Decizia nr. 396/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Mihaela Cîrstea - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.299/44/2005 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal răspunde consilier juridic Simona Bulearcă-Dănăilă, cu delegație la dosar, pentru Compania de Navigație Fluvială Română "Navrom" - S.A. din Galați, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al Companiei de Navigație Fluvială Română "Navrom" - S.A. din Galați solicită respingerea excepției ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu o motivează, depunând și concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, iar legiuitorul poate institui reguli speciale în considerarea unor situații speciale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.299/44/2005, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 și 108^5 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Marin Frunză într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a unei încheieri pronunțate de Curtea de Apel Galați pentru aplicarea unei amenzi judiciare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale, întrucât permit judecătorului care a pronunțat încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare și s-a aplicat amenda judiciară, să judece și calea de atac a reexaminării, acesta neputând, evident, să-și anuleze propria hotărâre.

Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu creează inegalitate între cetățeni și nici nu contravin celorlalte prevederi constituționale și din documentele internaționale invocate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, în acest sens fiind și

Decizia Curții Constituționale nr. 547/2005 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 24 și 108^5 din Codul de procedură civilă. Prevederile art. 108^5 din Codul de procedură civilă au fost introduse prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. În prezent, dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 24: "Judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare.

De asemenea nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeași pricină.";

- Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 21, 31, 51, 53, 124 și 126 din Constituție, ale art. 6, 13, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că referitor la neconstituționalitatea art. 108^5 din Codul de procedură civilă, invocată de același autor și raportată la aceleași prevederi din Constituție și din acte internaționale, Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 547/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, statuând că aceste dispoziții nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane.

Neintervenind elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Referitor la dispozițiile art. 24 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea nu contravin prevederilor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte, ci, dimpotrivă, reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil, prin faptul că judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași cauze în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare.

De asemenea, faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluționându-se de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituționale, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului și există astfel posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.299/44/2005 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 mai 2006.