domeniilor analizate.

Tabel 6.7.

Ajutorul de stat pentru servicii financiare, turism, media și cultură. Sume anuale și dinamica în funcție de natura ajutorului, în perioada 2002

-

2004

UM

2001

2002

2003

2004

1. Cheltuieli bugetare

(A1+81)

Prețuri curente

Mld. ROL

4,64

52,84

135,72

85,35

Mii. Euro

0,18

1,69

3,61

2,11

Pondere în total grupă

%

29,56

12,44

59,06

20,07

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

4,64

42,82

92,07

49,94

Dinamica (2001 = 100%)

%

100,0

922,00

1.982,63

1.075,42

2. Renunțare la venituri (A2+C1+C2+D1)

Prețuri curente

Mld. ROL

11,05

372,03

94,08

340,02

Mii. Euro

0,42

11,90

2,51

8,39

Pondere în total grupă

(%)

70,44

87,56

40,94

79,93

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

11,05

301,48

63,83

198,96

Dinamica (2001 = 100%)

(%)

100,0

2.727,60

577,48

1.800,01

din care, prin sistemul fiscal și al asigurărilor sociale

(A2+C2)

Prețuri curente

Mld. ROL

11,05

372,03

94,08

340,02

Mii. Euro

0,42

11,90

2,51

8,39

Pondere în total grupă

(%)

70,44

87,56

40,94

79,93

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

11,05

301,48

63,83

198,96

Dinamica (2001 = 100%)

(%)

100,0

2.727,60

577,48

1.800,01

Din analiza ponderii cheltuielilor bugetare în total ajutor acordat pentru aceste sectoare, rezultă că în perioada 2001-2004 aceasta a oscilat, înregistrând un nivel maxim în anul 2003 de 59,06%. Această situație este justificată de creșterea semnificativă a valorii creditelor nerambursabile acordate de Consiliul Național al Cinematografiei pentru producția de filme.

Ponderea ajutoarelor de natura renunțării la venituri în total ajutor pentru aceste sectoare depășește 70% pe toată perioada analizată, cu excepția anului 2003, când acestea au scăzut datorită volumului ridicat al ajutorului de stat acordat sub forma

cheltuielilor

bugetare

în

detrimentul

scutirilor

și

reducerilor

la

plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente (acordate în principal în baza O.U.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare).

Ajutoarele de stat acordate prin sistemul fiscal și al asigurărilor sociale reprezintă singura modalitate de renunțare la venituri.

CAPITOLUL 7 AJUTOARELE FISCALE DIN ROMÂNIA ÎN

PERIOADA 2002-2004

Măsurile de ajutor de stat sub forma facilităților fiscale îmbracă forme diferite, de la scutirea/reducerea de la plata impozitului pe profit, a taxelor vamale si a altor taxe și contribuții, până la scutirea de la plata penalităților și majorărilor de întârziere pentru neplata obligațiilor către bugetul de stat și celelalte bugete.

Prezentul

capitol analizează

ajutoarele

fiscale

grupate

pe două categorii, respectiv anularea și reducerea de datorii fiscale (A 2 ) în care sunt cuprinse, reduceri și/sau scutiri de la plata impozitului pe profit a taxelor vamale și a altor taxe și a doua categorie, respectiv scutirile, reducerile, de la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente obligațiilor fiscale acumulate de agentul economic și datorate autorității publice centrale sau locale după caz (C2).

Tabel 7.1. Ajutoarele fiscale acordate in perioada 2002-2004 (preturi curente)

'

Ajutoare fiscale

2001

2002

2003

2004

Scutiri impozite și taxe -

Mld. ROL

6.960

5.737

9.780

15.704

Scutiri majorări și penalităti - Mld. ROL

25.006

10.171

11.355

21.326

În graficul 7.1. este prezentată evoluția ajutoarelor fiscale din România, pe cele două categorii, în perioada 2002-2004.

Grafic 7.1: Evolutia ajutoarelor fiscale din România (2002-2004)

'

30000

25000

20000

15000

10000

5000

o

2001

2002

2003

2004

I

□

Scutiri impozite si taxe - Mld. ROL

■

Scutiri majorari si penalitati - Mld. ROL

I

Se poate observa că ajutoarele fiscale au atins valori man m anul 2001, considerat an de referință în analiza efectuată, în special cele privind scutirea de majorări de întârziere și penalități pentru neplata obligațiilor fiscale, perioada de vârf a procesului de privatizare, și tendința de scădere a acestora până în 2004 când se înregistrează o creștere ca urmare a finalizării marilor privatizări.

Ajutoarele de stat acordate sub forma scutirilor totale și/sau parțiale de la plata impozitului pe profit și a altor taxe în scopul realizării de investiții și creării de noi locuri de muncă, au fost instituite prin 4 acte normative principale, respectiv Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, Legea nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe

cu

impact

semnificativ

în economie

și

O.G.

nr.

65/2001

privind constituirea

și

funcționarea

parcurilor

industriale

și

au

avut

ca

obiectiv dezvoltarea regională.

Necesitatea reducerii decalajului economic existent nu numai între diferitele regiuni ale țării dar și fața de Statele membre UE, a determinat statul să recurgă la acordarea ajutoarelor având ca obiectiv dezvoltarea regională.

La nivelul anului 2004 cuantumul ajutoarelor de stat acordată în baza actelor normative menționate mai sus reprezintă circa 4% din volumul total pe țară al ajutoarelor de stat mai puțin agricultura, pescuitul și transporturile.

Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere a suferit o serie de modificări și completări astfel încât facilitățile, de care au beneficiat agenții economici care au desfășurat activitate în zonele libere, au fost sub forma:

•

scutirii de la plata impozitului pe profit, acordate agenților economici care au realizat până la 1 iulie 2002 investiții în active corporale amortizabile în valoare de cel puțin 1.000.000 USD (conform prevederilor art. 35(5) din Legea nr. 414/2002 abrogată și înlocuită prin prevederile art. 38(3) din Codul Fiscal), măsură valabilă până la 31 decembrie 2006;

•

reducerii de la plata impozitului pe profit, în sensul că se plătea o cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespundea veniturilor din activitățile desfășurate pe bază de licență (conform prevederilor art. 2(3) din Legea nr. 414/2002, abrogat și înlocuit prin prevederile art. 38(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal), măsură valabilă până la 31 decembrie 2004.

Ponderea facilităților acordate în zonele libere în totalul ajutoarelor de stat (mai puțin agricultura, pescuitul și transporturile) la nivelul anului 2004 este foarte mică, de 0,24%.

Prin Legea nr. 244/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, s-a realizat compatibilizarea ajutorului de stat existent pentru operatorii și administrațiile zonelor libere, în sensul că acesta se acordă în limita intensității maxime admise conform prevederilor

Regulamentului privind ajutorul de stat regional

adoptat de către Consiliul Concurenței.

În scopul armonizării cu legislația comunitară în domeniul ajutorului de stat și având în vedere tendința generală de reducere a facilităților

fiscale, prin prevederile H.G. nr. 1900/2004 se acordă agenților economici care au încheiat contracte de concesiune cu administrațiile zonelor libere până la data de 1 iulie 2002, ajutor de stat constând în diminuarea redevenței pe care agenții o plătesc conform contractelor de concesiune perfectate cu acestea.

Facilitățile fiscale acordate agenților economici cu certificat de investitor în zonele defavorizate

prin

prevederile

O.U.G.

nr.

24/1998

privind

regimul

zonelor defavorizate,

au

suferit

de

asemenea

o

serie

de

modificări,

în

sensul compatibilizării măsurilor de ajutor de stat cu legislația în domeniul ajutorului de stat.

Urmare modificărilor și completărilor aduse O.U.G. nr. 24/1998, au rămas în vigoare următoarele facilități ce se pot acorda agenților economici cu certificat de investitor în zonă defavorizată:

•

scutirea de impozit pe profit aferent investițiilor noi, pentru persoanele juridice care au obținut înainte de 1 iulie 2003 certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată (pe toată durata de existență a zonei defavorizate);

•

scutirea de la plata taxelor vamale pentru materiile prime și componente importate, necesare în vederea realizării producției proprii în zonă, cu excepția importului de materii prime pentru producția, prelucrarea și conservarea cărnii (măsură valabilă până la sfârșitul lunii februarie 2005);

•

scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri necesare realizării investiției (măsură valabilă până la sfârșitul lunii februarie 2005).

Menționăm că, deși, conform prevederilor legale ajutorul de stat sub forma scutirii de impozit pe profit va fi acordat pe toată durata de existență a zonei defavorizate,

faptul că acesta nu trebuie să depășească nivelul maxim al intensității va determina reducerea în timp a numărului beneficiarilor de ajutor de stat.

Ponderea facilităților acordate în zonele defavorizate în totalul ajutoarelor de stat (mai puțin agricultura, piscicultura și transporturile) la nivelul anului 2004 este de cca. 3%.

Prin Legea nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, modificată și completată, s-au acordat o serie de facilități sub forma scutirii de la plata taxelor vamale precum și sub forma deducerii din profitul realizat a unei cote suplimentare de 20% din valoarea investițiilor realizate până la data de 31 decembrie 2006.

Valoarea totală a facilităților acordate prin acest act normativ este, pentru anul 2004 de numai 363,4 mld. ROL, ceea ce reprezintă 0,6% din totalul ajutoarelor (mai puțin agricultura, piscicultura și transporturile).

În ceea ce privește O.G. nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, prin care sunt instituite o serie de măsuri de ajutor de stat sub forma scutirilor de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației terenului aferent parcului industrial, și a reducerii impozitului pe profit, acordate societăților comerciale administratori, menționăm că activitatea acestor parcuri este încă în faza de organizare, ajutoarele de stat mentionate mai sus, fiind acordate abia din anul 2004. În perioada 2002-2004 au 'fost emise decizii de autorizare a ajutoarelor de stat pentru un număr de 25 parcuri industriale.

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un sector de bază pentru dezvoltarea unei economii moderne și dinamice, acestea având abilitatea de a reacționa în mod flexibil într-o piață concurențială. De altfel, Comisia Europeană consideră că autorizarea ajutoarelor de stat pentru I.M.M. este o măsură ce se încadrează între obiectivele propuse în politica ajutoarelor de stat la nivel comunitar.

În acest scop, Guvernul României a luat o serie de măsuri pentru a dezvolta sectorul I.M.M., inițial sub forma acordării unor facilități fiscale și în continuare prin acordarea unor fonduri nerambursabile în vederea dezvoltării și susținerii

I.M.M.

La data apariției, Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a instituit o serie de facilități fiscale sub forma scutirilor de la plata taxelor vamale precum și

reducerea impozitului pe pr - ofit, facilit , ăti care în anul 2003 au înregistrat o valoare de cca. 132 miliarde ROL. ln anul 2004 facilităt , ile fiscale acordate au cunoscut o

diminuare masivă, valoarea acestora ajungând la 0,5 miliarde ROL, accentul punându-se pe acordarea unor fonduri nerambursabile.

De altfel, în anul 2004 legea a fost abrogată printr-o nouă reglementare, respectiv prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Facilitățile de natură fiscală au fost abrogate,

I.M.M.

beneficiind

de

ajutoare

de

stat

sub

forma

alocațiilor

financiare nerambursabile, credite cu dobândă redusă, și alte scheme și instrumente financiare.

În ceea ce privește recuperarea arieratelor bugetare, înregistrate ca urmare a dificultăților în încasarea obligațiilor bugetare pe care agenții economici le datorau statului, au fost luate o serie de măsuri prin adoptarea unor acte normative.

Astfel, prin prevederile O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare și ale O.Li.G. nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, s-au acordat ajutoare de stat sub forma scutirii și/sau reducerii de majorări de întârziere și/sau de penalități de întârziere în situația în care agenții economici debitori plăteau obligațiile restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și de sănătate, precum și către bugetele locale, conform condițiilor impuse, atât prin

actul normativ cât și în deciziile de autorizare emise de către Consiliul Concurenței.

În cazul în care agenții economici debitori nu respectă condițiile de acordare a scutirilor și/sau amânărilor respective, se pune în sarcina acestora întreaga sumă neplătită, inclusiv obligația de plată a majorărilor și penalităților de întârziere calculate de la data la care termenele și/sau condițiile stabilite nu au fost respectate.

Ajutoarele acordate în baza prevederilor O.G. nr. 11/1996 au cunoscut un trend descrescător, iar în anul 2004 actul normativ menționat nu a mai produs efecte.

Prin prevederile O.U.G. nr. 40/2002 s-au acordat ajutoare de stat sub forma scutirii și/sau reducerii de majorări de întârziere și/sau de penalități de întârziere în situația în care agenții economici debitori plăteau obligațiile restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale precum și către bugetele locale, conform unor condiții similare celor stabilite prin O.G. nr. 11/1996.

Din raportările furnizorilor a rezultat, în anul 2004, o valoare totală a ajutoarelor de stat acordate în baza O.U.G. nr. 40/2002 de cca. 5.595 miliarde ROL, fat , ă de

6.117 miliarde

ROL în 2003, reprezentând

9,33% din valoarea totală a

ajutoarelor de stat (mai puțin agricultura, piscicultura și transporturile), marea majoritate a acestora având ca obiectiv salvarea sau restructurarea firmelor.

O altă serie de facilități fiscale, sub forma scutirilor totale sau parțiale de la plata obligațiilor

restante

reprezentând

impozite, taxe, contribuții

și alte venituri bugetare, precum și sub forma scutirilor de la plata dobânzilor și penalităților aferente obligațiilor bugetare datorate și neachitate, au fost acordate societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar sau asociat, precum și regiilor autonome, prin Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, în scopul creșterii atractivității acestora la momentul privatizării.

Emiterea acestui act normativ a fost determinată de intensificarea eforturilor pentru trecerea în proprietate privată a societăților comerciale, în special a celor cu situație economică dificilă prin a căror slabă funcționare sunt

influențate rezultatele la nivel macroeconomic, condiționând totodată situația economică a altor agenți economici și care pot duce la crearea unor probleme în plan social.

Din raportările furnizorilor a rezultat o valoare totală pe anul 2004 de 7.476,3 miliarde ROL față de 3.988,4 miliarde ROL acordată în anul 2003 ca ajutor pentru restructurare, ceea ce reprezintă 12,5% din valoarea totală a ajutoarelor de stat (mai puțin agricultura, pescuitul și transporturile).

Valorile înregistrate indică accelerarea procesului de privatizare în vederea eliminării companiilor producătoare de pierderi și îmbunătățirii climatului de afaceri.

CAPITOLUL 8

A

AJUTOARE

DE

STAT ACORDATE ÎN SECTORUL TRANSPORTURI, IN PERIOADA 2002-2004

8.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE ÎNREGISTRATE

În România, sectorul transporturi este diversificat

și destul de extins dar insuficient dezvoltat, fiind necesară o îmbunătăt , ire a infrastructurii în conformitate cu standardele europene. De aceea, modernizarea ramurii transporturilor este o necesitate în vederea dezvoltării economice și interoperabilității europene.

Alocarea de fonduri publice pentru susținerea activităților de transport reprezintă o prioritate, întrucât costurile investiționale sunt mari iar recuperarea acestora solicită timp îndelungat.

Volumul ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2002-2004 și principalii indicatori care reflectă caracteristicile înregistrate de aceste ajutoare sunt prezentate în tabelul 8.1:

Tabel 8.1.

Volumul ajutoarelor de stat acordate în transporturi în perioada 2002 -2004

Total ajutor de stat pentru transporturi

UM

2001

2002

2003

2004

Mld. ROL

14.703,7

12.821,6

12.435,3

13.682,8

Mii. Euro

564,9

410,2

331,1

337,6

Mld. ROL

prețuri constante 2001

14.703,7

10.390,4

8.419,3

8.006,2

Dinamica (2001 = 100%)

(%)

100

70,7

57,3

54,5

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din transporturi

MiiROU salariat

40.993,8

36.796,2

36.206,4

42.944,5

Euro/

salariat

1.575,0

1.177,3

964,1

1.059,5

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi în:

Ajutorul național global (inclusiv agricultura, piscicultura și transporturi)

(%)

20,8

27,0

21,9

14,4

Valoarea adăugată brută realizată în transporturi

(%)

20,1

13,2

10,4

n.a.*

*Nu există date disponibile.

Ajutorul de stat alocat sectorului transporturi a înregistrat o scădere ușoară în anul 2004 față de anul 2001, în valoare absolută (prețuri curente), dar în prețuri constante se remarca o scădere constantă a acestuia, ajungând la 54,5% în 2004 fața de anul de referința. De asemenea și ca pondere se evidențiază o scădere în raport cu ajutorul național global (14,4% în 2004, față de 20,8% în 2001).

După cum se poate constata, cuantumul maxim al ajutorului ce revine pe un salariat este înregistrat în anul 2004, fapt datorat scăderii numărului de salariați; același indicator exprimat însă în Euro/salariat prezintă o ușoară creștere doar fat , ă de anul 2003.

Ponderea

ajutorului

în valoarea

adăugată

brută

a ramurii

are

un trend descendent, maximul de 20,1% fiind consemnat în anul 2001, iar minimul de 10,4% în anul 2003.

Evoluția ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale sectorului de transporturi diferă semnificativ de la un subdomeniu la altul, evoluția fiind prezentată în tabelul 8.2.

Tabel

8.2.

Nivelul ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale transporturilor în perioada 2002 - 2004

- Mld. ROL preturi constante 2001-

2001

2002

2003

2004

Total transporturi,

din care:

14.703,7

10.390,4

8.419,3

8.006,2

Transport feroviar

6.316,3

4.288,8

3.979,9

4.235,5

Transport aerian

6.513,1

2.678,8

1.099,1

798,2

Transport naval

154,7

54,4

5,8

12,6

Transport auto combinat

326,7

339,1

199,5

267,1

Alte subdomenii ale transporturilor

1.392,9

3.029,3

3.135,0

2.692,8

În anul 2004 cuantumul ajutoarelor de stat în transporturi înregistrează o scădere cu circa 40% față de anul de referință 2001. Descreșterea a fost în principal rezultatul finalizării unei prime etape de aplicare a politicilor de restructurare și modernizare a sectorului de transporturi.

8.2.

SUBDOMENIILE BENEFICIARE DE AJUTOR DE STAT ÎN SECTORUL TRANSPORTURI

Structura ajutorului de stat acordat sectorului de transporturi pe subdomenii beneficiare este prezentată în tabelul 8.3:

Tabel 8.3.

