Decizia nr. 71/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepție ridicată de Angela Gheorghiu, Paul Petrescu, Nicolae Petrescu și Mihai Petrescu în Dosarul nr. 4.902/COM/2006 al Tribunalului Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iulie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.902/COM/2006, Tribunalul Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 . Excepția a fost ridicată de Angela Gheorghiu, Paul Petrescu, Nicolae Petrescu și Mihai Petrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate contravin principiului constituțional al garantării proprietății private, deoarece împiedică titularul dreptului de proprietate să exercite toate atributele dreptului său, și în special folosința și dispoziția, prin instituirea, cu titlu gratuit, a unei servituți publice asupra unui teren proprietate privată.

Tribunalul Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederea legală criticată este constituțională.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile

art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, potrivit cărora: "(4) Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora. Dacă cu ocazia intervenției pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităților energetice, titularii de licență au obligația să plătească despăgubiri în condițiile prezentei legi."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate, alin. (3) privind exproprierea și alin. (5), referitoare la dreptul autorității publice de a folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul.

Examinând excepția, Curtea constată că dispoziția legală ce constituie obiectul acesteia a mai fost supusă controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (2) și (3) din Legea fundamentală, precum și la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu o motivare similară.

Astfel, prin

Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, s-a statuat că exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice, cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora, deși are ca efect lipsirea celor interesați de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere de iure și nici într-o expropriere de facto, ceea ce nu contravine dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție și prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private.

În acest sens, așa cum s-a arătat în decizia menționată, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza "Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei", 1982, a arătat că, întrucât autoritățile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiționarilor, aceștia puteau să își folosească bunurile, să le vândă, să le lase moștenire, să le doneze sau să le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situația cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanța sa, el nu a dispărut.

În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate, prin

Decizia nr. 550 din 6 iulie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 29 august 2006, Curtea a statuat că exercitarea dreptului de uz și a dreptului de servitute asupra proprietăților afectate de capacități energetice, cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora, are drept scop asigurarea valorificării fondului energetic, bun public de interes național, în deplină conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. (7) din Constituție, referitoare la obligația titularului dreptului de proprietate cu privire la respectarea oricăror sarcini ce îi revin potrivit legii sau obiceiului.

Mai mult, s-a arătat în decizia menționată că, în acord cu principiul constituțional al ocrotirii dreptului de proprietate,

art. 16 alin. (4) teza a doua din Legea energiei electrice nr. 318/2003

instituie obligația plății despăgubirilor, în condițiile legii, pentru orice pagube aduse proprietarilor cu ocazia intervenției pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii.

Cele statuate în jurisprudența Curții își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a acestor argumente.

Referitor la invocarea dispozițiilor art. 44 alin. (5) din Constituție privind dreptul autorității publice de a folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul, Curtea constată că acestea nu au relevanță în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepție ridicată de Angela Gheorghiu, Paul Petrescu, Nicolae Petrescu și Mihai Petrescu în Dosarul nr. 4.902/COM/2006 al Tribunalului Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2007.