Decizia nr. 178/2004

Nicolae Popa - presedinte

Costica Bulai - judecator

Nicolae Cochinescu - judecator

Constantin Doldur - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Florentina Balta - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civila, excepție ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.310/2003 al Tribunalului Bihor.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la liberul acces la justiție și la garantarea dreptului la aparare, intrucat poprirea se infiinteaza cu instiintarea debitorului, astfel încât acesta are posibilitatea de a formula contestație la executare împotriva actelor vatamatoare în temeiul art. 399 și urmatoarele din Codul de procedură civila. Nu poate fi retinuta nici critica referitoare la incalcarea art. 16 din Constitutie, republicată, intrucat nu exista identitate de situație între creditori și debitori care să impuna un tratament juridic nediferentiat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 26 noiembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 5.310/2003, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civila, excepție ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" - S.R.L. din Oradea.

În motivarea excepției de neconstitutionalitate se arata ca, desi în cadrul tuturor celorlalte forme de executare se procedeaza la somarea debitorului, art. 454 din Codul de procedură civila prevede că poprirea se infiinteaza fără somatie. Astfel, accesul liber la justiție și dreptul la aparare ale debitorului și tertului poprit sunt incalcate prin lasarea la indemana exclusiva a executorului judecătoresc a dispunerii infiintarii popririi, fără ca această măsură să fie validata de către instanța de judecată, în prezenta părților.

De asemenea, intrucat de înființarea popririi ia cunoștința numai creditorul, textul de lege criticat instituie un privilegiu în favoarea acestuia, ceea ce contravine principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor.

În concluzie, autoarea excepției considera ca prevederile art. 454 din Codul de procedură civila determina o restrangere a exercitarii drepturilor constitutionale menționate, nejustificata de existenta vreuneia dintre situațiile prevăzute la art. 53 din Constitutie, republicată.

Tribunalul Bihor apreciaza ca, desi art. 454 din Codul de procedură civila nu prevede obligativitatea somarii debitorului, acesta din urma este incunostintat de începerea executarii silite prin poprire, prin intermediul adresei insotite de titlul executoriu certificat. Asa fiind, textul de lege criticat nu creeaza discriminari și nu restrange exercitiul dreptului la aparare sau al liberului acces la justiție, excepția de neconstitutionalitate a prevederilor art. 454 din Codul de procedură civila fiind neintemeiata.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate ridicata.

Guvernul arata ca textul de lege criticat își are temeiul în dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Înființarea popririi se realizează cu incunostintarea în scris a debitorului despre măsura luata, tocmai pentru a asigura acestuia posibilitatea de a-și exercită în mod neingradit drepturile procesuale prevăzute de lege, prin promovarea unei contestatii împotriva actului de executare. Asadar, art. 454 din Codul de procedură civila nu aduce atingere principiului egalitatii în drepturi a celor urmariti prin poprire, asigurand accesul liber la justiție tuturor persoanelor interesate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozitiile

Legii nr. 47/1992 , republicată, retine urmatoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate formulata.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie art. 454 din Codul de procedură civila și are urmatorul continut:

- Art. 454: "Poprirea se infiinteaza fără somatie, prin adresa însoțită de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata și debitorul despre măsura luata.

În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit art. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se executa silit.

În cazul în care poprirea a fost infiintata ca măsura asiguratorie și nu a fost desfiintata până la obtinerea titlului executoriu, se va comunică tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu în vederea indeplinirii obligațiilor prevăzute de art. 456.

Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta dacă debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, întreaga valoare a creantei la dispoziția creditorului urmaritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va instiinta de îndată pe tertul poprit."

Autoarea excepției sustine ca dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1) și (2), art. 24 alin. (1), ale art. 53 și 57 din Constitutia României, republicată, care au urmatorul continut:

- Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetatenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 21 alin. (1) și (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apararea drepturilor, a libertatilor și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat.";

- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apararea securitatii naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertatilor cetatenilor; desfășurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai dacă este necesară intr-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicata în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.";

- Art. 57: "Cetatenii români, cetatenii straini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertatile constitutionale cu buna-credinta, fără sa incalce drepturile și libertatile celorlalți."

Examinand excepția de neconstitutionalitate, Curtea retine ca poprirea reprezinta o formă de executare a creanțelor și consta în indisponibilizarea unor bunuri în mainile tertului poprit, care este debitor al persoanei executate silit, în scopul achitarii directe a creantei poprite către creditor. Asa fiind, poprirea permite creditorului sa urmareasca creantele sau alte drepturi ale debitorului urmarit nascute în raporturile acestuia cu tertii. Aceasta măsura se infiinteaza, potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civila, la cererea creditorului de către executorul judecătoresc, fără somatie, prin adresa însoțită de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata tertului poprit, cu instiintarea debitorului.

Curtea constata ca poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple și rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civila având ca finalitate tocmai asigurarea celeritatii executarii prestatiei la care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor ratiuni și pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rau-platnici, în sensul tergiversarii executarii obligațiilor ce le incumba, legiuitorul a prevăzut în mod expres înființarea popririi fără obligația somarii prealabile a debitorului. Însă în condițiile în care respectivul debitor are posibilitatea de a lua cunoștința despre înființarea popririi, textul de lege criticat nu lezeaza în nici un fel accesul liber la justiție sau dreptul persoanei la aparare. Astfel, în temeiul art. 399 din Codul de procedură civila, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesati sau vatamati prin executare, debitorul beneficiaza de toate garantiile procesuale pentru realizarea deplina a acestor drepturi, supunand cenzurii instanței măsura dispusa, în cadrul unei proceduri contradictorii. Asa fiind, susținerea autorului excepției, conform careia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 și 24 din Constitutia republicată, este neintemeiata.

Cu privire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutia republicată, Curtea constata ca, potrivit jurisprudentei sale constante, tratamentul juridic egal constituie un drept al cetatenilor numai în măsura în care acestia se gasesc în situații juridice identice, deosebirile sub acest aspect impunand, în mod necesar, un regim juridic diferentiat. Asa fiind, în măsura în care reglementarea dedusa controlului se aplică tuturor celor aflati în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.

Textul de lege criticat nu aduce atingere nici dispozițiilor constitutionale ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care exista o restrangere a exercitarii drepturilor și libertatilor fundamentale ale cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior, nu s-a constatat.

În sfârșit, referitor la incalcarea art. 57 din Constitutia republicată, Curtea considera ca invocarea acesteia nu este intemeiata, intrucat exercitarea drepturilor și libertatilor consacrate de Constitutie trebuie să se realizeze cu bunacredinta, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egala măsura ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Prin textul de lege criticat nu numai că nu se încalcă aceasta indatorire fundamentala, ci, dimpotriva, se da expresie dispozitiei constitutionale, astfel încât debitorul nu are decat să-și execute voluntar și cu buna-credinta obligația certa, lichida și exigibila constatata prin titlul executoriu, pentru a nu leza dreptul legal recunoscut al titularului creantei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civila, excepție ridicata de Societatea Comerciala "Trei G Export" - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.310/2003 al Tribunalului Bihor.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 20 aprilie 2004.