Structura ajutorului de stat pentru transporturi pe subdomenii beneficiare

- în procente -

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat acordat pentru transporturi,

din care pentru:

100

100

100

100

Transport feroviar

43,0

41,3

47,3

52,9

Transport aerian

44,2

25,8

13,0

10,0

Transport naval

1,1

0,5

O,1

0,2

Transport auto combinat

2,2

3,3

2,4

3,3

Alte subdomenii ale transporturilor

9,5

29,1

37,2

33,6

Din analiza evoluției ponderii ajutoarelor de stat acordate pe subdomenii ale transporturilor rezultă următoarele:

•

în perioada 2002-2004, ponderea principală a fost deținută de ajutoarele de stat acordate

transportului feroviar

și

alte subdomenii ale transporturilor

(peste 85%), ca urmare a unor măsuri vizând restructurarea activității, reînnoirea și modernizarea bazei materiale; începând cu anul 2002, ponderea ajutoarelor acordate

transporturilor aeriene

scade, ajungând în 2004 la 10,0%;

•

ajutoarele de stat pentru

transportul naval și fluvial

dețin o pondere nesemnificativă și sunt în scădere (de la 0,5% în anul 2002 la 0,2% în anul 2004);

•

ajutoarele de stat pentru

transportul auto combinat

își mențin o pondere scăzută, de circa 3,3% în 2002 și 2004, datorită în principal liberalizării aproape în totalitate a acestui segment;

•

în categoria

alte subdomenii ale transporturilor

sunt cuprinse, în special, ajutoarele de stat acordate pentru susținerea și reabilitarea metroului bucureștean; ponderea acestor ajutoare înregistrează un trend ascendent. Astfel, dacă în anul 2001 ponderea lor era de circa 10% în total ajutor de stat acordat în transporturi, în anul 2004 crește la 33,6%.

Graficul 8.1.

Structura ajutoarelor de stat acordate transporturilor, în perioada 2002-2004

Structura ajutorului de stat acordat pentru transporturi

100%

90%

80%

Pondere in

70%

total ajutor

60%

pentru

50%

transport

40%

30%

20%

10%

0%

= ::b iJ

2002 2003 2004

Anul

□

transport aerian transport feroviar

•

alte subdomenii ale transportului

■

transport auto combinat

•

transport naval

8.2.1.

Ajutorul de stat pentru transportul feroviar

Acest subcapitol analizează toate componentele Societății Naționale - Căile Ferate Române, care în perioada analizată a fost supusă unui proces de restructurare și modernizare, proces ce s-a intensificat în anii 2002-2004, aceste măsuri având caracterul unor compensări pentru realizarea unui serviciu public de interes economic general (Decizia Consiliului Concurenței nr. 180/2004).

Caracterizarea generală a măsurilor de ajutor acordate transportului feroviar, respectiv volumul, dinamica, precum și ponderea în total ajutor de stat pentru transporturi și în valoarea adăugată brută sunt prezentate în tabelul 8.4:

Tabel 8.4.

Volumul și dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor feroviare în perioada 2002-2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru transporturi feroviare

Mici. ROL

6.316,3

5.292,4

5.878,3

7.238,5

Mii. Euro

242,7

169,3

156,5

178,6

Mici. ROL prețuri constante 2001

6.316,3

4.288,8

3.979,9

4.235,5

Dinamica (2001 = 100%)

(%)

100,0

67,9

63,0

67,1

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în:

Ajutorul național global

(%)

8,9

11,1

10,4

7,6

Ajutorul de stat acordat transporturilor

(%)

43,0

41,3

47,3

52,9

Valoarea adăugată brută realizată în transporturi

(%)

8,6

5,5

4,9

n.a.*

Valoarea adăugată brută realizată în transportul feroviar

(%)

35,4

27,6

28,0

n.a.*

* Nu există date disponibile.

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în ajutorul național global a înregistrat un trend descendent. Astfel, în 2002 ponderea a fost de 11,1%, în anul 2003 a scăzut la 10,4%, iar în anul 2004 a ajuns la 7,6%.

Analizând dinamica ajutorului de stat pentru transporturi feroviare, se observă o relativă mentinere a acestuia la circa 67%.

'

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi feroviare în valoarea adăugată brută realizată în transporturi în perioada 2002-2003, a înregistrat de asemenea un nivel constant de cca. 28%. Această evoluție ilustrează aportul scăzut al ajutorului de stat în valoarea adăugată brută realizată în transporturi.

Instrumentele financiare utilizate la acordarea ajutorului de stat pentru transportul feroviar sunt:

•

acordarea de garanții de stat pentru unele credite contractate de

S.N.C.F.R. destinate, în special, reabilitării infrastructurii transporturilor feroviare;

•

cheltuielile de capital pentru modernizarea și revitalizarea activităților din transportul feroviar;

•

subvenții directe pentru transportul pe calea ferată.

8.2.2.

Ajutorul de stat pentru transportul aerian

Eforturile de aliniere a serviciilor de transport aerian din România la standardele europene s-au materializat prin modernizarea unor aeroporturi și a bazei de transport.

Ajutoarele de stat acordate transportului aerian au ocazionat cheltuieli bugetare pentru realizarea investițiilor, fapt ilustrat și prin evoluțiile principalilor indicatori care caracterizează ajutoarele de stat acordate transportului aerian, indicatori evidențiați în tabelul 8.5:

Tabel 8.5.

Volumul și dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor aeriene,

în perioada

2002-2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru transporturi aeriene

Mld. ROL

6.513,1

3.305,6

1.623,4

1.364,2

Mii. Euro

250,2

105,8

1.099,1

798,2

Mld. ROL

prețuri constante 2001

90,5

144,8

65,3

18,5

Dinamica (an 2001=100%)

(%)

100,0

41,1

16,9

12,3

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi aeriene în:

Ajutorul național global

(%)

9,2

7,0

2,9

1,4

Ajutorul de stat acordat transporturilor

(%)

44,2

25,8

13,0

10,0

Valoarea adăugată brută realizată în transporturi

(%)

8,9

3,4

1,4

n.a.*

Valoarea adăugată brută

realizată în transportul aerian

(%)

185,2

84,6

34,4

n.a.*

* Nu exista date disponibile

Din datele tabelului rezultă că ponderea ajutoarelor de stat acordate transportului aerian în total ajutorului de stat acordat sectorului de transporturi a avut un trend accentuat descendent pe toată perioada analizată; astfel în 2001 reprezentau aproximativ 44%, în 2002 au avut o pondere de circa 26%, iar în 2004 au scăzut la 10%, ca urmare a finalizării procesului de modernizare și restructurare a acestei subramuri a transportului.

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi aeriene în valoarea adăugată brută realizată în sectorul transporturi a înregistrat, de asemenea, o scădere accentuată ajungând în 2004 la 1,4%.

8.2.3.

Ajutorul de stat pentru transportul naval

Ajutoarele de stat acordate pentru transportul naval se referă la:

•

transportul maritim;

•

transportul fluvial pe Dunăre.

În sectorul de transporturi navale, ajutoarele de stat acordate au avut o arie relativ restrânsă, limitându-se în special la măsuri de sprijin din partea statului (subvenționarea transportului de călători pe căile navigabile ale Deltei Dunării), precum și la garantarea unor credite necesare modernizării infrastructurii de transport fluvial (Decizia Consiliului Concurenței nr. 179/2004).

Volumul, dinamica și ponderea acestor ajutoare în valoarea adăugată brută și în total ajutoare pentru transport sunt prezentate în tabelul 8.6:

Tabel 8.6.

Volumul și dinamica ajutoarelor de stat acordate transporturilor navale,

în

perioada 2002-2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru transporturi navale

Mld. ROL

154,7

67,1

8,5

21,6

Mii. Euro

5,9

2,1

0,2

0,5

Mld. ROL prețuri constante 2001

154,7

54,4

5,8

12,6

Dinamica (an 2001 = 100%)

(%)

100,0

35,1

3,7

8,2

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi navale în:

Ajutorul national global

(%)

0,22

0,14

0,01

0,02

Ajutorul de stat acordat transporturilor

(%)

1,1

0,5

O,1

0,2

Valoarea adăugată brută realizată în transporturi

(%)

0,21

0,07

0,01

n.a.*

Valoarea adăugată brută

realizată în transportul naval

(%)

7,9

2,9

0,6

n.a.*

d1spon1b1le.

.. * Nu există date

Ponderea ajutorului de stat pentru transporturi navale, în ajutorul de stat acordat transporturilor, deține un procent redus.

De asemenea,

în perioada

analizată,

ponderea

ajutorului de stat pentru transporturi

navale în valoarea adăugată

brută realizată în transporturi

a înregistrat o cotă nesemnificativă.

8.2.4.

Ajutorul de stat pentru transportul auto combinat

În acest subdomeniu sunt cuprinse ajutoare pentru:

•

transport auto de pasageri, urban și interurban;

•

transport auto de marfă;

Rețeaua drumurilor publice din România face parte din patrimoniul național și constituie infrastructura rutieră pe care se desfășoară majoritatea transporturilor de pasageri și marfă.

Volumul, dinamica și ponderea acestor ajutoare în total ajutorului de stat și în valoarea adăugată brută sunt redate în tabelul care 8.7:

Tabel 8.7.

Volumul și dinamica ajutoarelor de stat acordate transportului auto combinat, în perioada 2002

-

2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru transportul auto combinat

Mld. ROL

326,7

418,4

294,7

456,5

Mii. Euro

12,6

13,4

7,8

11,3

Mld. ROL

prețuri constante

2001

326,7

339,1

199,5

267,1

Dinamica (an 2001=100%)

(%)

100,0

103,8

61,1

81,8

Ponderea ajutorului de stat pentru transportul auto combinat în:

Ajutorul național global

(%)

0,5

0,9

0,5

0,5

Ajutorul de stat acordat transporturilor

(%)

2,2

3,3

2,4

3,3

Valoarea adăugată brută realizată în transporturi

(%)

0,4

0,4

0,2

n.a.*

Valoarea adăugată brută realizată în transportul auto combinat

(%)

3,9

5,3

4,4

n.a.*

*

nu există date d1spon1 . b .

1le

Ajutoarele pentru transporturile auto au fost foarte scăzute ca pondere în total ajutor acordat sectorului transporturi. Astfel ponderea în ajutorul național global a fost de 0,5% în 2003 și 2004, iar ponderea ajutorului de stat pentru transportul auto combinat în valoarea adăugată brută realizată în transporturi este în scădere. Astfel în 2002 a fost de 0,4% iar în 2003 a fost de 0,2%.

Instrumentele

financiare

folosite

au

fost,

în

principal,

de

natură

fiscală: reduceri/scutiri de taxe vamale sau amânări/reduceri la plată a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente. Alt instrument folosit a fost de natura

compensărilor pentru realizarea unui serviciu public de interes economic general (pentru transportul urban de călători).

8.2.5.

Ajutorul de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor

Ajutoarele de stat din această grupă se referă în principal la S.C. Metrorex S.A. și la agenții economici care operează în domeniul transporturilor sub alte forme, precum și pentru unele servicii de manipulare și depozitare aferente activităților de transport.

Evoluția acestor ajutoare de stat este prezentată în tabelul 8.8:

Tabel 8.8.

Volumul și dinamica ajutoarelor de stat acordate pentru alte subdomenii ale transporturilor, în perioada 2002

-

2004

UM

2001

2002

2003

2004

Total ajutor de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor

Mld. ROL

1.392,9

3.738,1

4.630,4

4.602,0

Mii. Euro

53,5

119,6

123,3

113,5

Mld. ROL prețuri constante 2001

1.392,9

3.029,3

3.135,0

2.692,8

Dinamica

(an 2001 = 100%)

(%)

100,0

217,5

225,1

193,3

Ponderea ajutorului de stat pentru alte subdomenii ale transporturilor în:

Ajutorul național global

(%)

2,0

7,9

8,2

4,8

Ajutorul de stat acordat transporturilor

(%)

9,5

29,1

37,2

33,6

Valoarea adăugată brută

realizată în transporturi

(%)

1,9

3,9

3,9

n.a.*

Valoarea adăugată brută realizată în ăalte subdomenii ale

transporturilor"

(%)

3,3

5,9

5,4

n.a.*

* Nu există date disponibile

Ponderea acestor ajutoare de stat în ajutorul național global în 2002 și 2003, se situează la aproximativ același nivel (8%), iar în anul 2004, ajutoarele au scăzut la 4,8%.

Acest subsector beneficiază de ajutoare de stat în special pentru susținerea activității de transport în comun cu metroul. Prin Decizia nr. 301/2004, Consiliul Concurenței autorizează ajutorul de stat de care urmează să beneficieze S.C. de Transport cu Metroulă Metrorex" S.A.

Dacă se analizează însă ponderea în valoarea adăugată brută a ajutorului de stat pentru ăalte subdomenii ale transporturilor" se observă că în anii 2002 și 2003 se menține un nivel care nu depășește 6%.

8.3.

INSTRUMENTELE FINANCIARE

În perioada 2002-2004 ajutoarele de stat pentru transporturi au fost acordate utilizând următoarele instrumente financiare:

•

subvenții, alocații, prime, dobânzi subvenționate, alte sume nerambursabile;

•

participarea cu capital a statului la procesul de modernizare și retehnologizare a sectorului;

•

acordarea de facilități fiscale ca: reduceri/scutiri de taxe vamale pentru unele importuri, amânări/eșalonări;

•

scutiri/reduceri la plată a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente;

•

acordarea de garanții de stat pentru credite externe.

Structura ajutoarelor de stat pe tipuri de instrumente financiare utilizate se află redată în tabelul 8.9:

Tabel

8.9.

Structura ajutorului de stat acordat sectorului de transporturi pe tipuri de instrumente financiare în perioada 2002-2004

- în procente -

Natura ajutorului

(tipuri de instrumente financiare)

2001

2002

2003

2004

A1

-

Subvenții, alocații, prime, subvenționarea dobânzii, alte sume nerambursabile

72,6

83,1

87,8

78,1

A2

-

Scutiri și reduceri la plata obligatiilor fiscale

3,3

8,4

3,9

5,7

81

-

Participarea cu capital a statului

7,0

5,6

5,8

11,3

C1

-

Scutiri de dobândă la creditele

bugetare

0,0

0,0

0,0

0,0

C2

-

Scutiri și reduceri la plata majorărilor de întârziere și a penalităților

aferente

0.4

2,2

1,7

2,6

D1

-

Acordarea de garanții de stat

16,7

0,7

0,8

2,3

TOTAL

100

100

100

100

Structura

ajutoarelor

de stat reflectă,

în principal sursele

de finanțare

a cheltuielilor efectuate în vederea restructurării, modernizării si retehnologizării sectorului transporturi.

Ponderea principală în cadrul instrumentelor financiare o are grupa A1 ăsubvenții, alocații, prime, subvenționarea dobânzii, alte sume nerambursabile" care se menține pe întreaga perioadă analizată, la circa 83% din totalul tipurilor de instrumente financiare folosite.

De asemenea se observă o creștere a ajutoarelor de stat acordate sectorului transporturi sub forma participării cu capital a statului, de la 5,6% în 2002, la 11,3% în 2004, precum și a celor sub forma acordării de garanții de stat de la

O, 7% în 2002 la 2,3% în 2004.

În funcție de natura ajutoarelor de stat acordate sectorului de transporturi, nivelul și structura acestora sunt prezentate în tabelul 8.1O:

Tabel 8.10.

Nivelul și structura ajutorului de stat în functie de natura acestuia

'

UM

2001

2002

2003

2004

1. Cheltuieli bugetare (A1+81)

Prețuri curente

Mld. ROL

11.708,4

11.378,8

11.644,0

12.233,6

Mii. Euro

449,9

364,1

310,0

301,8

Pondere în total ajutor acordat transporturilor

(%)

79,6

88,7

93,6

89,4

Preturi constante 2001

Mld. ROL

11.708,4

9.221,1

7.899,6

7.158,4

2. Renuntare la venituri (A2+C1+C2+D1)

Prețuri curente

Mld. ROL

2.995,3

1.442,8

791,3

1.449,2

Mii. Euro

115,1

46,2

21,1

35,8

Pondere în total ajutor acordat transporturilor

(%)

20,4

11,3

6,4

10,6

Preturi constante 2001

Mld. ROL

2.995,3

1.169,2

535,7

848,0

TOTAL

Mld. ROL

14.703,7

12.821,6

12.435,3

13.682,8

(%)

100

100

100

100

Din datele tabelului de mai sus rezultă că ajutoarele de stat pentru transporturi au fost acordate în special sub forma cheltuielilor bugetare.

În perioada 2002-2004, din analiza structurii ajutorului de stat în funcție de natura acestuia rezultă că circa 90% din sumele alocate au fost reprezentate de cheltuielile bugetare sub forma acordării cu titlu gratuit a unor sume sau a participării cu capital a statului.

Acest fapt a fost determinat de politica de modernizare și restructurare din sectorul transporturi, precum și datorită aplicării noilor Regulamente privind ajutorul de stat, care reglementează

cadrul juridic armonizat

cu legislația europeană și care au început să se aplice din ianuarie 2003.

CAPITOLUL 9

AJUTORUL DE STAT ACORDAT AGRICULTURII ȘI PESCUITULUI ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002 - 2004

9.1.

VOLUM ȘI TENDINȚE

Ajutoarele acordate pentru sectorul agricol al economiei naționale sunt de o importanță deosebită pentru România, întrucât populația ocupată în acest sector reprezintă peste 35% din totalul populației ocupate.

În România asistăm la o reorganizare a producătorilor individuali care dețin în proprietate suprafețe mici de terenuri și care încearcă să se constituie în asociații agricole comparabile ca suprafață cu cele din Uniunea Europeană, în scopul atingerii unor performanțe economice care să le poată asigura dezvoltarea ulterioară și confruntarea cu Piața unică europeană după momentul aderării.

În cadrul Uniunii Europene, Comisia a adăugat la legislația cu privire la ajutoarele de stat, încă din 1997, un set nou de reglementări specifice pentru agricultură, iar acest domeniu este abordat și de noile Linii directoare ce prevăd reglementări alternative

pentru

agricultură,

permitând

Statelor

membre

să

aleagă reglementarea cea mai potrivită. În se sul Liniilor directoare, ,,sector agricol" înseamnă toate operațiunile de producere și comercializare a produselor de la Anexa I a Tratatului, inclusiv piscicultura și acvacultura.

În paralel

cu continuarea

procesului

de reformă

și

finalizarea

privatizării structurilor din portofoliul statului, Guvernul României, conform angajamentelor asumate, a parcurs și etapele atingerii acquis-ului comunitar în scopul pregătirii competitorilor

naționali,

încă

înainte

de

aderarea

României

la

Uniunea Europeană.

Astfel, prin modificările și completările aduse

Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

de Legea nr. 603/2003, la articolul 4 se prevede că "acordarea ajutoarelor de stat pentru agricultură și piscicultură se realizează conform reglementărilor specifice". Gestionarea ajutoarelor de stat pentru agricultură revine Ministerului Agriculturii,

Pădurilor

și Dezvoltării

Rurale,

cu respectarea

angajamentelor stabilite conform negocierilor cu Uniunea Europeană pe Capitolul 2 -Agricultura.

Pentru o evaluare globală a ajutoarelor de stat acordate pentru sectorul agricol în perioada 2002-2004, Consiliul Concurenței a solicitat informațiile necesare, fiind în măsură să elaboreze o sinteză a ajutoarelor de stat acordate agenților economici care operează în domeniile agriculturii și pescuitului (tabelul 9.1).

