Decizia nr. 225/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. e) și

art. 6 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Societatea Comercială "Taxtomato Pres" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.999/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența constantă a Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 decembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.999/320/2006, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. e) și

art. 6 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Societatea Comercială "Taxtomato Pres" - S.R.L. din Târgu Mureș.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (8). În acest sens, se susține că măsura confiscării prevăzută de

art. 6 din Legea nr. 12/1990

este neconstituțională, întrucât caracterul licit al dobândirii averii se prezumă, iar proveniența bunurilor nu trebuie dovedită.

Judecătoria Târgu Mureș apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 44 alin. (8) teza a doua din Constituție consacră o prezumție relativă referitoare la caracterul licit al dobândirii averii, prezumție care poate fi răsturnată prin dovedirea săvârșirii unei infracțiuni sau contravenții, astfel încât probarea caracterului licit al dobândirii bunurilor cade în sarcina contravenientului sau a agentului economic.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că măsura confiscării dispusă de

art. 6 din Legea nr. 12/1990

se întemeiază pe dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 alin. (9), care prevăd că bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenții pot fi confiscate în condițiile legii, și se impune tocmai pentru că aceste bunuri au servit la săvârșirea contravenției.

Avocatul Poporului apreciază excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența constantă a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. e) și

art. 6 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins:

- Art. 1 lit. e): "Constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le-au săvârșit, următoarele fapte: [...]

e) efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege.";

- Art. 6: "Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) și j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum și sumele de bani și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă și se valorifică în condițiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administrației publice centrale.

Veniturile obținute ilicit de persoanele fizice sau juridice din activitățile prevăzute la art. 1, precum și încasările în întregime din vânzarea mărfurilor a căror proveniență nu este dovedită se confiscă și se fac venit la bugetul administrației publice centrale."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (8), potrivit cărora "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, sau prin

Decizia nr. 304/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, Curtea Constituțională, respingând excepțiile de neconstituționalitate, a constatat că dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 12/1990

se întemeiază tocmai pe prevederile textului art. 44 din Constituție, care, la alin. (9), prevede că "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii". Prin deciziile menționate s-a reținut că textul de lege criticat nu instituie o prezumție de dobândire ilicită a bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată.

De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în mod constant în jurisprudența sa că aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv a măsurii confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât sunt consecința unor încălcări ale legii. În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 56/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pe de altă parte, Curtea reține că, potrivit Deciziei Curții Supreme de Justiție nr. I/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 16 mai 2002, prin care a fost admis recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, referitor la aplicarea dispozițiilor art. 1 lit. e) și ale

art. 6 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată, astfel cum a fost modificată prin

Ordonanța Guvernului nr. 126/1998 , în cazul plângerilor îndreptate împotriva actelor de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute la

art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 , modificată prin

Ordonanța Guvernului nr. 126/1998 , prezentarea ulterioară, în fața instanțelor judecătorești, a actelor prin care se dovedește proveniența licită a bunurilor ce nu erau însoțite, în momentul constatării contravenției, de astfel de documente atrage anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea contravenientului de plată amenzii aplicate și restituirea mărfii confiscate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. e) și

art. 6 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, excepție ridicată de Societatea Comercială "Taxtomato Pres" - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.999/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2007.