Decizia nr. 692/1997

Ioan Muraru

- președinte

Costică Bulai

- judecător

Mihai Constantinescu

- judecător

Nicolae Popa

- judecător

Lucian Stângu

- judecător

Romul Petru Vonica

- judecător

Victor Dan Zlătescu

- judecător

Paula C. Pântea

- procuror

Florentina Geangu

- magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedura civilă, ridicată de Sasu Ioan, Droc Maria și Stângescu Ana în Dosarul nr. 3.869/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18 decembrie 1997, în prezenta intimatului-reclamant Sasu Ioan, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 19 decembrie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Curtea Supremă de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 3 iunie 1997, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și a art. 330^4 din Codul de procedura civilă, ridicată de Sasu Ioan, Droc Maria și Stângescu Ana.

În motivarea excepției se susține că dispozițiile legale menționate încalcă art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție.

Exprimându-și opinia, instanța de judecata apreciază că excepția este neîntemeiată.

În scopul soluționării cauzei, conform prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este intemeiată, având în vedere practica jurisdicțională a Curții.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale

Legii nr. 47/1992 , republicată, constată următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea este competentă să soluționeze excepția de neconstituționalitate invocată.

Curtea s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea art. 330, art. 330^2, art. 330^3 și ale

art. 330^4 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996 , rămasă definitivă prin

Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 și, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, constatând, pe de o parte, că prevederile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, iar pe de altă parte, că dispozițiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționalitate.

Având în vedere că un text declarat neconstituțional nu mai poate face obiectul unei noi excepții de neconstituționalitate, potrivit prevederilor

art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, excepția vizând dispozițiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Totodată, excepția privind dispozițiile art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3, precum și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, urmează să fie respinsă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să schimbe practica jurisdicțională a Curții Constituționale.

Cu privire la dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că, la data ridicării excepției, prin

Legea nr. 17/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea fuseseră modificate, astfel încât, în prezent, recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând de către procurorul general, ci numai în cadrul unui termen de 6 luni, care începe să curgă de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 1, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 2 din același cod.

Rezultă așadar că, fiind instituit termenul de exercitare a acestei căi de atac, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă a rămas fără obiect.

În acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997 , definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Sasu Ioan, Droc Maria și Stângescu Ana în Dosarul nr. 3.869/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19 decembrie 1997.