Tabel

9.1.

Volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii și pescuitului din România în perioada 2002-2004

UM

2001

2002

2003

2004

AGRICULTURĂ

Total ajutor de stat pentru agricultură -

preturi curente

Mld. ROL

3.735,2

7.802,1

10.753,7

21.626,79

Mii. Euro

143,5

249,6

286,3

533,6

Totalul ajutorului de stat

acordat pentru agricultură

Mld. ROU

preturi 2001*

3.735,2

6.322,6

7.295,6

12.654,6

Dinamica ajutorului de

stat acordat pentru agricultură, cu bază fixă anul 2001 (anul curent

/anul 2001)

%

100

169,3

195,3

338,8

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din agricultură

MiiROU salariat

19.811,3

49.180,6

70.886,4

150.766

Euro/salariat

761,2

1573,5

1887,5

3719,7

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe persoană ocupată în agricultură

MiiROU persoană ocupată

1.080,8

2.320,7

3.266,7

7.825,6

Euro/ persoană ocupată

41,5

74,25

86,98

193,07

Ponderea ajutorului de stat pentru agricultură în ajutorul național global (inclusiv agricultură, pescuit și transporturi)

(%)

5,3

16,4

18,9

22,7

Ponderea ajutorului de

stat pentru agricultură în

valoarea adaugată brută a ramurii

(%)

2,4

4,5

4,8

7,0

PESCUIT

Total ajutor de stat pentru pescuit - prețuri curente

Mld. ROL

1,2

2,2

9,2

0,2155

Mii. Euro

0,05

0,069

0,245

0,005

Cuantumul anual al ajutorului de stat pe salariat din piscicultură

MiiROU salariat

524,2

877,5

3.427,5

91,2

Euro/salariat

20,1

28,1

91,3

2,2

* Pentru valori constante 2001, s-au folosit următorii deflatori: 1,234 pentru anul 2002, 1,474 pentru anul 2003, 1,709 pentru anul 2004.

Analizând datele din tabelul 9.1, în perioada 2002-2004 rezultă că ajutorul de stat acordat agriculturii a avut o tendință generală de creștere de la 3735,2 miliarde lei în 2001 la 21626,8 miliarde lei în 2004 (în valori nominale).

În prețuri constante, față de anul 2001, se constată o creștere cu 69,3% în anul 2002, cu 95,3% în anul 2003 și cu 238,8% în anul 2004.

În concluzie, în perioada 2001-2004, ajutorul de stat acordat agriculturii a crescut în valori reale, în medie cu 50,19% pe an.

În monedă unică europeană, în anul 2002, ajutorul de stat pentru agricultură este mai mare de 1,74 ori fată de anul 2001, în anul 2003 este mai mare de 2 ori iar în

2004 de 3,72 ori.

'

Creșterea cu 272% a ajutorului de stat acordat agriculturii în 2004 se datorează atât unei sume de 2,38 ori mai mare în anul 2004 față de 2001 cât și a aprecierii Euro față de moneda națională (anul 2004 față de anul 2001) cu 155,73%.

Ponderea ajutorului de stat pentru agricultură în ajutorul național global ce include și agricultura, pescuitul și transporturile a variat de la 5.3 % în 2001, crescând în fiecare an și atingând cota de 22,7% în anul 2004.

Luând ca bază anul 2001, când ponderea ajutorului de stat acordat agriculturii a fost de 5,3%, aceasta a crescut la 16,4% în anul 2002, în anul 2003 a crescut la 18,9%, iar în anul 2004 la 22,7%.

Agricultura din România produce în medie aproximativ 14% din valoarea adăugată brută la nivel național (14,98% în 2001, 11,43% în anul 2002, 13,27%

în anul 2003 ,ajungând la 14,61% în anul 2004).

Din această valoare adăugată brută adusă de agricultură, ajutorul de stat acordat reprezintă 2,4% în 2001 după care crește la 4,5% în anul 2002, se păstrează aproape constant în anul următor (4,8% în anul 2003) și se ajunge ca în anul 2004 ajutorul de stat acordat agriculturii să reprezinte 7% din valoarea adăugată brută creată de acest sector.

Analizând ajutoarele de stat acordate pescuitului și pisciculturii in perioada 2002- 2004, se constată o creștere a sumelor acordate de la 1,2 miliarde lei în 2001 la 2,2 miliarde lei în 2002 urmată de o creștere de peste 4 ori în 2003 față de anul 2002 în echivalentul sumei de 9,2 miliarde lei.

Anul 2004 înregistrează

o scădere

drastică

a ajutorului

de stat acordat pisciculturii la aproape 10,5% din suma alocată în anul 2001, în valoare de 0,2155 miliarde lei.

Dacă ajutoarele de stat acordate în anul 2001 în sumă de 1,2 miliarde lei însemnau în totalitate subvenții, sumele din anii 2002, 2003 și 2004 reprezintă în totalitate scutiri la plata obligațiilor bugetare, a majorărilor de întârziere și penalităților aferente acestora. Ordonanța de urgență nr. 40/2002 a facilitat agenților economici aceste scutiri și reprezintă principalul act normativ ce a determinat creșterea atât de spectaculoasă a ajutoarelor de stat acordate pisciculturii și pescuitului în anii 2002 și 2003.

Atât în monedă natională cât și în cea europeană evolutia este similară ca direcție. În monedă 'națională și în termeni reali se înregist ează o creștere cu 48,5% în anul 2002 față de anul 2001, o creștere cu 390% în anul 2003 față de același an de bază urmând apoi o scădere în anul 2004 cu 90% față de anul de bază 2001 ceea ce ne face să credem că aceste datorii erau istorice și odată eliberați de ele agenții economici ce activează în acest sector își pot plăti în mod curent obligațiile către stat.

Întrucât valoarea ajutoarelor de stat acordate pisciculturii și pescuitului este mult mai mica în comparație cu cea acordată agriculturii, ponderea acestora în ajutorul național global și în valoarea adăugată brută nu poate fi comentată fiind sub 0,01%.

9.1.1.

Nivelul ajutorului de stat acordat pe salariat în agricultură

În România lucrează în agricultură și piscicultură peste 35% din populația ocupată a țării (32,36% in anul 2001, 36,45% în anul 2002, 35,45% în anul 2003, 34,22% în anul 2004). Dintre aceștia, sunt salariați în medie numai 5% din cei ce lucrează în agricultură și aproximativ 60% dintre cei ce lucrează în piscicultură și pescuit.

Ponderea celor care lucrează în agricultură și sunt salariați variază la nivelul fiecărui an astfel: 5,45% în anul 2001, 4,72% în anul 2002, 4,60% în anul 2003 și

5,19% în anul 2004.

În total, populația salariată din agricultură reprezintă aproximativ 3,3% din totalul populației salariate la nivel național.

La nivelul fiecărui an din perioada analizată numărul populației ocupate în agricultură scade de la 3.456.066 persoane în 2001, la 3.362.000 în 2002,

3.292.000 în 2003 și 2.763.600 persoane în 2004. Pe întreaga perioadă se constată o scădere în medie cu 7,18% pe an.

La rândul ei, populația salariată din agricultură scade de la 188.540 persoane în 2001, la 158.642 persoane în 2002, la 151.704 persoane în 2003 ajungând la

143.446 persoane în 2004. Pe întreaga perioadă analizată se constată o scădere a populației salariate din agricultură în medie cu 8,7% pe an.

În domeniul pisciculturii

și pescuitului

nu sunt oscilații mari ale numărului populației salariate - de la 2320 persoane în 2001, urmează o creștere ușoară in următorii ani, înregistrându-se cifra de 2463 persoane în 2002 și de 2681 persoane în 2003, urmat de o scădere în 2004 la 2364 persoane. De menționat faptul că aproximativ 62% din populația ocupată în acest domeniu este salariată, procent ce este constant pe întreaga perioadă.

Analizând indicatorul ajutor de stat acordat agriculturii raportat la numărul de salariați, sesizăm creșteri aproape duble de la un an la altul datorită pe de o parte creșterii în medie cu 50% pe an a ajutorului de stat acordat agriculturii și în același timp a scăderii cu 8,7% pe an a numărului de persoane salariate din agricultură.

Din aceleași

motive

se

înregistrează

aceeași

dinamică

și la indicatorul ajutor de stat acordat agriculturii raportat la numărul de persoane ocupate în acest sector.

9.1.2.

Ponderea ajutoarelor de stat alocate agriculturii și pescuitului în

valoarea adăugată brută realizată în aceste două sectoare

Agricultura și pescuitul contribuie în medie cu 14% la Valoarea Adăugată Brută totală. Analizând pe fiecare an în parte, această contribuție este de 14,98% în anul 2001, 11,46% în anul 2002, 13,27% în anul 2003 și de 14,61% în anul 2004. În termeni reali, se constată o creștere a valorii adăugate brute a ramurii în medie cu 5,03% an.

Analizând în structură, se constată că în medie 75% din valoarea adăugată brută este produsă de către sectorul vegetal.

Ponderea zootehniei scade cu 5% în 2003 față de 2002 după ce avusese o creștere cu 2,2% în 2002 față de 2001.

Sectorul de servicii are o pondere relativ constantă în valoarea adăugată a ramurii, ce păstrează un trend ușor crescător.

Tabel 9.2.

Valoarea Adăugată Brută

-

structura pe principalele sectoare

UM

2001

2002

2003

2004

Agricultura,

din care:

Mld. ROL

156.179,2

173.076,0

223.167,0

309.283,5

Culturi agricole vegetale

Mld. ROL

118.545,6

125.553,1

174.015,2

n.a.*

(%)

75,9

72,54

77,98

n.a.*

Zootehnie

Mld. ROL

28.878,6

35.828,1

35.127,8

n.a.*

(%)

18,49

20,7

15,74

n.a.*

Servicii agricole

Mld. ROL

3.523,0

4.831,3

5.398,3

n.a.*

(%)

2,26

2,79

2,42

n.a.*

* Nu există date disponibile.

Analiza dinamicii Valorii Adăugate Brute a ramurii și a subramurilor se poate efectua utilizând datele din tabelul 9.3.

Se poate astfel observa o scădere a acestui indicator în anul 2002 față de anul de bază 2001 cu 10,2%, urmată de o creștere cu 7,14% în anul 2003, în anul

2004 înregistrându-se o creștere cu 15,88% față de anul de bază 2001. Pe întreaga perioadă analizată, se înregistrează o creștere medie cu 5,03% pe an.

Sectorul vegetal are o dinamică ascendentă după anul 2002 și la fel și sectorul de servicii în agricultură.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de piscicultură și pescuit a crescut în 2002 față de 2001 cu 2,17% iar în 2003 cu 10,34%. Pe întreaga perioadă se înregistrează o creștere medie anuală de 3,3%.

Tabel 9.3.

Evolutia Valorii Adăugate Brute în valori constante 2001

'

UM

2001

2002

2003

2004

1. Agricultura,

din care:

Mld. ROL

pr. curente

156.179,2

173.076,0

223.167,0

309.283,5

Mld. ROL ct.

2001**

156.179,2

140.256,08

151.402,3

180.973,4

Dinamica - (anul curent/anul 2001)

(%)

100

89,80

96,94

115,88

Culturi agricole vegetale

Mld. ROL

pr. curente

118.545,6

125.553,1

174.015,2

n.a.*

Mld. ROL ct. 2001**

118.545,6

101.744,81

118.056,45

n.a.*

Dinamica - (anul curent/anul 2001)

(%)

100

85,83

99,59

n.a.*

Zootehnie

Mld. ROL

pr. curente

28.878,6

35.828,1

35.127,8

n.a.*

Mld. ROL ct. 2001**

28.878,6

29.034,6

23.831,6

n.a.*

Dinamica - (anul curent/anul 2001)

(%)

100

100,54

82,52

n.a.*

Servicii agricole

Mld. ROL

pr. curente

3.523,0

4.831,3

5.398,3

n.a.*

Mld. ROL ct. 2001**

3.523,0

3.915,2

3.662,3

n.a.*

Dinamica - (anul curent/anul 2001)

(%)

100

111,13

103,95

n.a.*

2. Pescuitul

Mld. ROL

pr. curente

50,6

63,8

82,3

n.a.*

Mld. ROL ct. 2001**

50,6

51,7

55,83

n.a.*

Dinamica - (anul curent/anul 2001)

(%)

100

102,17

110,34

n.a.*

* Nu există date disponibile.

** Pentru valori constante 2001, s-au folosit următorii deflatori: 1,234 pentru anul 2002, 1,474 pentru anul 2003, 1,709 pentru anul 2004.

Tabel

9.4.

Ponderea ajutoarelor de stat acordate agriculturii și pescuitului în Valoarea Adăugată Brută realizată în aceste sectoare

UM

2001

2001

2003

2004

VAB realizată în agricultură

Mld. ROL

156.179,2

173.076,0

223.167,0

309.283,5

Ajutorul de stat acordat agriculturii

Mld. ROL

3.735,22

7.802,10

10.753,74

21.626,79

Pondere

(%)

2,39

4,51

4,82

7,00

VAB realizată de

producția vegetală

Mld. ROL

118.545,6

125.553,1

174.015,2

n.a.*

Ajutorul de stat

acordat producției vegetale

Mld. ROL

1.491,4

3.600,54

4.540,68

13.209,04

Pondere

(%)

1,26

2,87

2,61

n.a.*

VAB realizată de zootehnie

Mld. ROL

28.878,6

35.828,1

35.127,8

n.a.*

Ajutorul de stat acordat zootehniei

Mld. ROL

370,86

1.869,11

3.093,22

4772,24

Pondere

(%)

1,28

5,22

8,81

n.a.*

VAB realizată de serviciile în agricultură

Mld. ROL

3.523,0

4.831,3

5.398,3

n.a.*

Ajutorul de stat acordat serviciilor în agricultură

Mld. ROL

2,18

7,09

2,20

36,93

Pondere

(%)

0,06

0,15

0,04

n.a.*

VAB realizată de

piscicultură și pescuit

Mld. ROL

50,6

63,8

82,3

n.a.*

Ajutorul de stat acordat pisciculturii și pescuitului

Mld. ROL

1,2

2,2

9,2

0,2155

Pondere

(%)

2,37

3,45

11,18

n.a.*

* Nu există date disponibile.

Ajutorul de stat acordat agriculturii a crescut în medie cu 50,19% pe an. Ponderea ajutorului de stat în valoarea adăugată brută a agriculturii crește de la 2,39% în 2001 la 4,51% în 2002, la 4,83% în 2003 și ajunge la 7% în anul 2004.

Pe sectoare de activitate, din lipsa datelor, analiza se va face doar pentru anii 2001, 2002 și 2003.

Valoarea adăugată brută creată în sectorul vegetal este oscilantă, în timp ce ajutorul de stat acordat sectorului vegetal a crescut în medie cu 73,05% pe an.

Ponderea ajutorului de stat în valoarea adăugată brută în sectorul vegetal crește de la 1,26% în anul 2001, la 2,87% în anul 2002 și la 2,61% în anul 2003.

Și în sectorul zootehnic se înregistrează o evoluție oscilantă a valorii adăugate brute, în timp ce ajutorul de stat acordat crește în medie cu 96% pe an. Ponderea în valoarea adăugată brută crește de la 1,28% în anul 2001, la 5,22% în 2002 și ajunge la 8,81% în 2003.

Sectorul serviciilor din agricultură are un trend crescător atât în ce privește valoarea adăugată brută, cât și în nivelul ajutorului de stat care crește în medie cu 114,8% pe an.

Piscicultura și pescuitul înregistrează un ritm mediu de creștere a valorii adăugate brute de 3,33% pe an în timp ce ajutoarele de stat scad drastic, în medie cu 53,02% pe an.

ponderea ajutorului de stat in VAB

12

10

8

GJ "C

6

o

C

C.

4

2

o

2001

2002

2003

2004

anul

TOTAL --

Vegetal - -Zootehnie - - Servicii

Pescuit

Grafic 9.1. Ponderea ajutorului de stat în Valoarea Adăugată Brută

9.2.

DOMENII BENEFICIARE

Pentru perioada 2002-2004, volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii, pe sectoare de activitate se prezintă în tabelul 9.5.

Tabel 9.5.

Volumul ajutoarelor de stat acordate agriculturii, pe sectoare de activitate

Sectorul de

activitate

UM

2001

2002

2003

2004

Culturi agricole vegetale

Mld. ROL

1.491,4

3.600,53

4.540,68

13.209,04

Zootehnie

Mld. ROL

370,86

1.869,11

3.093,22

4.772,242

Mixt (zootehnie și sector vegetal)

Mld. ROL

679,08

20,05

53,94

414,79

Îmbunătătiri

funciare

'

Mld. ROL

1.087,80

2.150,55

2.169,34

1955,41

Mecanizare

Mld. ROL

97,34

153,75

888,68

786,73

Silvicultură

Mld. ROL

6,56

1,02

4,79

0,16

Servicii

Mld. ROL

2,18

7,09

2,20

36,93

Cercetare

Mld. ROL

o

o

0,89

451,49

TOTAL

Mld. ROL

3.735,22

7.802, 10

10.753,74

21.626,79

Analizând

datele

prezentate

se

constată,

în valori

nominale,

o

creștere semnificativă de la un an la altul (de 2,09 ori în 2002, de 2,87 ori în 2003 și de 5,78 ori în 2004 față de 2001).

Structura ajutoarelor de stat din agricultură pe principalele sectoare de activitate este prezentată în tabelul nr. 9.6.

Tabel 9.6.

Structura ajutorului de stat acordat agriculturii pe domenii beneficiare

Sectorul de activitate

UM

2001

2002

2003

2004

Culturi agricole vegetale

(%)

39,93

46,15

42,22

61,08

Zootehnie

(%)

9,93

23,96

28,76

22,06

Mixt (zootehnie și sector vegetal)

(%)

18,18

0,26

0,5

1,92

Îmbunătățiri funciare

(%)

29,12

27,56

20,18

9,04

Mecanizare

(%)

2,61

1,97

8,27

3,64

Silvicultură

(%)

0,18

0,01

0,05

sub 0,01%

Servicii

(%)

0,05

0,09

0,02

0,17

Cercetare

(%)

o

o

o·

2,09

TOTAL

100

100

100

100

valoarea este sub 0,01%

Structura ajutorului de stat(%) în totalul ram.irii

Ponderea

(%)

anul anul

anul anul 2001

2002

2003 2004

anul

□

cercetare

■

servicii

□

s il'vicultura

a

mecanizare

□

imbunatatiri funciare

m

mixt(zootehnie si cultura vegetala)

[!]

zootehnie

m

culturi agricole vegetale

Grafic 9.2.

Analizând în structură ajutoarele de stat acordate agriculturii, constatăm că în fiecare an din perioada analizată ponderea cea mai mare a acestora a deținut-o sectorul culturilor vegetale, procentele acordate fiind între 39,93% în anul 2001, crescând până la nivelul de 61,08% în anul 2004.

