Decizia nr. 303/2006

Articolul 18

din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 : "Consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către agenții economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.";

-

Articolul 19

din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 : "Informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora, care se înscriu la vedere, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, instrucțiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoțesc produsul sau serviciul, în funcție de natura acestuia.";

-

Articolul 20

din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 : "Producătorul trebuie să informeze despre denumirea produsului, denumirea și/sau marca producătorului, cantitatea și, după caz, termenul de garanție, de valabilitate sau data durabilității minimale, principalele caracteristici tehnice și calitative, compoziția, aditivii folosiți, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau păstrare, despre contraindicații.

Producătorul are obligația să-și precizeze adresa în elementele de identificare, până la data aderării României la Uniunea Europeană.";

-

Articolul 4

din Hotărârea Guvernului nr. 1.039/2003 : "Se admite introducerea pe piață numai a aparatelor frigorifice de uz casnic al căror consum de energie electrică este mai mic sau egal cu consumul maxim admis potrivit clasei de eficiență pentru categoria aparatului frigorific de uz casnic respectiv, calculat conform metodei prevăzute în anexa nr. 1, și care:

a) au aplicată o etichetă indicând consumurile de energie, clasa de eficiență energetică, nivelul de zgomot și, după caz, alte caracteristici, conform anexei B la Standardul «Eficiența energetică și etichetarea ei» SR 13339:1996; eticheta se plasează pe exteriorul părții frontale sau superioare a aparatului frigorific de uz casnic, astfel încât să fie ușor de observat și vizibilă;

b) sunt însoțite de o fișă conținând informațiile înscrise pe etichetă, modelul fișei fiind conform anexei C la Standardul «Eficiența energetică și etichetarea ei» SR 13339:1996;

c) au marcajul european de conformitate CE, prevăzut în anexa nr. 3 la

Legea nr. 608/2001

privind evaluarea conformității produselor, aplicat de un producător sau un reprezentant autorizat al acestuia, denumit în continuare marcaj CE.";

-

Articolul 6

din Hotărârea Guvernului nr. 1.039/2003 : "Responsabilitatea introducerii pe piață a aparatelor frigorifice de uz casnic conform prevederilor art. 4 revine furnizorului."

Textele constituționale invocate expres în susținerea excepției sunt cele ale art. 45 privind libertatea economică și ale art. 135 alin. (2) lit. a) și b) privind economia.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În esență, autorul excepției apreciază că prevederile criticate contravin art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. a) și b), întrucât îngrădesc atât libertatea comerțului, cât și libertatea economică.

I. Curtea reține că, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, Curtea Constituțională "hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial", iar potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional "decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță [...]".

Astfel, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea putând fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ.

Pentru aceste motive, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , instanța judecătorească trebuia să respingă excepția de neconstituționalitate ridicată, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională. Întrucât instanța de judecată nu s-a conformat acestor dispoziții legale, Curtea, în conformitate cu dispozițiile

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.039/2003 .

II. În ceea ce privește constituționalitatea

Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 , în ansamblu, Curtea, prin

Decizia nr. 277 din 1 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 5 septembrie 2003, a stabilit, în esență, că drepturile cetățenilor care au calitatea de consumatori și obligațiile corelative ale agenților economici, prevăzute de

Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 , au caracter de protecție împotriva unor practici abuzive, și nicidecum discriminatoriu, acestea fiind adecvate poziției specifice a consumatorilor în raporturile cu producătorii și comercianții care beneficiază de plată prețului pentru produsul vândut.

Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că nu sunt încălcate dispozițiile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din Constituție, întrucât funcționarea normală a economiei de piață este perfect compatibilă cu măsurile de protecție a consumatorilor, iar libertatea comerțului și protejarea intereselor naționale în activitatea economică nu numai că nu sunt incompatibile cu fixarea unor reguli privind calitatea produselor sau a serviciilor prestate, dar acestea sunt impuse de alte obligații ce revin statului, și anume cea prevăzută la art. 135 alin. (2) lit. f) cu privire la crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții.

Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

De asemenea, în cauza de față, Curtea reține că

Ordonanța Guvernului nr. 21/1992

nu afectează libertatea economică, aceasta, potrivit textului Constituției, fiind necesar să fie exercitată "în condițiile legii". De altfel, autorul excepției este o societate comercială, care astfel are asigurat, în condițiile legii, dreptul de a efectua acte și fapte de comerț.

Curtea constată că aceleași considerente sunt valabile și cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18, 19 și 20 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 , reglementări cuprinse în cap. IV al ordonanței intitulat "Informarea și educarea consumatorilor".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.039/2003

privind stabilirea cerințelor referitoare la etichetarea și eficiența energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piață, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alchimia Impex" - S.R.L. din Reșița în Dosarul nr. 7.623/C/2005 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția civilă.

II. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 21/1992

privind protecția consumatorilor, în ansamblu, și a dispozițiilor art. 18, 19 și 20 din aceeași ordonanță, excepție ridicată de același autor în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 aprilie 2006.