Decizia nr. 403/1997
referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1 și a art. 330^2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Victor Dan Zlatescu - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Koin Milorad împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 19 din 30 ianuarie 1997 *).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14 octombrie 1997, în prezenta recurentului, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 21 octombrie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 31 octombrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1 și a art. 330^2 din Codul de procedură civilă, ridicată de Koin Milord.
Prin Decizia nr. 19 din 30 ianuarie 1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca vadit nefondata, soluție care s-a fundamentat pe deciziile Curții Constituționale nr. 73/1996 și nr. 96/1996.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, Koin Milorad, pentru următoarele motive:
- naționalizarea imobilului în cauza s-a făcut cu încălcarea Decretului nr. 92/1950;
- nemotivarea
Deciziei nr. 19/1997 , deoarece se limitează doar la referiri privitoare la decizii anterioare ale Curții Constituționale.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Senatul apreciază ca recursul este neîntemeiat.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca recursul este neîntemeiat, deoarece, asupra constituționalității dispozițiilor art. 330, art. 330^1 și a art. 330^2 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive care sunt obligatorii.
Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1 și ale art. 330^2 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:
Rezolvarea problemei dacă dispozițiile Decretului nr. 92/1950 au fost corect aplicate în cazul recurentului revine Curții Supreme de Justiție, sesizată cu soluționarea recursului în anulare.
Curtea Constituțională, în conformitate cu dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 2 din Legea nr. 47/1992, se pronunța numai asupra constituționalității textului de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate.
Motivul de recurs privind nemotivarea deciziei de fond prin trimiterea la precedente judiciare este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, asa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauza și neconstitutionala în alta cauza, cat timp legitimitatea sa constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile și principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecința, referirea la decizii anterioare prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă nu înseamnă o nemotivare, ci, dimpotriva, aplicarea consecventa a dispozițiilor constituționale și legale.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Koin Milorad împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 19 din 30 ianuarie 1997 .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 1997.
--------------------
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
*) Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 30 ianuarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 11 iunie 1997.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.