Sectorul zootehnic beneficiază în ultimii 3 ani de peste 20% din totalul ajutoarelor de stat acordate întregii ramuri. Saltul de la 10% (9,93% în 2001) la peste 20% s­ a făcut în anul 2002, când scade drastic ponderea ajutoarelor de stat cu destinație mixtă (atât pentru zootehnie cât și pentru sectorul vegetal), în favoarea ajutoarelor de stat cu destinație directă pentru unul dintre cele două sectoare.

Îmbunătățirile funciare beneficiază în primii 3 ani de peste 20% din ajutoarele de stat acordate ramurii, pondere ce scade la doar 9,04% în anul 2004. Ajutoarele pentru silvicultură și servicii au o pondere foarte scăzută, ce nu atinge în nici unul dintre ani 0,2%.

În concluzie, putem spune că se înregistrează o creștere a ponderii ajutoarelor de stat acordate direct pentru principalele sectoare - vegetal și zootehnia.

Dinamica ajutoarelor de stat acordate fiecărui sector de activitate din agricultură în perioada 2002-2004 este prezentată în tabelul 9.7

Tabel

9.7.

Evolutia ajutoarelor de stat acordate agriculturii, pe sectoare de activitate, în pret ' uri constante 2001

'

Sectorul de activitate

UM

2001

2002

2003

2004

TOTAL

ajutor, din care:

Mld. ROL

3.735,22

7.802,10

10.753,74

21.626,79

Total ajutor în valori constante 2001**

Mld. ROL

3.735,22

6.322,61

7.295,62

12.654,64

Dinamica - (anul curent

/ anul 2001)

(%)

100

169,27

195,32

338,79

Culturi agricole vegetale

Mld. ROL

1.491,40

3.600,54

4.540,68

13.209,04

în valori constante 2001**

Mld. ROL

1.491,40

2.917,78

3.080,52

7.729,11

Dinamica - (anul curent

/anul 2001)

(%)

100

195,64

206,55

518,24

Zootehnie

Mld. ROL

370,86

1.869,11

3.093,22

4.772,24

în valori constante 2001**

Mld. ROL

370,86

1.514,67

2.098,52

2.792,42

Dinamica - (anul curent

/ anul 2001)

(%)

100

408,42

565,85

752,95

Mixt

(zootehnie și

sector vegetal)

Mld. ROL

679,08

20,052

53,94

414,79

în valori constante 2001**

Mld. ROL

679,08

16,25

36,59

242,71

Dinamica - (anul curent

/anul 2001)

(%)

100

2,39

5,39

35,74

Îmbunătătiri funciare

Mld. ROL

1.087,80

2.150,55

2.169,34

1.955,41

în valori constante 2001**

Mld. ROL

1.087,80

1.742,75

1.471,74

1.144,18

Dinamica - (anul curent

/anul 2001)

(%)

100

160,21

135,3

105,18

Mecanizare

Mld. ROL

97,34

153,75

888,68

786,73

în valori constante 2001**

Mld. ROL

97,34

124,59

602,90

460,35

Dinamica - (anul curent

/anul 2001)

(%)

100

128,0

619,38

472,93

Silvicultură

Mld. ROL

6,56

1,02

4,79

0,16

în valori constante 2001

Mld. ROL

6,56

0,82

3,25

0,09

Dinamica - (anul curent

/anul 2001)

(%)

100

12,5

49,54

1,37

Servicii

Mld. ROL

2,18

7,09

2,20

36,93

în valori constante 2001

Mld. ROL

2,18

5,75

1,49

21,61

Dinamica - (anul curent

/anul 2001)

(%)

100

263,76

68,34

991,28

Cercetare

Mld. ROL

o

o

0,89

451,49

în valori constante

2001

Mld. ROL

o

o

0,60

264,18

Dinamica - (anul curent

/ anul

2001)

(%)

o

o

o

440,3

"" Pentru valori constante 2001, s-au folosit următorii deflatori: 1,234 pentru anul 2002, 1,474 pentru anul 2003, 1,709 pentru anul 2004.

În valori reale comparabile, față de anul 2001, ajutorul de stat total acordat agriculturii crește cu 69,27% în 2002, cu 95,32% în 2003, înregistrându-se în anul 2004 o creștere cu 238,79%. Ritmul mediu de creștere este de 50,19% pe an.

Analizând dinamica fiecărui sector în parte, constatăm o creștere mai accentuată (cu o medie de 96% pe an) a volumului ajutoarelor acordate în sectorul zootehnic, care contribuie în medie cu 18,07% la valoarea adăugată brută realizată de agricultură.

Sectorul vegetal, care contribuie cu 75,69% la VAB-ul agriculturii are un ritm de creștere anual al ajutoarelor de stat de 73,05%.

Creșterea volumului ajutoarelor acordate direct către aceste două sectoare se face pe seama ajutoarelor cu destinație comună (pentru zootehnie și sector vegetal), volumul acestora înregistrând o scădere cu peste 97% în anul 2002, cu peste 94% în anul 2003 și cu peste 64% în anul 2004.

Volumul ajutoarelor de stat acordate îmbunătățirilor funciare a crescut față de 2001 cu 60,21% în anul 2002, cu numai 35,3% în anul 2003 și cu numai 5,18% în anul 2004, ceea ce exprimă un ritm mediu anual de creștere de 1,7%.

Sectorul mecanizare care alături de îmbunătățiri funciare și cercetare are o pondere de 3,75% în VAB-ul agriculturii, beneficiază în 2002 de 1,28 ori mai multe ajutoare de stat, în 2003 de 6,19 ori mai multe ajutoare de stat iar în 2004 de sume cu aceeași destinație de 4,72 de ori mai mari .

Serviciile din agricultură se află pe un trend ascendent și ca pondere în valoarea adăugată brută - o medie de 2,49%, și ca volum de ajutoare de stat primite (de la o pondere de 0,05% în anul 2001 la

O, 17% în anul 2004), cu un ritm mediu de creștere de 114,8% pe an.

9.3.

INSTRUMENTELE FINANCIARE UTILIZATE

Structura ajutorului de stat identificat pentru agricultură în funcție de natura ajutorului este prezentată în tabelele 9.8 și 9.9:

Tabel

9.8.

Structura ajutorului de stat acordat în agricultură în functie de natura

ajutorului

'

Natura ajutorului (tipuri de instrumente)

UM

2001

2002

2003

2004

A1

-

Subvenții, alocații, prime, subvenționarea dobânzii, alte sume

nerambursabile

(%)

72,5

96,42

92,76

93,57

A2

-

Scutiri/reduceri la plata obligatiilor fiscale

(%)

1,06

0,93

0,04

0,01

81

-

Participarea cu capital a statului

(%)

1,71

0,08

o

o

C1 - Scutiri de dobândă la creditele

bugetare

(%)

18,11

o

o

o

C2 - Scutiri/reduceri la plata

majorărilor de întârziere și a penalităților aferente

(%)

1,72

2,57

7,2

6,42

D1 - Acordarea de garanții de stat

(%)

4,9

o

o

o

TOTAL

(%)

100

100

100

100

După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în totalul ajutoarelor acordate pentru agricultură o dețin subvențiile, alocațiile, primele subvenționarea dobânzii și alte sume nerambursabile (A1), a căror pondere a crescut față de anul 2001, cu 23,92 puncte procentuale în anul 2002, cu 20,26 puncte procentuale în

2003 și cu 21,07 puncte procentuale în 2004.

Ajutoarele de stat de tipul (01) acordarea de garanții de stat și de tipul (C1) scutiri de dobândă la creditele bugetare, înregistrează valori nule în anii 2002, 2003 și 2004.

După

grupa

de

ajutoare

(A1),

ce

cuprinde

subvenții,

alocații,

prime, subvenționarea dobânzii și alte sume nerambursabile, urmează ca pondere grupa C2 (scutiri sau reduceri la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente), a cărei pondere crește de la 1,72% în anul 2001, la 2,57% în 2002, urmată aproape de o triplare (7,2%) în 2003 față de anul precedent, iar în 2004 de o scădere cu O,78 puncte procentuale când se ajunge la o pondere de 6,42%.

A treia grupă de ajutoare de stat acordate în agricultură în perioada analizată sunt cele sub formă de scutiri sau reduceri la plata obligațiilor fiscale, a căror pondere scade de la 1,06% în anul 2001, la 0,93 % în anul 2002, urmată de o scădere drastică de peste 20 de ori în 2003 când se ajunge la o pondere de 0,04%, scăderea continuând și la nivelul anului 2004 când se atinge o pondere de 0,01%.

Participarea cu capital a statului cuprinsă în grupa de ajutoare (B1), înregistrează valori nule și în anul 2003 și în anul 2004.

Tabel

9.9.

Nivelul anual al ajutoarelor de stat acordate agriculturii în functie de natura

ajutorului

'

UM

2001

2002

2003

2004

1. CHELTUIELI BUGETARE (A1+B1)

Prețuri curente

Mld. ROL

2771,9

7528,8

9975,3

20236,14

Mii. Euro

106,5

240,9

265,6

499,3

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

2771,9

6101,1

6767,5

11840,9

Ponderea în total ajutor acordat agriculturii

(%)

74,21

96,5

92,76

93,57

2. RENUNTARE LA VENITURI

(

A2+C1+C2+D1)

'

Prețuri curente

Mld. ROL

963,3

72,2

778,5

1390,6

Mii. Euro

37,01

2,3

20,73

34,3

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

963,3

58,54

528,14

813,7

UM

2001

2002

2003

2004

Ponderea în total ajutor acordat

agriculturii

(%)

25,79

3,5

7,24

6,43

din care, prin sistemul fiscal și al asigurărilor sociale (

A2+C2)

Prețuri curente

Mld. ROL

103,6

72,2

778,5

1390,6

Mii. Euro

3,98

2,3

20,73

34,3

Prețuri constante 2001

Mld. ROL

103,6

58,54

528,14

813,7

Ponderea în total ajutor acordat

agriculturii

(%)

2,78

3,5

7,24

6,43

Grupa cheltuielilor bugetare cuprinde ajutoarele de stat sub forma subvențiilor, alocațiilor, primelor, subvenționării dobânzilor, sumelor nerambursabile precum și a participării cu capital a statului.

Datele cuprinse în tabelul 9.9 arată că peste 74% din totalul ajutoarelor este deținut de cheltuielile bugetare, care ajung în anul 2002 la 96,5% iar în anii următori scad până la 93,57%.

Fată de anul 2001, volumul acestora a crescut cu 120,1% în anul 2002, cu 144 '

,15% în anul 2003 și cu 327,18% în anul 2004, într-un ritm mediu de 62,26%

pe an. Acest ritm de creștere este superior ritmului de creștere al ajutorului de stat total acordat agriculturii, care în perioada analizată este de 50,19%.

Renunțările la venituri reprezintă o altă grupă de ajutoare de stat în care sunt cuprinse scutirile sau reducerile la plata obligațiilor fiscale, a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente, scutirile de dobândă la creditele bugetare și garanțiiIe de stat.

Ponderea acestor tipuri de ajutoare a scăzut de la 25,79 % în anul 2001, la 7,24% în anul 2003, ajungând la 6,43% în anul 2004.

începând cu anul 2002, aceste ajutoare s-au acordat în totalitate prin sistemul fiscal și al asigurărilor sociale.

Față de anul 2001 trendul este descrescător, în anul 2003 acestea scad cu 45,17% iar în anul 2004 cu 15,53%. Pe întreaga perioadă, scăderea se face într­ un ritm de 5,47% pe an.

Dinamica și structura instrumentelor financiare utilizate la acordarea ajutoarelor de stat pentru agricultură sunt reflectate în graficul următor:

Graficul 9.3.

structura ajutoarelor de stat

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

f--

f--

i;;;i

01- acordarea de garantii de stat

f--

f--

I

[

f--

f--

f'.

G)

f--

"O

o

C:

f--

a.

f--

f--

f--

2001

2002

2003

2004

□

C2-scutiri/reduceri la plata

rmjorarilor de intarziere si a penalitatilor aferente

□

C1-scutiri de dobanda la credite!

bugetare

■

B1-participarea cu capital a statului

■

A2-scutiri/reduceri la plata obligatiilor fiscale

aru

IEI

A1-subventii, alocatii, prime, sume nerambursabile

Evoluția

ponderii

instrumentelor financiare

utilizate

la acordarea

de ajutoare de stat pentru agricultură

CAPITOLUL 10

AJUTOARELE SOCIALE ȘI AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL ACORDATE ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2002-2004

Fiecare

stat

protejează

drepturile

și

libertățile

cetățenilor

sa1,

conform prevederilor constituționale naționale și prin luarea în considerare a realităților și particularităților economice, sociale, culturale. Analiza politicii de protecție socială trebuie

plasată

în

contextul

opțiunii

României

de

integrare

în

Uniunea Europeană. Carta Socială Europeană, documentul european de referință în materie de coeziune socială, consacră dreptul la protecție împotriva sărăciei și excluderii sociale - două atingeri majore aduse demnității umane.

Politica de protecție socială se fundamentează pornind de la factorul social (comunitatea), factorul economic și social (agenții economici și societatea) și de la căile și mijloacele de realizare în fapt a protecției sociale, care au la bază programe ce cuprind obiective, termene, finalități și concretizări pe categorii sociale.

În perioada

2002-2004

în România au fost identificate următoarele forme de ajutor social și de protecție socială:

•

Ajutoare sociale;

•

Alocații familiale;

•

Ajutoare pentru protecția persoanelor cu handicap;

•

Ajutoare pentru protecția persoanelor vârstnice;

•

Alte măsuri de protecție socială.

10.1.

AJUTOARELE SOCIALE

Ajutorul social constituie principalul instrument utilizat în combaterea sărăciei, fondurile destinate acestui scop fiind asigurate atât de la bugetul de stat, cât și de la bugetele locale.

Ajutoarele sociale s-au concretizat în principal, în venitul minim garantat, ajutoare bănești acordate pentru încălzirea locuinței și alte măsuri de protecție socială pentru categoriile de persoane defavorizate.

Politica venitului minim garantat confirmă atât orientarea Guvernului cât și a organelor

abilitate

de

lege,

către

ajutoare

care

au

în

vedere

veniturile beneficiarilor, în dauna beneficiilor universale, incluzând măsuri pentru creșterea interesului de a munci, asociate cu ajutoarele axate pe venit.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat,

cu modificările și completările ulterioare,

stabilește cuantumul

venitului

minim garantat, pentru acordarea ajutoarelor sociale, pe principiul solidarității sociale, în condițiile stabilite de lege.

Beneficiarii venitului minim garantat, ca formă de asistență socială, sunt familiile și persoanele singure, cetățeni români, și familiile sau persoanele singure, cetățeni ai altor state sau apatrizi, care au reședința sau, după caz, domiciliul în România, în condițiile legislației românești.

În cadrul formelor de protecție socială a persoanelor cu un nivel de trai redus, legea mai prevede:

•

pentru perioada sezonului rece, 1 noiembrie - 31 martie, un ajutor pentru încălzirea locuinței, acordat persoanelor singure și familiilor beneficiare de ajutor social, odată cu acesta, sprijin ce este inclus in ajutorul social prin majorarea nivelului lunar al venitului minim garantat;

•

ajutoare sociale acordate soțiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, și alocații pentru copiii nou-născuți;

•

acordarea din Fondul național de solidaritate, (constituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/1999, aprobată prin Legea nr. 366/2001), de

ajutoare financiare pentru persoane și familii aflate în extremă dificultate datorită stării de sănătate sau altor cauze justificate, în scopul contribuirii, pe baza principiului solidarității naționale, la reducerea sărăciei și la cofinanțarea unor programe de servicii socio-medicale.

Ulterior, au fost emise o serie de acte normative prin care au fost acordate populației cu venituri reduse ajutoare bănești pentru

încălzirea locuinței, ca urmare a majorărilor de prețuri la energie termică, gaze naturale, lemne, cărbuni și

combustibili

petrolieri,

și

ținându-se

cont

de

necesitatea

eficientizării consumurilor individuale ale acestora, în scopul creșterii calității vieții de familie.

Tabel 10.1.

Evolutia ajutoarelor sociale

acordate în România

in perioada 2002-2004 în

- Miliarde ROL -

2002

2003

2004

1.703,9

2.342,35

3.190,14

O serie de acte normative emise în baza Legii nr. 416/2001, au constituit cadrul legal de acordare a unor ajutoare sociale de urgență din Fondul de rezervă bugetară

la

dispoziția

Guvernului

și

Fondul

de

intervenție

la

dispoziția Guvernului, în vederea finanțării, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor nou-intervenite în cursul anului în bugetul de stat și în bugetele locale, cu menținerea echilibrului bugetar, respectiv pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale și sprijinirea persoanelor fizice sinistrate.

baza L '

egii nr. 416/2001*

* Valorile prezentate în tabel sunt obținute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenței de către autoritățile locale.

Ajutoarele sociale acordate de autoritățile locale în baza Legii nr. 416/2001 și a actelor normative emise în baza legii, au fost raportate cumulat de către furnizorii respectivi.

Tabelul evidențiază cuantumul și evoluția ajutoarelor sociale acordate atât în baza Legii nr. 416/2001, cât și în baza actelor normative emise în baza legii.

10.2.

ALOCATIILE FAMILIALE

'

România are un sistem universal de acordare a alocatiilor familiale de care beneficiază

toți

copiii

rezidenți.

Finanțarea

sistemulu ' i

este

asigurată

în

exclusivitate de către stat, nici angajații și nici angajatorii necontribuind cu nimic la sumele destinate acestui tip de protecție socială. Sunt eligibili pentru alocația familială toți copiii sub 16 ani și sub 18 ani dacă sunt în continuare elevi sau studenți, până la împlinirea acestei vârste, și dacă sunt handicapați sau invalizi. Beneficiile primite constau într-un venit lunar fix pentru fiecare copil, nivelul beneficiilor fiind dublu dacă este vorba despre un copil invalid.

Alocațiile familiale au fost instituite în România pentru a completa veniturile familiilor cu copii și pentru a nu se deteriora nivelul de trai, având o funcție de protecție socială și o funcție politico-demografică de stimulare a natalității.

Baza legala de acordare a acestor alocații a constituit-o

Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Această lege promovează un sistem universal de acordare a alocațiilor de stat pentru copii.

De la 1 ianuarie 2004, familiile din România pot beneficia, pe lângă alocația de stat pentru copii, de două prestații bazate pe testarea veniturilor, adică acordate în funcție de veniturile obținute de o familie: alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familiile monoparentale. Prin introducerea acestor noi alocații familiale, se realizează atât majorarea veniturilor familiilor cu copii, cât și diversificarea modalităților de sprijin pentru acestea.

Noul sistem de prestații familiale a fost adoptat prin O.U.G. nr. 105 din 24 octombrie 2003 aprobata de Legea nr. 41/2004. De cele două noi alocații beneficiază familiile cu venituri reduse. Astfel:

•

alocația familială complementară,

pentru familiile cu copii și care au venituri lunare de până la 1,5 milioane lei pe membru de familie.

