Decizia nr. 69/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Teodor Traian Maghiar în Dosarul nr. 18.661/3/2007 al Tribunalului București - Secția I penală.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de avocatul autorului excepției, prin care se solicită acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere imposibilitatea prezentării, motivate prin certificat medical.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii și acordarea unui nou termen de judecată.

Deliberând, Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen.

Președintele dispune să se facă apelul în Dosarul nr. 1.274D/2007, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală ridicată de Teodor Maghiar în Dosarul nr. 18.658/3/2007 al Tribunalului București - Secția I penală.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă, de asemenea, asupra cererii depuse la dosar de avocatul autorului excepției, prin care se solicită acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere imposibilitatea prezentării, motivate prin certificat medical.

Având în vedere soluția Curții pronunțată în dosarul precedent, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen.

Deliberând, Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen și, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.273D/2007 și 1.274D/2007, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.274D/2007 la Dosarul nr. 1.273D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, considerând că în cauză nu este vorba despre o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci se solicită interpretarea textelor de lege criticate, interpretare pe care, de altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat-o prin Decizia nr. 71 din 15 octombrie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 august 2007, pronunțate în dosarele nr. 18.661/3/2007 și nr. 18.658/3/2007, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Teodor Traian Maghiar și Teodor Maghiar cu prilejul soluționării plângerilor formulate împotriva măsurii asigurătorii dispuse prin ordonanță de către procuror.

În motivarea excepției autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege criticate restrâng accesul liber la justiție, întrucât, prin inserarea conjuncției "sau" la finalul primului alineat al art. 168 din Codul de procedură penală, conduc la concluzia că învinuitul, inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată pot face plângere la instanța de judecată numai cu condiția să nu fi făcut o plângere similară în fața procurorului. De asemenea, consideră că alin. (2) al art. 168 din Codul de procedură penală confirmă această interpretare, arătând că doar împotriva hotărârii instanței de judecată se poate face recurs și, per a contrario, împotriva soluției date de procuror nu se poate exercita nicio cale de atac.

Tribunalul București - Secția I penală consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care arată că din interpretarea textelor de lege criticate rezultă că, împotriva ordonanței prin care se dispune această măsură, plângerea poate fi făcută la procuror sau la instanța de judecată, în orice fază a procesului, deci și la urmărirea penală.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Astfel, arată că din interpretarea textelor de lege criticate rezultă că inculpatul poate face plângere la instanță împotriva măsurilor asigurătorii dispuse de procuror în timpul urmăririi penale.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, nefiind contrare prevederilor din Constituție invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 168 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, dispoziții potrivit cărora "În contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal.

Hotărârea instanței de judecată poate fi atacată separat cu recurs. Recursul nu suspendă executarea."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste texte de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 21 alin.(1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 53 privind restrângerea unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că art. 168 alin. (1) din Codul de procedură penală consacră dreptul persoanelor interesate de a formula plângere împotriva măsurilor asigurătorii, adresându-se fie procurorului, fie direct instanței de judecată pe tot parcursul procesului penal. Alin. (2) din același articol prevede posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii instanței de judecată.

Autorii excepției consideră că din aceste texte de lege se poate desprinde interpretarea potrivit căreia exercitarea dreptului de a formula plângere la procuror ar exclude posibilitatea de a mai sesiza ulterior instanța de judecată.

Analizând aceste aspecte, Curtea constată că textele de lege ce constituie obiectul controlului de constituționalitate au în vedere etape procesual penale distincte, având fiecare titulari diferiți, respectiv procurorul și judecătorul. Actele acestora sunt supuse căilor de atac specifice, alin. (2) al art. 168 din Codul de procedură penală referindu-se doar la calea de atac ce poate fi formulată împotriva soluției dispuse de instanță.

Prin urmare, Curtea consideră că aspectele invocate de autorii excepției se referă, în realitate, la probleme de aplicare a textelor de lege criticate, ce revin competenței instanței de judecată, iar nu la veritabile probleme de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 168 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Teodor Traian Maghiar și Teodor Maghiar în dosarele nr. 18.661/3/2007 și nr. 18.658/3/2007 ale Tribunalului București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2007.