Decizia nr. 130/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale art. 12 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 64/1995 22 iunie 1995 (prevederi anume) privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale
art. 12 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cuprom" - S.A. din București în Dosarul nr. 3.049/2005 al Judecătoriei Zalău.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă ca neîntemeiată. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 din Legea nr. 64/1995 , pune concluzii de respingere ca fiind inadmisibilă, deoarece aceste dispoziții nu au legătură cu soluționarea cauzei.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 5 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.049/2005, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale
art. 12 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Cuprom" - S.A. din București, într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei contestații la poprire.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 12 din Legea nr. 64/1995
vin în contradicție cu prevederile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (2) și art. 44 alin. (2) din Constituție. În continuare, arată că dispozițiile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă vin în contradicție cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece se creează un dezechilibru între creditor, pe de o parte, și debitor, pe de altă parte. De asemenea, consideră că art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă vine în contradicție cu prevederile art. 135 alin. (2) din Constituție, deoarece se creează circumstanțele concurenței neloiale, imposibilitatea efectuării de plăți către terții contractanți fiind de natură a paraliza întreaga activitate economică a debitorului. Apreciază în continuare că dispozițiile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă vin în contradicție cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2), ale art. 24 și ale art. 53 din Constituție.
Judecătoria Zalău, în ceea ce privește dispozițiile
art. 12 din Legea nr. 64/1995 , arată că acestea nu au incidență în cauza dedusă judecății. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, apreciază că aceasta este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 din Legea nr. 64/1995 , arată că aceasta este inadmisibilă, deoarece aceste dispoziții nu sunt aplicabile litigiului dedus judecății. În ceea ce privește dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă, arată că acestea nu contravin prevederilor din Constituție invocate de autorul excepției. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 12 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și ale art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, ordonanță aprobată cu modificări prin
Legea nr. 219/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată.";
-
Articolul 12
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului: "Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 135 alin. (2) referitoare la economia României.
I. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă.
Obiectul litigiului, în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, îl reprezintă soluționarea unei contestații la poprire, iar dispoziția
art. 12 din Legea nr. 64/1995
se referă la faptul că hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii, ele putând fi atacate separat cu recurs. Curtea constată că dispoziția
art. 12 din Legea nr. 64/1995
nu are legătură cu soluționarea cauzei, iar potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
"Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Astfel, urmează ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 din Legea nr. 64/1995
să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.
II. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate.
Astfel, prin
Decizia nr. 178 din 20 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, Curtea a statuat că dispoziția de lege criticată nu contravine art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1) și art. 53 din Constituție, reținând în esență că, pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligațiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înființarea popririi fără obligația somării prealabile a debitorului. Însă, în condițiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunoștință despre înființarea popririi, textul de lege criticat nu lezează în nici un fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la apărare. Tot cu acea ocazie, cu privire la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.
Textul de lege criticat nu aduce atingere nici dispozițiilor constituționale ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.
Cu privire la invocarea prevederilor constituționale cuprinse în
art. 135 alin. (2), Curtea, prin Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, a reținut că textul de lege criticat nu numai că nu nesocotește îndatorirea fundamentală a statului de a asigura cadrul favorabil dezvoltării economiei de piață, ci, dimpotrivă, dă expresie dispoziției constituționale, astfel încât debitorul nu are decât să-și execute voluntar și cu bună-credință obligația certă, lichidă și exigibilă constatată prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creanței, evitând distorsionarea raporturilor juridice comerciale, bazate pe libera inițiativă și concurență.
Atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor pronunțate de Curte își păstrează valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi, care să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cuprom" - S.A. din București în Dosarul nr. 3.049/2005 al Judecătoriei Zalău.
II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.