•

alocatia de sustinere

pentru familia monoparentală, de care beneficiază familiil ' e constituit ' e dintr-un singur părinte și copiii aflați în întreținere, ale

căror venituri sunt de până la 1,5 milioane lei pe membru de familie.

Scopul acordării acestor ajutoare este protecția socială eficientă a copiilor, care sunt de fapt grupul țintă al întregului efort făcut de stat în domeniul protecției sociale, prin intermediul politicilor îndreptate către sprijinirea familiei, care, deși

transformată, ramane în continuare o structură socială pe care se bazează stabilitatea și dezvoltarea socială a oricărui stat modern.

Tabel

10.2.

Evolutia ajutoarelor sociale acordate în România in perioada 2002-2004 în baza O '

rdonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2003*

'

'

- Miliarde ROL -

2002

2003

2004

18,08

16,88

100,09

*

Valorile prezentate în tabel sunt obținute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenței de către autoritățile locale

10.3.

AJUTOARELE PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR CU

HANDICAP

'

Persoanele

cu handicap

se

bucură

de protecție

specială.

Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament a handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap

în viața comunității,

respectând

drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.

Cadrul normativ

care

reglementează

statutul

persoanelor

cu handicap

în România este

Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10211999 privind protecția specială și Încadrarea În muncă a persoanelor cu handicap.

În baza Legii nr. 519/2002 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, se asigură asistența în domeniul veniturilor și protecția specială pentru persoanele cu handicap. Această protecție se realizează în principal prin acordarea unor prestații în bani sau în natură, precum și de servicii sociale la domiciliu sau în cadrul instituțiilor de protecție socială. Indemnizația lunară se acordă sub forma unui procent din salariul minim brut pe economie.

În scopul stimulării angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap,

legea

prevede

anumite

facilități

constând

în scutirea

de

plata impozitului pe profit, cu condiția ca cel puțin 75% din fondul obținut prin scutire să fie reinvestit pentru achiziționarea de echipamente tehnologice, mașini, utilaje, instalații de lucru și/sau pentru amenajarea locurilor de muncă protejate, scutirea de

plata

taxelor

vamale

pentru

importurile

de

materii

prime,

materiale, semifabricate, utilaje și părți componente ale acestora necesare procesului de producție și scutirea de la plata T.V.A. a operațiunilor desfășurate în unitățile protejate autorizate.

În perioada 2002-2004 s-au realizat pași importanți în domeniul legislativ­ administrativ, al strategiilor și al parteneriatului cu societatea civilă. Au fost promovate măsuri și facilități axate pe nevoile individuale, pe tipuri și grade de dizabilitate în scopul inserției socio-profesionale a persoanelor cu handicap și a normalizării existenței acestor persoane.

Tabel 10.3.

Evolutia ajutoarelor sociale acordate în România în perioada 2002-2004 în baz ' a Legii nr. 519/2002*

2002

2003

- Miliarde ROL -

2004

I

425,42

398,35

425,42

*Valorile prezentate în tabel sunt obținute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenței de către autoritățile locale.

10 - .4. AJUTOARELE PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR

VARSTNICE

'

Dreptul persoanelor vârstnice la protecție socială se materializează în măsurile pe care statul le adoptă la un moment dat pentru a le permite acestora să rămână membri deplini ai societății cât mai mult timp, prin intermediul unor resurse financiare

suficiente care să le asigure o existență decentă și o participare activă la viața publică, socială și culturală.

Legislația în domeniu a făcut progrese, în sensul că s-a elaborat cadrul normativ în conformitate cu normele europene.

În baza

Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice,

acestea au dreptul la asistență socială în funcție de situația socio-medicală și de resursele economice de care dispun, fiind vorba despre măsuri complementare față de cele reglementate prin sistemul asigurărilor sociale.

De prevederile acestei legi beneficiază persoanele care au împlinit vârsta legală de pensionare și care se găsesc în una dintre următoarele situații:

•

nu au familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;

•

nu au locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii;

•

nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;

•

nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată;

•

se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile socio-medicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

Alte acte normative reglementează formele de protecție socială pentru diferite categorii de persoane vârstnice: veteranii și invalizii de război, soțiile acestora, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată începând cu 6 martie 1945 și cele deportate în străinătate sau constituite în prizonieri.

Protecția se realizează în principal prin acordarea unor indemnizații lunare și a altor facilități: gratuitatea transportului urban și interurban, scutirea de plata taxelor de abonament radio și TV, prioritate la instalarea postului telefonic și scutire de plata abonamentului telefonic, asistență medicală și medicamente gratuite atât pentru tratament ambulatoriu, cât și pe timpul spitalizării, scutire de la plata taxelor și impozitelor locale.

Tabel 10.4.

Evolutia ajutoarelor sociale acordate pentru protectia persoanelor

vârstn ' ice în perioada

2002-2004*

'

- Miliarde ROL -

2002

2003

2004

153,22

155,73

185,07

* Valorile prezentate în tabel sunt obținute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenței de către autoritățile locale.

10.5. ALTE MĂSURI DE PROTECTIE SOCIALĂ

'

O măsură importantă de protecție socială pentru unele categorii de persoane aflate în situatii economico-sociale sau medicale

deosebite,

a constituit-o

înființarea cantin '

elor sociale. Această măsură a fost inițiată conform prevederilor

Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Cantinele sociale au fost înființate în vederea prestării de servicii sociale gratuite pentru persoanele care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social și prestării de servicii sociale, cu plata unei contribuții de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăși costul meselor servite, calculat pe aceeași perioadă, pentru persoanele care realizează venituri ce se situează peste nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social.

Guvernul a luat măsuri ca, în cazul în care în unele localităti din tară nu este posibilă funcționarea cantinelor de ajutor social sau acolo unde '

cereri ' le depășesc

capacitatea existentă, autoritățile administrației publice locale să poată conveni cu unitățile de asistență socială, regiile autonome, societățile comerciale și instituțiile publice care dispun de cantine proprii, precum și cu unitățile de alimentație publică, prestarea acestor servicii sociale.

Tabel 10.5.

Evolutia ajutoarelor sociale acordate în România în perioada 2002-2004 în baza L '

egii nr. 208/1997*

- Miliarde ROL -

2002

2003

2004

10,05

15,62

23,16

* Valorile prezentate în tabel sunt obținute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenței de către autoritățile locale.

În perioada 2002-2004 a fost adoptată o măsură de protecție socială specifică elevilor, respectiv, pentru anul 2002, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, au fost alocate bugetelor locale sume aferente acordării de produse lactate și produse de panificație pentru elevii din clasele I-IV, numai pentru cei care în ziua respectivă sunt prezenți la cursuri.

Acest program de protecție socială a fost inițiat conform prevederilor O.U.G. nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 16/2003.

În anul 2004 o altă măsură de sprijin financiar pentru elevii și studenții din învățământul de stat și particular acreditat a fost prevăzută prin Legea nr. 269/2004

privind

acordarea

unui

ajutor

financiar

în

vederea

stimulării achiziționării de calculatoare, cu modificările și completările ulterioare.

Sprijinul a constat în acordarea din bugetul de stat a unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale elevilor și studenților provenind din familii cu venituri reduse.

S-a impus instituirea unor măsuri pentru evitarea degradării nivelului de trai și păstrarea demnității tuturor cetățenilor. În scopul evitării excluderii sociale, în anul 2002 a fost adoptată Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, care a creat importante instrumente de sprijin pentru grupurile

defavorizate,

în special pentru tinerii care părăsesc

centrele de plasament și care reprezintă un grup țintă prioritar.

10.6. AJUTOARELE DE STAT CU CARACTER SOCIAL

În scopul protecției sociale a categoriilor de persoane defavorizate, Guvernul României a adoptat în anul 2002, Hotărârea nr. 469/2002 privind înființarea magazinelor ăEconomat", care a fost ulterior modificată și completată prin Hotărârea nr. 1216/2002.

În baza acestor hotărâri, consiliile locale pot înființa societăți comerciale în cadrul cărora vor funcționa și magazine de tip ăEconomat". Conform legii, Consiliile locale se pot asocia cu societăți comerciale și cu organizații cooperatiste care funcționează pe raza teritorială a acestora sau pot aproba înființarea de către acestea, a unor sectoare de tip ăEconomat" în cadrul unităților comerciale existente.

Magazinele ăEconomat" sau sectoarele de tip ăEconomat" au ca obiect principal de activitate vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare și nealimentare de bază, la un nivel al prețului cu cel puțin 10% mai scăzut față de prețul mediu stabilit în fiecare unitate administrativ-teritorială.

Beneficiarii serviciilor magazinelor de tip ăEconomat" sunt stabiliți prin hotărâre a consiliilor locale și sunt următoarele categorii de persoane: pensionari, șomeri și persoane cu handicap.

Consiliile locale au acordat societăților comerciale care au înființat astfel de magazine, precum și producătorilor care își comercializează produsele prin magazinele ăEconomat" înlesniri la plată pentru impozite, taxe și alte venituri ale bugetelor locale, în condițiile legii.

În cazul vânzării spațiilor comerciale ce intră sub incidența Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, cumpărătorul beneficiază de o reducere cu 10 până la 15% a prețului stabilit în contractul de vânzare-cumpărare, dacă prin acest contract se obligă să înființeze magazine

ăEconomat"

sau sectoare

de tip ăEconomat"

în cadrul spațiului comercial cumpărat.

Tabel 10.6.

Evolutia ajutoarelor de stat cu caracter social acordate în România în perioad '

a 2002-2004 în baza H.G. nr. 469/2002 și H.G. nr. 1216/2002

2002

2003

- Miliarde ROL - 2004

I

o

1,3*

0,28*

'\/alorile prezentate în tabel sunt obținute pe baza raportărilor transmise Consiliului Concurenței de către autoritățile locale

Capitolul 11

A

PLANUL DE ACTIUNI IN MATERIA AJUTORULUI DE STAT-

'

NOUA STRATEGIE EUROPEANA DE REFORMARE A

AJUTOARELOR DE STAT

În data de 7 Iunie 2005, Comisia Europeană a aprobat în unanimitate la Bruxelles, documentul denumit

State Aid Action Plan

2

,

care reprezintă o expresie a contribuției directe la

Strategia Lisabona

reînnoită pentru creștere economică și locuri de muncă mai multe și mai bune, precum și, în acest context, o Foaie de parcurs a

reformei politicii ajutorului de stat

pentru perioada 2005- 2009.

State Aid Action Plan

reprezintă un document consultativ modern, ce propune reformarea coerentă a regulilor și practicilor comunitare în materia ajutorului de stat, vizând mai buna funcționare a acestora în favoarea industriei, a cetățenilor, precum și a autorităților naționale, regionale și locale.

ăConsider că politica ajutorului de stat are un rol semnificativ de jucat, nu numai În menținerea unor reguli echitabile În interiorul Pieței unice dar și ca instrument specific de creare

a

unui cadru mai bun pentru susținerea națională

a

cercetării, inovării, antreprenoriatului, serviciilor de interes economic general de Înaltă calitate, protecției mediului, precum și coeziunii sociale și regionale.

Ajutorul

de stat reprezintă «noua frontieră»

a

politicii

concurenței.

După realizarea unor reforme generale În materia antitrust-ului și fuziunilor, revizuirea politicii ajutorului de stat

a

devenit prioritatea numărul unu

a

mandatului meu. Doresc

să

văd politica ajutorului de stat bazată pe

o

economie solidă, contribuind direct la promovarea creșterii economice și

a

locurilor de muncă și oferind proceduri mai rapide",

declara doamna Neelie Kroes, Comisarul European pentru Concurent , ă.

Controlul ajutoarelor de stat este o condiție

sine qua non

a menținerii unui mediu concurențial echilibrat, premisă a competiției libere și corecte în cadrul Pieței unice. Dar lăsată numai în seama propriilor

mecanisme, piața nu aduce întotdeauna rezultatele scontate. De aceea este nevoie uneori să se recurgă la instrumente adecvate, ale unui ajutor de stat bine direcționat, cum ar fi:

•

ajutorul care vizează

inovarea, cercetarea și dezvoltarea;

•

ajutorul orientat către

regiunile dezavantajate,

pentru a garanta coeziunea și egalitatea șanselor;

2

Planul de acțiuni în materia ajutorului de stat

•

ajutorul

pentru

susținerea

companiilor

europene

în

efortul

de acumulare a cunoștintelor, abilitătilor și experientei necesare

pentru a concura eficient '

pe o piață glo '

bală în plină dezvo '

ltare;

•

ajutorul care generează

locuri de muncă sigure, viabile și pe termen lung

pentru cetățenii Europei;

•

ajutorul care, în fapt, promovează tocmai acele valori de care este nevoie

pentru întărirea economiei europene și pentru coeziunea modelului social european.

Regulile în materie trebuie să asigure și să faciliteze utilizarea ajutoarelor de stat bine orientate, prin crearea cadrului necesar concentrării resurselor asupra acelor măsuri de sprijin care conduc la întărirea economiei europene, prin investiții pentru viitor.

Principiile noului regim al ajutoarelor de stat sunt eficienta și echitatea.

'

•

Eficienta

înseamnă:

d'irecționarea mai bună a ajutoarelor;

folosirea optimă de către Statele membre a fondurilor publice, în beneficiul contribuabililor;

proceduri simple, ușor de folosit, clare și predictibile; respectarea principiului proporționalității.

•

Echitatea

asigură companiilor posibilitatea de a concura pe baze egale, în considerarea propriilor merite, și

conferă sprijin Statelor membre în soluționarea unor chestiuni care la origine nu sunt economice, dar care sunt legate de modelul european (inclusiv coeziunea socială și regională, capitalul uman și diversitatea culturală).

Cele patru caracteristici fundamentale ale

Planului de acțiuni În materia ajutorului de stat

sunt:

•

,,Ajutoarele de stat mai puține și mai bine orientate";

•

Accentul pe analiza economică rafinată;

•

Procedurile eficiente;

•

Parteneriatul cu Statele membre.

Obiectivul stabilit de Consiliul European de a avea

ăajutoare de stat mai putine și mai bine orientate"

reprezintă o recunoaștere a faptului că intervenția stat ' ului

pe piață trebuie făcută cu mare delicatețe și precauție. ,,Ajutorul de stat este un mijloc puternic de influențare a motivațiilor participanților la piață, ceea ce îl face în egală măsură avantajos și extrem de riscant."

Astfel, ajutorul de stat trebuie să fie utilizat numai când:

reprezintă un instrument adecvat pentru atingerea unui obiectiv clar definit, al interesului comun (ex. coeziune, servicii publice, creștere economică, locuri de muncă);

creează motivatia necesară și este proportional;

respectiv

distorsionează

' mediul concurential în cea

' mai mică măsură cu putintă;

poate fi autorizat de Comis

'

ie.

'

Accentul pe analiza economică rafinată:

abordarea pe baze economice ne poate ajuta să înțelegem cum poate fi folosit ajutorul de stat într-o manieră proactivă, ca mijloc de îmbunătățire a funcționării piețelor.

•

Abordarea pe baze economice

conduce la:

identificarea motivelor pentru care anumite obiective economice nu sunt atinse în mod firesc de piață;

identificarea celei mai bune soluții (ceea ce

nu înseamnă

întotdeauna

1

în mod obligatoriu

1

ajutor de stat).

•

O asemenea abordare poate sprijini

crearea unui cadru

care:

directionează ajutorul spre eșecurile pietei,

în zone importante

pentru '

competitivitatea Europei în ansamblu ' , și

limitează distorsionarea concurentei și afectarea comertului

între Statele Membre.

'

'

Procedurile eficiente:

Planul de acțiuni își propune să îmbunătățească eficiența și transparența

procedurilor

în materia ajutorului de stat și să accelereze procesul de luare a deciziilor. Sintagma

ajutoare de stat mai bune

se poate traduce și prin ajutoare de stat mai bine reglementate, cu reguli simplificate și o povară administrativă diminuată pentru companii și autorități. Se preconizează consolidarea

și

extinderea

folosirii

exceptărilor

pe

categorii,

ce

permit acordarea ajutorului fără a fi fost notificat Comisiei. Astfel, Comisia își va concentra

resursele

asupra

cazurilor

care

distorsionează

într-un

mod semnificativ concurența și comerțul. În consecință, măsurile de ajutor de stat vor

fi subiect al controlului, proporțional cu efectul lor potențial asupra concurenței și comertului.

'

Se intenționează

simplificarea și consolidarea reglementărilor existente,

astfel încât arhitectura politicii ajutoarelor de stat să fie mai ușor de înțeles.

Codul celor mai bune practici interne

va reprezenta o contribuție la crearea unui cadru ușor de utilizat. Pentru o fază ulterioară, este propusă și revizuirea

regulamentelor

referitoare

la

procedură,

pentru

accelerarea

procesului decizional, întărirea măsurilor de descurajare și sporirea puterilor de investigație ale Comisiei. Sporirea transparenței politicii ajutoarelor de stat este menită să contribuie la eficientizarea procedurilor.

Parteneriatul Comisiei cu Statele membre:

•

Comisia - adoptă regulile detaliate ale ajutorului de stat,

dar

implementarea cu succes a acestora și a procedurilor depinde, în mare

măsură, de Statele membre;

•

Procedural - Statele membre trebuie să furnizeze notificări complete, precum și răspunsuri pertinente și exacte la întrebările Comisiei;

•

Statele membre sunt singurele responsabile pentru crearea unor scheme generatoare de creștere economică și locuri de muncă stabile;

•

Comisia va examina dacă autoritățile naționale independente pot juca un rol în executarea deciziilor de recuperare.

Concentrarea pe priorități cheie:

Planul de acțiuni privind ajutorul de stat

reiterează necesitatea susținerii naționale a:

•

cercetării și dezvoltării;

•

inovării;

•

antreprenoriatului;

•

investițiilor în capitalul uman;

•

serviciilor de interes economic general de înaltă calitate;

•

protecției mediului;

•

coeziunii regionale și

•

creării unei infrastructuri moderne de transport, energie, informație și tehnologia comunicației.

Cunoaștere și inovare:

•

Comisia a lansat o consultare publică în vederea adoptării unei

Comunicări privind ajutorul de stat pentru inovare;

•

Se urmărește o mai bună orientare a ajutoarelor de stat către măsuri ce contribuie în mod real la inovare, în contextul obiectivului reformei:

"ajutoarele de stat mai putine și mai bine orientate";

•

În acest stadiu este prevăzută autorizarea ajutoarelor doar în favoarea întreprinderilor mici si mijlocii și pentru inovare tehnologică.

Inovare

-

măsuri propuse:

Susținerea creșterii economice a întreprinderilor cu activitate inovativă, nou-create. Comisia propune autorizarea ajutoarelor de stat pentru o perioadă limitată, ajutoare constând în exonerări fiscale sau subvenții de până la 1 milion de Euro pe o perioadă de 3 ani;

Mai multă suplețe pentru măsurile de capital de risc ce constituie ajutor de stat - reguli mai flexibile, mai ales pentru proiectele în stadii incipiente și pentru faza de dezvoltare;

Subvenții pentru întreprinderile mici și mijlocii în vederea achiziționării de servicii de la intermediarii din domeniul inovării (consultanță strategică, instruire, crearea unor rețele, consultanță în

materia drepturilor de proprietate intelectuală) și facilităti (spatii pentru birouri, bănci de date, testare și certificare). Între'prind rile mici și mijlocii ar putea beneficia de bonuri (vaucere) în valoare de

200.000 de Euro pentru achiziționarea unor asemenea servicii de la intermediarii din domeniul inovării;

Subvenții pentru întreprinderile mici si mijlocii, care să le permită să angajeze cercetători și ingineri cu înaltă calificare și să beneficieze de schimbul de personal cu universități și mari companii; Susținerea dezvoltării polilor de excelență. Obiectivul îl reprezintă crearea, într-o serie de sectoare tehnologice, a polilor de excelență, competitivi pe plan mondial și atractivi pentru investitori.

ăAjutorul

regional

reprezintă

instrumentul

de

redresare

a

dezechilibrului dezvoltării regionale și contribuie la coeziune

-

făcând abstracție de corecția eșecurilor pieței. De aceea, Planul de acțiuni propune ca ajutorul pentru investiții În

favoarea

companiilor

mari

să

rămână

posibil

În

regiunile

asistate. Instrumentele orizontale, precum ajutorul de stat pentru cercetare și dezvoltare ori, În viitor, pentru anumite activități inovative sau pentru capital de risc, sau cel pentru Întreprinderile mici și mijlocii

-

pot și trebuie

să

fie disponibile oriunde În Europa, inclusiv În regiunile neasistate. Împreună, conferă zonelor asistate avantajul de care au nevoie [...], asigurându-se În același timp că obiectivele orizontale pot

să

fie urmărite În continuare pe Întreg cuprinsul Uniunii."

(Neelie Kroes)

Planul de acțiuni in materia ajutorului de stat

reprezintă o foaie de parcurs care oferă o imagine generală asupra reformei propuse la nivel european pentru perioada 2005-2009. Transpunerea sa în fapt reprezintă atât premisa atingerii

obiectivelor de bază ale politicii ajutoarelor de stat

-

eficienta și echitatea

-

cât și una dintre premisele repunerii Europei pe calea creșterii '

economice și a

asigurării locurilor de muncă stabile.

State Aid Action Plan

este expresia susținerii neechivoce pe care politica europeana a ajutoarelor de stat o acordă Strategiei Lisabona. Este un instrument modern și transparent de reformare a politicii comunitare a ajutorului de stat în esența sa, care ține seama și de provocarea pe care a reprezentat-o și o reprezintă, pentru Uniunea Europeană, extinderea.

În viziunea Consiliului Concurenței din România, succesul implementării Planului de Acțiuni va fi asigurat de valoarea strategică a acestui plan, de efortul colectiv asumat de fiecare Stat Membru, efort căruia România i se alătură, precum și de impactul pe care planul îl va avea la nivelul mediului de afaceri și opiniei publice.

104

Foaie de parcurs 2005-2009 (orientativă)

Modificări

2005/2006

2007/2008

2009

De fond

■

Foaie de parcurs a reformei ajutoarelor de stat, 2005- 2009

■

Instrucțiuni privind ajutoarele regionale

■

Exceptări pe categorii generale (IMM, crearea de locuri de muncă, instruire, cercetare și dezvoltare, de minimis, regional, protecția mediului)

■

I

Comunicare privind rata dobânzii

•

Instrucțiuni privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea

■

Comunicare privind asigurarea creditelor pe termen scurt

■

Comunicare privind capitalul de risc

Decizie și Instrucțiuni privind serviciile de interes economic general și Directiva privind transparența

• •

Instrucțiuni privind protecția mediului

Cadru privind ajutorul de stat în domeniul construcțiilor

navale

■

EvaIuarea/modificarea Instrucțiunilor privind ajutorul de stat pentru salvare și restructurare

■

Comunicare privind ajutorul de stat sub

forma garanțiilor

■

Comunicare privind impozitarea directă a întreprinderilor

!Iii

Comunicare privind ajutorul de stat pentru radiodifuziunea publică

■

Alte eventuale exceptări pe categorii

•

Evaluarea reformei și revizuirea regulilor existente în materia ajutorului de stat

Documente consultative

l!I

Document consultativ privind o eventuală modificare a Regulamentului nr. 659/99 al Consiliului

l!I

Document consultativ privind diferitele forme de ajutor

Procedura

■

Codul celor mai bune practici interne

•

Promovarea culturii ajutorului de stat. Intensificarea monitorizării deciziilor și a recuperărilor

■

Posibilă propunere de modificare a Regulamentului nr. 994/98 al Consiliului (regulament de abilitare)

■

Posibilă propunere de modificare a Regulamentului nr. 659/99 al Consiliului (regulament de procedură)

■

Comunicare privind cooperarea dintre

Comisie si instanțele naționale în domeniul ajutorului de stat

CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

Prezentul Raport oferă o imagine cuprinzătoare a ajutoarelor de stat acordate în perioada 2002-2004 în România.

Liberalizarea prețurilor, privatizarea agenților economici cu capital de stat, reducerea

subvențiilor

acordate

de

către

stat,

combaterea

șomajului, reducerea

decalajului economic existent între diferitele regiuni ale țării, protecția mediului, sunt câteva din obiectivele Guvernului în vederea așezării economiei pe o traiectorie de creștere durabilă, cu scopul final de ridicare a standardului de viat , ă, obiective avute în vedere la momentul acordării

ajutorului de stat pentru consolidarea economiei de piață funcționale.

Scăderea ponderii ajutorului de salvare-restructurare în valoarea totală a ajutorului de stat în anul 2004 față de ultimii doi ani, marchează apropierea de finalizarea procesului de privatizare și restructurare.

Tendința de diminuare a ajutoarelor fiscale înregistrată în anul 2004 față de anul 2001, demonstrează adoptarea unei politici de limitare în timp a acestora și, mai mult decât atât, de eliminare a unor facilități fiscale, odată cu încheierea marilor privatizări.

În cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, România a solicitat perioade de tranziție pentru zonele libere și zonele defavorizate pentru a se da posibilitatea agenților economici care operează în aceste zone să se dezvolte, să creeze investiții și noi locuri de muncă, pentru a se reduce decalajul economic față de restul regiunilor tării.

Astfel, pentru zonele defavorizate s-a obținut posibilitatea de a menține exceptarea de la plata impozitului pe profit până în anul 2010 sau pe durata de existență a zonelor, în condițiile respectării nivelului maxim admisibil al intensității ajutorului de stat, iar pentru zonele libere s-a obținut o perioadă de tranziție până în anul 2011, în ceea ce privește diminuarea redevenței datorată

administrației zonelor

libere

de

către

agenții

economici

care operează în zonele libere și care au încheiat

contracte comerciale cu administrația zonelor libere înainte de 1 iunie 2002, ajutor acordat, de asemenea, în limita maximă a intensităt , ii admise.

Perioada 2002-2004 este marcată de profunde schimbări în politica de acordare a ajutoarelor de stat, ca urmare a accelerării transpunerii acquis­ ului comunitar în legislația românească (preluarea integrală a legislației europene respectiv implementarea legislației secundare).

Politica viitoare în domeniul ajutoarelor de stat trebuie să aibă în vedere autorizarea acestora în concordanță cu legislația europeană în domeniu,

precum și monitorizarea permanentă și completă a ajutoarelor acordate în vederea respectării condițiilor de autorizare.

Respectarea normelor în domeniile concurenței și ajutorului de stat de către agenții economici contribuie la menținerea unui mediu concurențial normal și la întărirea capacității concurențiale a sectorului privat, pentru a face față presiunii forțelor concurențiale de pe Piața unică europeană.

ANEXAI

ANEXA TEHNICĂ

Anexa tehnică oferă informații cu caracter general privind sfera de cuprindere a Raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat pe obiective, categorii și forme, metode de evaluare a ajutoarelor de stat precum și sursele de obținere a datelor care au fost utilizate.

Informațiile menționate mai sus au fost grupate pe următoarele capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat analizate în Raport;

li.

Categorii și obiectivele ale ajutorului de stat;

li.

Sursele obținerii datelor si metodele de evaluare a elementului de ajutor.

I.

Sfera ajutoarelor de stat analizate în Raport.

Raportul ajutoarelor de stat a fost elaborat pe baza ăInventarului ajutoarelor de stat" întocmit pe baza raportărilor transmise de furnizorii de ajutoare de stat conform

Regulamentului

Consiliului

Concurenței

din

22.04.2004

privind procedurile de raportare și monitorizare a ajutoarelor de stat, emis în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Totodată, în vederea realizării compatibilității informațiilor, s-a ținut seama de metodologia celui de-al IX-iea Raport privind ajutoarele de stat din Uniunea Europeană, publicat în iulie 2001, precum și de Scoreboard-urile ulterioare ale Comisiei Europene.

Ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2002-2004, care fac obiectul prezentului Raport, intră sub incidența:

•

articolului 64 al Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunitățile Europene și Statele Membre ale acestora, pe de altă parte;

•

Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată;

•

Deciziei nr. 4/2001 a Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană privind adoptarea regulilor de implementare a prevederilor referitoare la ajutorul de stat.

De asemenea, în Raport sunt cuprinse date privind ajutoarele acordate în sectoare ce nu intră sub incidența articolului 64 al Acordului European, respectiv ajutoarele de stat pentru agricultură și pescuit.

li. Categorii și obiective ale ajutorului de stat

Categorii ale ajutorului de stat

Acordarea de ajutoare de stat, reprezintă pentru bugetul public, un cost sau o renunțare la venituri, iar pentru beneficiar, un avantaj. Totuși, ,,elementul de ajutor", respectiv avantajul financiar final asigurat de suma nominală transferată, precum și eficiența și impactul concurențial al acordării acestuia, depind într-o mare măsură de natura sub care ajutorul este acordat.

Conform metodologiei comunitare de elaborare a Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană s-au identificat patru categorii (grupe).

Fiecare grupă este reprezentată printr-o literă (A, B, C sau D), urmată de

cifra 1 , în cazul ajutorului de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor bugetare la care statul renunță, altele decât cele de natură fiscală, sau de

cifra 2

în cazul ajutoarelor de natura renunțării la venituri bugetare acordate prin intermediul sistemului fiscal sau a sistemului asigurărilor sociale.

În grupa A (A1 + A2) este inclus ajutorul care este transferat în întregime la beneficiar. În acest caz, elementul de ajutor este egal cu valoarea nominală a ajutorului.

În categoria A1 - acordarea cu titlu gratuit a unor sume - sunt cuprinse:

•

subvenții, alocații, prime (inclusiv prime pentru export) precum și orice alte sume nerambursabile;

•

vânzări sub prețul pieței de terenuri, clădiri și alte active, aparținând domeniului privat al statului;

•

reduceri de preț la bunurile furnizate și la serviciile prestate de către autoritățile publice sau alte organisme care administrează resurse ale statului;

•

subvenționarea dobânzii, în situația în care subvenția este primită direct de către beneficiar.

ln categoria A2 - anularea și reducerea de datorii fiscale - sunt cuprinse:

•

exceptări, reduceri și/sau scutiri la plata taxelor vamale;

•

reduceri și/sau scutiri la plata impozitelor, taxelor si a altor obligații bugetare inclusiv ale contribuțiilor la asigurările sociale.

În grupa B (B1) sunt incluse participările cu capital ale statului sau ale altor organisme care administrează fonduri în numele statului atunci când statul nu se comportă ca un investitor privat prudent.

Pentru includerea în categoria B1 este necesar să se determine dacă transferul financiar realizat de către o autoritate publică sub forma participării la capital reprezintă un ajutor pentru beneficiar sau acțiunea respectivă reprezintă o angajare a sectorului public într-o activitate comercială, operând asemeni unui

investitor privat în condiții normale de piață. În consecință, deși participările cu capital ale statului sau ale altor organisme care administrează fonduri în numele statului, sub diverse forme, ar putea fi incluse în grupa A, ele au fost grupate într­ e categorie separată (B1).

În categoria B1 se regăsesc și ajutoarele de natura conversiei datoriilor agenților economici către stat, prin transformarea acestor datorii în acțiuni la valoarea nominală, de regulă sensibil mai mare decât valoarea de piață a acestor acțiuni.

Grupa C (C1 + C2) include transferurile, în care elementul de ajutor este reprezentat de dobânda economisită de către beneficiar de-a lungul perioadei pentru care capitalul transferat, respectiv sumele datorate statului și devenite scadente (creditul bugetar) este la dispoziția sa. De regulă, elementul de ajutor inclus în această categorie este mult

mai mic decât valoarea capitalului transferat.

În categoria C1 transferul financiar ia forma creditului bugetar, iar ajutorul de stat constă în profitul obținut de beneficiar în timpul perioadei în care capitalul transferat este la dispoziția sa.

În categoria C2 sunt incluse scutirile, reducerile, reeșalonările la plata majorărilor de întârziere și a penalităților aferente atât ca urmare a amânărilor și/sau reeșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, cât și a majorărilor de întârziere propriu-zise acumulate de agentul economic și datorate autorității publice.

În grupa D sunt incluse garanțiile acordate de către stat, ajutorul de stat fiind evaluat, în conformitate cu prevederile celui de-al IX-iea Raport privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană, la 10% din cuantumul sumei creditului garantat anual.

Obiectivele ajutorului de stat

Încadrarea pe obiective a ajutoarelor de stat (atât a alocărilor specifice în cadrul schemelor de ajutor, cât și a ajutoarelor individuale acordate în afara unei scheme) s-a făcut ținând seama de obiectivul principal al acordării acestora, în conformitate cu modalitățile de clasificare și grupare comunitare, definite în "Anexa tehnică" la al IX-iea Raport comunitar privind ajutorul de stat, astfel:

Codul obiectivului

Clasificarea obiectivelor

1.1.

Agricultura

1.2.

Pescuit

2.1.

Obiective orizontale

2.1.1.

Cercetare-dezvoItare

2.1.2.

Mediul înconjurător

2.1.3.

Întreprinderi mici și mijlocii

2.1.4.

Comert

2.1.5.

Economisirea energiei

2.1.6.

Salvare - restructurare

2.1.7.

Combaterea șomajului

2.1.8.

Pregătire profesională

2.1.9.

Alte obiective

2.2.

Obiective sectoriale (sectoare sensibile)

2.2.1.

Otel

2.2.2.

Constructii navale

2.2.3.

Alte sectoare din industria prelucrătoare

2.2.4.1.

Cărbune: ajutoare pt. productia curentă

2.2.4.2.

Cărbune: alte ajutoare

2.2.5.

Transporturi, din care:

2.2.5.1.

- Transport feroviar

2.2.5.5.

- Transport aerian

2.2.6.

Turism

2.2.7.

Servicii financiare

2.2.8.

Media și cultură

3.

Obiective regionale

3.1.

Zone pentru care au fost elaborate programe naționale de dezvoltare regională, altele decât zonele

defavorizate

3.2.

Zone defavorizate

Menționăm faptul că, în clasificările comunitare, ajutorul regional este grupat astfel:

-

codul

3.1.

Ajutorul pentru proiecte de dezvoltare a anumitor activități sau a anumitor zone economice, cu condiția să nu fie afectate în mod nefavorabil condițiile de comerț, contrar interesului comunitar, respectiv ajutoare de stat care se încadrează în prevederile art. 87(3)(c) din Tratatul comunitar.

-

codul 3.2.

Ajutorul pentru zonele prevăzute la art. 87(3)(a), respectiv acele zone ale Uniunii Europene în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau șomajul este mare.

Ajutorul de stat acordat pentru dezvoltare regională în România poate fi încadrat în totalitate ca

ajutor acordat În regiuni care

se

Încadrează În prevederile art. 87(3) (a},

dar pentru o analiză mai detaliată a acestuia au fost reflectate distinct zonele defavorizate.

III. Sursele obtinerii datelor si metodele de evaluare a elementului de

ajutor

'

Sursele obtinerii datelor

'

Cifrele din Raport sunt exprimate în termenii cheltuielilor efective sau ale veniturilor efective, la care statul renunță.

Cifrele sunt exprimate în prețuri curente și prețuri constante 2001 pentru moneda națională, și în prețuri curente pentru Euro.

Evaluarea în ROL în prețuri constante 2001, s-a realizat pe baza deflatorului PIB (medie anuală față de media anului precedent) comunicat de Institutul Național de Statistica.

Cursului mediu anual de schimb Leu/Euro utilizat a fost publicat în cadrul Raportului anual al Băncii Naționale a României.

Datele efectiv utilizate pentru prelucrarea informațiilor privind ajutorul de stat sunt următoarele:

UM

2001

2002

2003

2004

Deflator PIB* anul2001=100

%

100,0

123,4

147,4

170,9

Curs de schimb valoare medie anuală

*

lei/Euro

26.027

31.255

37.556

40.532

* Surse: Site-ul Băncii Naționale a României, comunicarea Institutului Național de statistică.

Astfel, pentru determinarea ajutorului de stat în Euro -

prețuri curente s-a raportat ajutorul de stat în lei prețuri curente la cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro.

Pentru realizarea ăInventarului ajutoarelor de stat" acordate în perioada analizată au fost utilizate actele normative care conțin scheme de ajutor de stat și/sau ajutoare individuale, precum și raportările furnizorilor de ajutor de stat.

Raportările au fost solicitate în configurație standard, conform

Regulamentului privind procedurile de raportare și monitorizare a ajutoarelor de stat

emis de Consiliului

Concurenței

în

22.04.2004

și

publicat

în

Monitorul

Oficial

nr. 443/18.05.2004, separat pentru schemele de ajutor de stat (anexa nr. 1A la procedura de inventariere) și separat pentru ajutoarele individuale (anexa nr. 1B la procedura de inventariere) și au cuprins următoarele elemente:

•

titlul schemei;

•

baza legală;

•

obiectivele acordării ajutorului de stat;

•

natura ajutorului de stat;

•

originea ajutorului;

•

condițiile de acordare a ajutorului;

•

beneficiarii alocărilor specifice, în cazul schemelor de ajutor de stat;

•

beneficiarul de ajutor, în cazul ajutorului individual;

•

sectorul de activitate în care operează beneficiarii de ajutor de stat;

•

cuantumul sumelor acordate ca ajutor anual, în perioada analizată, pe beneficiar, precum si cumulat pe ultimii trei ani;

•

date privind modul de determinare a ajutorului de stat;

•

observații.

Informațiile statistice primite de la Institutul Național de Statistică și Studii Economice conțin:

•

produsul intern brut ,

•

valoarea adăugată brută pe total economie și ramuri ale economiei naționale,

•

populație, din care salariați - total și pe ramuri ale economiei naționale.

Totodată, s-a urmărit actualizarea informațiilor din Raportul 2001-2003 cu noile informații din prezentul Raport.

În consecință, informațiile cuprinse în prezentul Raport sunt actualizate în funcție de noile informații primite de Consiliului Concurenței.

Metode de evaluare a elementului de ajutor de stat

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat sau s-a acordat un ajutor individual, precum și ținându-se cont de legislația secundară, respectiv Regulamentele specifice fiecărui tip de ajutor de stat.

În situația în care nu a fost prevăzută în mod explicit o formulă, identificarea și cuantificarea

ajutorului

de stat

s-a

acut

în

funcție

de natura

ajutorului

în concordanță

cu

prevederile

Regulamentului

Consiliului

Concurenței

din 22.04.2004 privind procedurile de raportare și monitorizare a ajutoarelor de stat în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată (Anexa nr. 1, pct. 4).

ANEXA li

LISTA ACTELOR NORMATIVE CARE CONTIN SCHEME DE AJUTOR DE STAT SAU AJUTOARE INDIVID '

UALE CARE AU

A

GENERAT EFECTE IN PERIOADA 2002

-

2004

1.

LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992

(actualizată până la data de 21 iunie 2004*) privind regimul zonelor libere, facilitățile abrogate prin LEGEA nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit, modificată prin LEGEA nr. 244 din 09 iunie 2004;

2.

HOTĂRÂRE nr. 191 din 17 aprilie 1992

privind aprobarea condițiilor de realizare

și

finanțare

a

obiectivului

de

investiții

"Dezvoltarea

și modernizarea Aeroportului lnternational București - Otopeni" modificată și completată prin HOTĂRÂREA nr. 510 din 5 august 1994;

3.

HOTĂRÂRE nr. 179 din 24 aprilie 1993

cu privire la stabilirea prețurilor și tarifelor la unele produse și servicii destinate populației, în condițiile eliminării subvențiilor de la bugetul de stat;

4.

LEGE

nr.

71 din

16

iulie 1994

privind

acordarea

unor

facilități suplimentare față de Legea nr. 35/1991, republicată, pentru atragerea de

investitori

străini

în

industrie,

și-a

încetat

aplicabilitatea

conform ORDONANTEI DE URGENTĂ nr. 42 din 28 martie 2002;

'

'

5.

HOTĂRÂRE nr. 511 din 5 august 1994

privind adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării mediului de către societățile comerciale din a căror activitate rezultă unele deșeuri poluante;

6.

LEGE nr. 134 din 29 decembrie 1995, actualizată până la 11 februarie 2004

privind Legea petrolului cu modificările și completările ulterioare completată și modificată prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 11 aprilie 2002, abrogată de LEGEA nr. 238 din 7 iunie 2004;

7.

ORDONANTĂ nr. 14 din 31 ianuarie 1995

privind unele măsuri pentru stimularea re '

alizării de obiective complexe și a producției cu ciclu lung de

fabricație, destinate exportului, aprobată prin LEGEA nr. 70 din 28 iunie 1995, facilitățile și-au încetat aplicabilitatea prin LEGEA nr. 345 din 1 iunie 2002, republicată, privind taxa pe valoarea adăugată;

8.

ORDONANȚĂ nr. 11 din 23 ianuarie 1996

privind executarea creanțelor bugetare, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin LEGEA

nr. 108 din 10 octombrie 1996, abrogată prin ORDONANȚA nr. 61 din 29 august 2002 privind colectarea creanțelor bugetare;

9.

ORDONANȚĂ nr. 27 din 5 august 1996

privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni

și

în

Rezervația

Biosferei

"Delta

Dunării",

modificată

și completată prin LEGEA nr. 96 din 10 iunie 1997, modificată prin art. 38 si art. 284 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003;

10.

HOTĂRÂRE nr. 398 din 4 august 1997

privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturi lor sub autoritatea consiliilor județene, modificată prin HOTĂRÂREA nr. 594 din

-

,;

27 iulie 1999 privind

salarizarea

personalului

din regiile

autonome aeroportuare cu specific deosebit care își desfășoară activitatea sub autoritatea consiliilor judetene, în conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII nr. 398/1997, și prin HOTARAREA nr. 1004 din 26 octombrie 2000;

11.

HOTĂRÂRE nr. 668 din 24 octombrie 1997

privind acordarea garanției statului

în favoarea

Societății

Comerciale

"Compania

Națională

de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A.";

12.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 31 din 16 iunie 1997

privind regimul investițiilor s ' trăine în Români ' a respinsă prin Legea nr. 523 din 9 octombrie

2001;

13.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 35 din 8 iulie 1997

privind măsurile de stimulare a

' persoanelor fizi ' ce și juridice pentru încadrarea în muncă a

absolvenților instituțiilor de învățământ, aprobată și modificată prin LEGEA nr. 162 din 22 octombrie 1997, abrogată prin LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;

14.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 73 din 6 noiembrie 1997

privind asigurarea ș '

i creditarea stoc ' urilor de aprovizionare pentru perioada de

toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării;

15.

LEGE nr. 61 din 5 martie 1998

- legea minelor cu modificările ulterioare, abrogată prin LEGEA nr. 85 din 18 martie 2003;

16.

HOTĂRÂRE Nr. 557 din 3 septembrie 1998

privind acordarea garanției statului pentru creditele externe contractate de Societatea Comercială "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.;

17.

HOTĂRÂRE nr. 816 din 19 noiembrie 1998 privind conservarea și închiderea definitivă a unor mine și cariere;

18.

ORDONANTĂ nr. 8 din 27 ianuarie 1998

privind constituirea Fondului special pent ' ru promovarea și dezvoltarea turismului, cu completările și

modificările ulterioare, ORDONANȚA nr. 43 din 24 iulie 1998, aprobată prin LEGEA nr. 23 din 27 martie 2000;

19.

ORDONANTĂ nr. 116 din 27 august 1998

privind instituirea regimului special pentr '

u activitatea de transport maritim internațional, modificată prin

art. 161 din LEGEA nr. 571/2003, lit. a)-d) ale alin. (2) al art. 5 din ORDONANȚA nr. 116/1998 se abrogă conform ORDONANȚEI nr. 94 din 26 august 2004;

20.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998

privind regimul zon ' elor defavorizate ' , aprobată cu modificări și completări prin

LEGEA nr. 20 din 15 ianuarie 1999 (actualizată până la data de 11 iunie 2004*), modificată de ORDONANȚA nr. 94 din 26 august 2004;

21.

LEGE nr. 133 din 20 iulie 1999

privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru

înființarea

și

dezvoltarea

întreprinderilor

mici

și

mijlocii,

cu modificările și completările ulterioare, abrogată de LEGEA nr. 346 din 14 iulie 2004;

22.

HOTĂRÂRE

nr.

311 din

15 aprilie

1999

pentru

aprobarea

Listei cuprinzând subvențiile unitare pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare și nemetalifere care se subvenționează de la bugetul

de stat în anul 1999 și a Normelor metodologice privind acordarea, utilizarea și controlul subvențiilor pentru produsele

din

industria

cărbunelui,

minereurilor

feroase,

neferoase, radioactive, rare și nemetalifere, precum și ale transferurilor destinate actiunilor de protectie socială a personalului din acest domeniu, cu m dificările

ulterioar , modificată

prin HOTĂRÂREA

nr. 831 din 12 octombrie 1999 și HOTĂRÂREA nr. 1.060 din 28 decembrie 1999;

23.

HOTĂRÂRE nr. 445 din 3 iunie 1999

privind acordarea de facilități și condițiile de realizare a investiției la Societatea Comercială "Automobile Dacia" - S.A cu modificările ulterioare în temeiul prevederilor art. 3 și 6 din ORDONANȚA de URGENȚĂ a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activității economice, modificată de art. 161 din LEGEA nr. 571/22.12.2003;

24.

HOTĂRÂRE nr. 482 din 17 iunie 1999 privind înființarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A.;

25.

HOTĂRÂRE nr. 501 din 21 iunie 1999

privind unele măsuri pentru susținerea Programului de restructurare prin garantarea unor credite la Societatea Comercială ''Roman" - S.A. Brașov, la Societatea Comercială "Tractorul UTB" - S.A. Brașov și la Societatea Comercială "Sidex" - S.A.

Galati, modificată prin HOTĂRÂREA nr. 504 din 24 iunie 1999, referit de art. 3' din ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 115 din 24 octombrie 2003;

I

'

26.

HOTĂRÂRE nr. 652 din 12 august 1999

pentru completarea art. 2 din HOTĂRÂREA nr.

474/1997

privind unele măsuri pentru creșterea gradului de

siguranță

în

funcționare

și

a

puterii

instalate

la

Centrala Hidroenergetică Porțile de Fier I; (cu Decizie);

27.

HOTĂRÂRE

nr.

794

din

28

septembrie

1999

pentru

aprobarea Programului de dezvoltare a Societății Comerciale "Automobile Dacia" -

S.A. Pitești, județul Argeș, precum și a societăților comerciale la care aceasta deține participații de cel puțin 90% din numărul total de acțiuni, referire la art. 16 din ORDONANȚA nr. 87 din 28 august 2003;

28.

ORDONANTĂ nr. 60 din 24 august 1999

pentru ratificarea Acordului de împrumut di ' ntre România, Banca Europeană de Investiții și Societatea

Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A. (fosta Regie Autonomă de Exploatare a Metroului București - Metrorex) privind finanțarea Proiectului de modernizare a metroului din București, semnat la Luxembourg și București la 8 și, respectiv, 9 iunie 1999;

29.

ORDONANTĂ nr. 97 din 30 august 1999

privind garantarea furnizării de servicii publ ' ice în transporturile rutiere și pe căile navigabile interioare,

republicată în anul 2002;

30.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 68 din 19 mai 1999

privind stimularea plătii obligat ' iilor fată de bu ' getul de stat, completată și modificată prin

ORbONANȚA

DE' URGENȚĂ nr. 108 din 30 iunie 1999, ordonanță respinsă de LEGEA nr. 297 din 07 iunie 2001, respinsă prin LEGEA nr. 136 din 14 aprilie 2003;

31.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 73 din 24 mai 1999

pentru aprobarea continuării lu '

crărilor și a fina '

nțării obiectivului de investiții "Dezvoltarea și

modernizarea

Aeroportului

Internațional

București-Otopeni" și

pentru aprobarea

garantării

unui

credit

în

favoarea

Companiei

Naționale "Aeroportul Internațional București-Otopeni" - S.A. aprobată prin LEGEA nr. 21 din 27 martie 2000, abrogată de art. 298 , pct. 31 din LEGEA nr.

571 din 22 decembrie 2003;

32.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 144 din 30 septembrie 1999

pentru aprobarea c '

ontinuării și fin '

anțării activităților de cercetare-dezvoltare,

aplicații și inginerie tehnologică aferente suportului tehnic național pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, precum și pentru aprobarea

finanțării activităților specifice cooperării internaționale în domeniul de energetică nucleară, aprobată prin LEGEA nr. 198 din 13 noiembrie 2000;

33.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 153 din 19 octombrie 1999

privind

autorizarea

' Ministerului Fina ' nțelor de a garanta un împrumut extern în

valoare de 50 milioane mărci germane pentru Banca de Export-Import a României

(EXIMBANK)

-

S.A.,

acordat

de

către

Kreditanstalt

fur Wiederaufbau

pentru

realizarea

programului

de

dezvoltare

a întreprinderilor mici și mijlocii cu capital majoritar românesc, aprobată prin LEGEA nr. 54 din 19 aprilie 2000;

34.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 162 din 28 octombrie 1999

privind instituirea pr ' ețului național d '

e referință pentru energia termică furnizată

populației prin sisteme centralizate, precum și pentru acordarea de ajutoare bănești pentru categoriile defavorizate ale populației, aprobată și modificată prin LEGEA nr. 328 din 27 mai 2002;

35.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 173 din 5 noiembrie 1999

privind suportarea d ' e la bugetul de s '

tat a cheltuielilor de ecologizare a procesului

de reciclare a deșeurilor și subproduselor

plumboase, rezultate din obținerea plumbului decuprat, aprobată prin LEGEA nr. 99 din 26 martie 2001;

36.

LEGE nr. 96 din 2 iunie 2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice

de sustinere a comertului exterior;

'

'

37.

HOTĂRÂRE nr. 32 din 19 ianuarie 2000

pentru aprobarea Programului de marketing și promovare turistică și a Programului de dezvoltare a produselor turistice, pentru anul 2000, modificată prin HOTĂRÂREA nr. 669 din 17 august 2000;

38.

HOTĂRÂRE nr. 372 din 9 mai 2000

privind acordarea de facilități

Societătii

Comerciale

"Continental

Automotive

Products"

-

S.R.L. Timișoa ' ra;

39.

HOTĂRÂRE nr. 1.283 din 7 decembrie 2000

privind garantarea de către Ministerul

Finanțelor

a

unui

credit

intern

contractat

de

Societatea Comercială "Siderurgica" - S.A. Hunedoara de la Banca Comercială Română - S.A.;

40.

ORDONANTĂ nr. 7 din 21 ianuarie 2000

privind ratificarea Contractului de finanțare

' dintre România și Banca Europeană de Investiții și Compania

Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A. pentru finanțarea Proiectului de reînnoire a flotei TAROM, semnat la București la 24 decembrie 1999 și la Luxemburg la 27 decembrie 1999, aprobată prin

LEGEA nr. 140 din 24 iulie 2000;

41.

ORDONANTĂ nr. 108 din 31 august 2000 pentru aprobarea exceptării

de la plata

' impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei

Naționale "Aeroportul Internațional București-Otopeni" - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiții și a avansului pentru modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni și a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinație, cu modificările ulterioare, aprobată prin LEGEA nr. 68 din 16 martie 2001;

42.

ORDONANTĂ nr. 126 din 31 august 2000

privind continuarea realizării Unităt , ii 2 di ' n cadrul obiectivului de investit , ii "Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5 x 700 MWe", aprobată prin LEGEA nr. 335 din 6 iulie 2001,

modificată prin LEGEA nr. 157 din 10 aprilie 2002, abrogate prin Legea nr.

571 din 22 decembrie 2003 art. 298 pct. 23. - alineatele (1) și (2) ale

articolului 6 și articolul 8;

43.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 195 din 9 noiembrie 2000

privind scutirea de

'

la plata taxelor

'

vamale, precum și a suprataxelor vamale

pentru instalații, echipamente, utilaje și părți ale acestora, know-how, precum și combustibili energetici care sunt importați prin credite externe contractate cu garanția statului de companii și societăți n§l-ționale, institu i publice și societăți comerciale, abrogată de ORDONANȚA DE URGENȚA nr. 115 din 20 septembrie 2001 (*actualizată*);

44.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 247 din 30 noiembrie 2000

privind

scutirea de '

la plata taxelo '

r vamale a importurilor necesare pentru

"Reparația

capitală

cu

modernizare

pentru

creșterea

siguranței

și capacitătii

Centralei

Hidroelectrice

Portile

de

Fier

I", completată

și modificată prin ORDONANȚĂ nr. 56 din' 30 august 2001, aprobată prin LEGEA nr. 251 din 16 mai 2001, modificată prin art. 161 alin. (7) lit. d) din

LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003;

45.

LEGE nr. 332 din 29 iunie 2001

(*actualizată*) privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, modificată și abrogată parțial de LEGEA nr. 571/22.12.2003;

46.

LEGE nr. 743 din 6 decembrie 2001

a bugetului de stat pe anul 2002;

47.

HOTĂRÂRE nr. 1116 din 9 noiembrie 2001

privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente programelor care se experimentează și se finanțează din bugetul Ministerului Dezvoltării și Prognozei în anul 2001;

48.

HOTĂRÂRE nr. 1.265 din 13 decembrie 2001

privind acordarea Regiei Autonome

pentru Activități

Nucleare

Drobeta-Turnu

Severin

a

unor înlesniri la plata obligațiilor restante provenind din creanțe bugetare administrate de Ministerul Muncii și Solidaritătii Sociale și Ministerul Sănătății și Familiei, modificată de HOTĂRÂREA r. 56 din 30 mai 2002;

49.

ORDONANTĂ nr. 55 din 30 august 2001

privind scutirea de la plata taxelor vama '

le a unor importuri necesare Sucursalei "Romag-Prod" din

cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare;

50.

ORDONANȚĂ

nr. 65 din 30 august

2001

privind constituirea

și funcționarea parcurilor industriale;

51.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 25 din 15 februarie 2001

privind unele măsuri pentr ' u susținerea Pr ' ogramului de restructurare pe anul 2001 prin

garantarea unui credit pentru Societatea Comercială "Compania Naționala de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A., aprobată de LEGEA nr. 372 din 1O iulie 2001;

52.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 28 din 26 februarie 2001

privind

garantarea

' de către Autori ' tatea pentru Privatizare și Administrarea

Participațiilor Statului a unui credit acordat Societății Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Brașov, aprobată prin LEGEA nr. 278 din 4 iunie 2001, modificată prin ORDONANȚA nr. 53 din 29 iulie 2003;

53.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 119 din 27 septembrie 2001

privind unele

măsu '

ri

pentru priva '

tizarea

Societății

Comerciale

Combinatul

Siderurgic "Sidex" - S.A. Galați cu modificările și completările ulterioare, modificată de art. 161 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003;

54.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 125 din 11 octombrie 2001

privind

unele măsur ' i pentru execuția '

lucrărilor de reabilitare a Grupului nr. 1 de

21O MW din Centrala Termoelectrică Mintia - Deva, aprobată prin LEGEA nr. 119 din 15 martie 2002, modificată de art. 161 din LEGEA nr. 571 din

22 decembrie 2003;

55.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 156 din 21 noiembrie 2001

pentru scutirea de

'

la plata obligați ' ilor bugetare aferente minelor și carierelor

închise aflate în conservare, aprobată prin LEGEA nr. 219 din 23 aprilie 2002;

56.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 172 din 13 decembrie 2001

privind unele măsu '

ri pentru relan ' sarea

economică a Societății Comerciale

"Combinatul Siderurgic Reșita" - S.A., completată de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 16 din 1 aprili 2004;

57.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 177 din 20 decembrie 2001

privind unele măsur ' i de redresare f ' inanciară în vederea finalizării procesului de

privatizare a Societății Comerciale "Rafo" - S.A. Onești;

58.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 180 din 20 decembrie 2001

privind unele măsu ' ri de redresare

'

financiară la Societatea Națională "Tutunul

Românesc" - S.A., aprobată prin LEGEA nr. 222/2002;

59.

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002

(actualizată până la data de 20 mai 2004*) privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată prin LEGEA nr. 107 din 07 aprilie 2004;

60.

LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 (actualizată până la data de 28 mai 2004*)

privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările și completările ulterioare;

61.

LEGE nr. 630 din 9 decembrie 2002

privind cinematografia;

62.

LEGE nr. 631 din 27 noiembrie 2002

legea bugetului de stat pe anul 2003;

63.

HOTĂRÂRE nr. 557 din 30 mai 2002

privind garantarea de către Ministerul Finanțelor Publice a unor credite externe pentru Societatea Natională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A., modificată prin HOTĂRÂREA nr. 937 din 29 august 2002 și HOTĂRÂREA nr. 96 din 29 ianuarie 2004;

64.

HOTĂRÂRE nr. 607 din 13 iunie 2002

privind acordarea garanției statului pentru creditele contractate de Societatea Comercială "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.;

65.

HOTĂRÂRE

nr.

1.527

din

18 decembrie

2002

privind

aprobarea bugetelor

de venituri

și cheltuieli

pe anul 2003 pentru companiile, societățile naționale și societățile comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea

Ministerului

Industriei

și

Resurselor,

precum

și

a transferurilor pentru societățile comerciale, modificată prin HOTĂRÂRI LE nr. 213, 397, 569, 657, 691, 875, 918, 1053, 1067, 1350, 1475/2003 și HOTĂRÂREA nr. 416/2004;

66.

HOTĂRÂRE

nr. 1.570 din

18 decembrie

2002

privind

aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de creștere a competitivității produselor industriale, abrogată de HOTĂRÂREA nr. 357 din 18 martie 2004;

67.

ORDONANTĂ nr. 72 din 29 august 2002

privind unele măsuri pentru finalizarea p '

rocesului de privatizare a Societății Comerciale "Șantierul

Naval" - S.A. Constanța, aprobată prin LEGEA nr. 33 din 13 ianuarie 2003, completată de art. 52 din ORDONANȚA nr. 26 din 29 aprilie 2004;

68.

ORDONANTĂ

DE URGENTĂ

nr.

40 din 28 martie 2002

pentru recuperarea

'

arieratelor bugeta ' re, aprobată prin LEGEA nr. 491 din 11 iulie

2002, cu modificările și completările ulterioare, completată de art. X din ORDONANȚA nr. 29 din 29 ianuarie 2004;

69.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 57 din 16 mai 2002

pentru recuperarea arieratelor că '

tre principalii fu '

rnizori de resurse energetice și apa;

70.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 78 din 13 iunie 2002

privind asigurarea

condițiilor de '

funcționare a

' centralelor termice și electrice de termoficare

aflate în administrarea consiliilor județene și locale;

71.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 92 din 20 iunie 2002

privind acordarea unor înlesnir '

i la plată pentr '

u Societatea Comercială "LUKoil Black Sea

România" - S.R.L. București și Societatea Comercială "Petrotel LUKoil" -

S.A. Ploiești; (cu Decizie);

72.

LEGEA nr. 507 din 28 noiembrie 2003

a bugetului de stat pe anul 2004;

73.

HOTĂRÂRE

nr.

239

din

4

martie

2003

privind

aprobarea

Listei societăților

comerciale

din portofoliul

Autorității

pentru Privatizare

și Administrarea

Participațiilor Statului,

care

beneficiază

de

extinderea înlesnirilor la plată prevazute la art. 18 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare;

74.

HOTĂRÂRE nr. 322 din 20 martie 2003

privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente subprogramului "Dezvoltarea orașelor prin

stimularea

activităților

întreprinderilor

mici

și

mijlocii"

care

se finanțează de la bugetul de stat pe anul 2003 prin bugetul Ministerului Dezvoltării și Prognozei în cadrul programelor regionale specifice;

75.

HOTĂRÂRE

nr.

1.180

din

2

octombrie

2003

privind

aprobarea metodologiei de scutire a unităților protejate de la plata taxelor vamale pentru unele categorii de importuri;

76.

HOTĂRÂRE nr. 1.525 din 18 decembrie 2003

privind aprobarea Listei agenților

economici care beneficiază

de schema de ajutor de stat prevăzută de art. 33 alin. (1) din ORDONANȚA nr.

87/2003

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, precum și a plafoanelor până la care se acordă ajutorul de stat;

77.

ORDONANTĂ nr. 59 din 22 august 2003

privind unele categorii de

bunuri scutite '

de la plata datoriei vamale;

78.

ORDONANTĂ nr. 87 din 28 august 2003

cu privire la rectificarea

bugetului de '

stat pe anul 2003, aprobată prin LEGEA nr. 500 din 26

noiembrie 2003;

79.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 8 din 27 februarie 2003

privind stimularea p ' rocesului de rest ' ructurare, reorganizare și privatizare a unor

societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat;

80.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 31 din 24 aprilie 2003

privind unele măsuri de r ' estructurare fina '

nciară a creanțelor deținute de Autoritatea

pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăți comerciale de pe platformele industriale Arad și Harghita, aprobată de LEGEA nr. 518 din 28 noiembrie 2003;

81.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 114 din 24 octombrie 2003

privind privatizarea

' Societății Comer ' ciale "ARO" - S.A. Câmpulung Muscel;

82.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 115 din 24 octombrie 2003

privind privatizarea

' Societății Come ' rciale "Roman" - S.A. Brașov și constituirea

parcului industrial pe platforma Societății Comerciale "Roman" - S.A.;

83.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 116 din 24 octombrie 2003

privind

privatizarea

'

Societății Com '

erciale

"Siderurgica"

- S.A. Hunedoara,

aprobată

de

LEGEA

nr.

270

din

16

iunie

2004,

modificată

de ORDONANȚĂ nr. 50 din 15 iulie 2004;

84.

ORDIN

nr.

36

din

19

februarie

2003

al

ministrului

pentru întreprinderile

mici

și

mijlocii

și

cooperatie

pentru

aprobarea

Procedurii de implementare a Programului naționa '

l multianual pe perioada

2002-2005 pentru susținerea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanță;

85.

ORDIN nr. 73 din 4 aprilie 2003 al ministrului pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperatie

pentru modificarea Ordinului ministrului

pentru întreprinderile mici și m '

ijlocii și cooperație nr. 36 din 19 februarie

2003 privind

aprobarea

Procedurii

de implementare

a

Programului național multianual pe perioada 2002-2005 pentru susținerea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanță;

86.

ORDIN

126

din

12

septembrie

2003

al

ministrului

pentru întreprinderile

mici

și

mijlocii

și

cooperatie

pentru

modificarea

Ordinului ministrului pentru întreprinderile mici și

' mijlocii și cooperație nr.

36/2003 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului național multianual pe perioada 2002-2005 pentru susținerea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanță;

87.

LEGE nr. 230 din 1 iunie 2004

privind aprobarea ORDONANȚEI nr.

38/2004

pentru modificarea ORDONANȚEI nr.

57/2002

privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;

88.

HOTĂRÂRE

nr.

341

din

18

martie

2004

privind

refinanțarea împrumutului

contractat

de

Societatea

Comercială

de

Producere

a

Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A. București în baza HOTĂRÂRII nr. 250/2001 privind garantarea de către Ministerul Finanțelor Publice a unui împrumut extern contractat de Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. sub forma unei emisiuni de obligațiuni denominate în Euro pe piața externă de capital;

89.

HOTĂRÂRE nr. 484 din 1 aprilie 2004

privind aprobarea Listei agenților economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută la art. 22 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum și a plafoanelor pana la care se acordă ajutorul de stat;

90.

HOTARÂRE nr. 1.273 din 13 august 2004

privind aprobarea Listei cuprinzând

echipamentele

pentru protecția

mediului,

achiziționate

în cadrul proiectului "Reabilitarea

grupului nr. 4 de 150 MW din CET Paroșeni", scutite de la plata taxelor vamale și a taxei pe valoarea adăugată;

91.

HOTĂRÂRE nr. 1.367 din 26 august 2004

privind garantarea de către Ministerul Finanțelor Publice a unor împrumuturi externe în valoare totală de maximum 215 milioane dolari S.U.A. ce urmează a se contracta de către Societatea Comercială de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. București, Societatea Comercială de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureș, Societatea Comercială "Electrocentrale" - S.A. București și agenții economici ai autorităților administrației publice locale, producători de energie termică, pentru plata achizițiilor de gaze naturale, păcură, resurse energetice, hidrocarburi și cărbune, necesare în vederea funcționării Sistemului național de gaze naturale și realizării Programului de iarnă octombrie 2004 - martie 2005;

92.

HOTĂRÂRE

nr.

1.461

din

9 septembrie

2004

privind

aprobarea Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru impozitul pe profitul reinvestit;

93.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 16 din 1 aprilie 2004

pentru finalizarea privatizării S '

ocietății Comer '

ciale "Combinatul Siderurgic Reșița" - S.A.

Reșița;

94.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 26 din 29 aprilie 2004

privind unele

măsuri pent '

ru finalizarea

' privatizării societăților comerciale aflate în

portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări;

95.

ORDONANTĂ DE URGENTĂ nr. 37 din 19 mai 2004

privind măsuri de diminuare a

' arieratelor din ec '

onomie;

96.

ORDIN nr. 51 din 16 februarie 2004

privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea și educarea comercianților pe anul 2004;

97.

ORDIN nr. 52 din 18 februarie 2004

pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului național multianual pe perioada 2002-2005 de susținere a investițiilor realizate de către întreprinderi nou-înființate și microîntreprinderi, precum și a investițiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici și mijlocii;

98.

ORDIN nr. 54 din 19 februarie 2004

pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului național multianual pe perioada 2002-2005 de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii în dezvoltarea exportului;

99.

ORDIN nr. 56 din 20 februarie 2004

privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului național pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului pe anul 2004;

Sectoare

I

Obiective

Ajutorul de stat

in

functie de natura acestuia

Ajutor de stat total

Ajutor de stat pentru industria prelucratoare

A1

A2

B1

C1

C2

D1

TOTAL

%

TOTAL

%

1.1.

Agricultura

499.263,4

34.8

o.o

o.o

34.275.0

o.o

533.573.2

36.1

o.o

o.o

1.2.

Pescuit

o.o

o.o

o.o

o.o

5.3

o.o

5.3

o.o

o.o

o.o

2.1.

Obiective orizontale

164.446.9

66.369,4

13.922.2

o.o

358.379,4

304.137.3

907.255.1

61.3

334.648.9

49.7

2.1.1.

Cercetare-dezvoltare

447.8

9.0

o.o

o.o

1.680.9

o.o

2.137.7

0.1

o.o

o.o

2.1.2.

Mediul inconjurator

6.214.0

o.o

4.585.1

o.o

o.o

o.o

10.799.1

0.7

o.o

o.o

2.1.3.

Intreprinderi mici si mijlocii

1.395,4

13.0

o.o

o.o

1.195.5

o.o

2.603.9

0.2

1.775,4

0.3

2.1.4.

Cam

ert

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

2.1.5.

Economisirea energiei

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

2.1.6.

Salvare - restructurare

36.174.0

15.564.3

o.o

o.o

302.886.5

o.o

354.624.8

24.0

264.395.7

39.2

2.1.7.

Cambaterea som ajului

11.282,4

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

11.282,4

0.8

3.072.2

0.5

2.1.8.

Pregatire profesianala

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

2.1.9.

Alte obiective

108.933.3

50.783.1

9.337.1

o.o

52.616.5

304.137.3

525.807.2

35.5

65.405.6

9.7

2.2. Obiective sectoriale (sectoare sensibile)

74.132.5

269.529.7

7.849.8

o.o

167.774,4

o.o

519.286,4

35.1

296.814.9

44.0

2.2.1.

Otel

4.0

91.119.9

o.o

o.o

83.998.7

o.o

175.122.6

11.8

175.122.6

26.0

2.2.2.

Construclii navale

5.7

57.5

84,4

o.o

5.655.5

o.o

5.803.0

0,4

5.803.0

0.9

2.2.3.

Alte sectoare prelucratoare

1.1

53.342,4

o.o

o.o

62.545.7

o.o

115.889.3

7.8

115.889.3

17.2

1.,aroune: aJucoare pc.

2.2.4.1

produclia curenta

60.236.9

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

60.236.9

4.1

o.o

o.o

2.2.4.2

Carbune: alte ajutoare

11.779.0

124.635.6

7.765,4

o.o

7.560.0

o.o

151.740.0

10.3

o.o

o.o

2.2.5.

Transporturi, din care:

263.800.9

19.150.5

38.026.0

o.o

8.718,4

7.884.9

337.580.6

22.8

o.o

o.o

2.2.5.1

- Transport feroviar

178.568,4

o.o

o.o

o.o

18.2

o.o

178.586.6

12.1

o.o

o.o

2.2.5.5

- Transport aerian

19.504.1

6.115.6

o.o

o.o

152.7

7.884.9

33.657.2

2.3

o.o

o.o

2.2.6.

Turism

o.o

374.1

o.o

o.o

2.041,4

o.o

2.415.5

0.2

o.o

o.o

2.2.7.

Servicii financiare

o.o

o.o

o.o

o.o

129.2

o.o

129.2

o.o

o.o

o.o

2.2.8.

Media si cultura

2.105.8

0.2

o.o

o.o

5.844.0

o.o

7.950.0

0.5

o.o

o.o

3.

Ajutoare regionale

1.028.9

51.562.6

o.o

o.o

o.o

o.o

52.591,4

3.6

42.438.8

6.3

3.1.

Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat

zonele defavorizate

1.027,0

5.403,3

0,0

0,0

0,0

0,0

6.430,2

0,4

4.652,6

0,7

3.2.

Zone defavorizate

1,9

46.159,3

0,0

0,0

0,0

0,0

46.161,2

3,1

37.786,2

5,6

TOTAL

239.608,3

387.461,6

21.772,0

0,0

526.153,8

304.137,3

1.4 79.133,0

100,0

în%

16,2

26,2

1,5

0,0

35,6

20,6

100,0

Ajutoare totale in industria prelucratoare

10.176,1

209.091,3

84,4

0,0

454.550,8

0,0

673.902,6

45,6

673.902,6

în%

1,5

31,0

0,0

0,0

67,5

0,0

PIB%

2,5

100,0

125

Sectoare/ Obiective

Ajutorul de stat in functie de natura acestuia

Ajutor de stat total

Ajutor de stat pentru industria prelucratoare

A1

A2.

B1

C1

C2

D1

TOTAL

%

TOTAL

%

1.1.

Agricultura

9.975 269.5

4.195.8

o.o

o.o

774277,3

o.o

1O.753 742.5

32.0

o.o

o.o

1.2.

Pescuit

o.o

o.o

o.o

o.o

9.189.2

o.o

9.189.2

o.o

o.o

o.o

2.1.

Obiective orizontale

7.399.355.3

1.968.317,4

413.721.6

o.o

8.447.230.5

1.472.126.3

19.700 751.0

58.7

6.377.762.7

54.8

2.1.1.

Cercetare-dezvdtare

226.467.8

108.8

o.o

o.o

53.710,7

o.o

280 287,4

0.8

o.o

o.o

2.1.2.

Mediul incc:njurator

260.217.5

165.7

95.159.6

o.o

53.149,4

o.o

408692.2

1.2

336.529.3

2.9

2.1.3.

Intreprinderi mici si mijlocii

95.672.2

131.794.9

o.o

o.o

5.505.7

55.372.9

288.345.7

0.9

196.994.2

1.7

2.1.4.

Corner!

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

2.1.5.

Economisirea energiei

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

2.1.6.

Salvare - restructurare

1.516.437.7

403.052.6

o.o

o.o

7.755.846.2

o.o

9.675.336.5

28.8

4.274.030.6

36.7

2.1.7.

Combaterea somajului

551.905.3

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

551.905.3

1.6

117.769.2

1.0

2.1.8.

Pregatire profesional a

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

2.1.9.

Alte obiective

4 748.654,7

1.433.195.3

318.562.0

o.o

579.018.5

1.416.753,4

8.496.184.0

25.3

1.452.439.5

12.5

2.2.

Obiective sectoriale (sectoare

sensibile)

2.426.265.2

6.214.336.6

337.581.7

o.o

2 907.993.1

252.376.5

12.138 553.0

36.2

3.846.903,4

33.1

2.2.1.

Otel

679.0

96.959.7

o.o

o.o

2.352.158,4

245.014.8

2.694 812.0

8.0

2.694.812.0

23.2

2.2.2.

Constructii navale

159.545.2

18373.0

1.000.0

o.o

326.705.2

o.o

505.623.5

1.5

505.623.5

4.3

2.2.3.

Alte sectoare prelucraloare

668.2

503.546.1

o.o

o.o

134.892.0

7.361.7

646.468.0

1.9

646.468.0

5.6

Carbune: ajutoare pi. produclia

2.2.4.1.

curenta

1.549.295.8

o.o

o.o

o.o

o.o

o.o

1.549.295.8

4.6

o.o

o.o

2.2.4.2.

Carbune: alte ajutoare

580.360.9

5.595.400.0

336.581.7

o.o

210.6

o.o

6.512.553.2

19,4

o.o

o.o

2.2.5.

Transporturi, din care:

10.926.569,5

484041.8

717.421,1

0,0

210.955,1

96.286,0

12.435.273.5

37,0

0,0

o.o

2.2.5.1.

- Transport feroviar

5873.082,0

o.o

0,0

0,0

5.236,5

0,0

5.878318.5

17,5

0,0

o.o

2.2.5.5.

- Transport aerian

1.471.044,3

55.875.8

0,0

0,0

193,7

96.286,0

1.623.399.8

4,8

0,0

o.o

2.2.6.

Turism

5.238,5

57.7

0,0

0,0

52.302,1

0,0

57.598.3

0,2

0,0

o.o

2.2.7.

Servicii financiare

0,0

o.o

0,0

0,0

2.480,6

0,0

2.480.6

0,0

0,0

o.o

2.2.8.

Media si cultura

130.477,6

o.o

0,0

0,0

39.244,1

0,0

169721.7

0,5

0,0

o.o

3.

Ajutoare regionale

137.192,7

1.597.873.2

0,0

0,0

0,0

0,0

1.735 065.9

5,2

1.405.660,0

12.1

3.1.

Zone pentru care au fost elaborate programe nationale de dezvoltare regionala, altele decat zc:nele

defavorizate

136.973,1

197.662.6

0,0

0,0

0,0

0,0

334.635.8

1,0

197.592,4

1.7

3.2.

Zone defavorizate

219,6

1.400 210.6

0,0

0,0

0,0

0,0

1.400.430.2

4,2

1.208.067,7

10,4

T O T A L (excepand agricultura, pescuit si transport)

9.962.813,2

9.780 527.1

751.303,3

0,0

11.355.223,5

1.724.502,8

33.574.369,9

100,0

în%

29,7

29.1

2,2

0,0

33,8

5,1

100.0

Ajutoare totale in industria prelucratoare

935.400,4

2.712934.1

77.311,8

0,0

7.398.743,2

505.936,7

11.630.326.2

34,6

11.630.326,2

în%

8,0

23.3

0,7

0,0

63,6

4,4

100.0

Ponderea ajutorului de stat national global in PIB(%)

PIB¾

1,8

126

Sectoare/ Obiective

Ajutorul de stat in functie de natura acestuia

Ajutor de stat total

Ajutor de stat pentru industria prelucratoare

A1

A2.

B1

C1

C2

D1

TOTAL

%

TOTAL

%

1.1.

Agricultura

265.611,5

111,7

o.o

o.o

20.616,7

o.o

286 339,9

32,0

o.o