Decizia nr. 1063/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.201 din Codul civil și ale art. 166 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1.201 din Codul civil
și ale
art. 166 din Codul de procedură civilă , excepție invocată de Iulian Popescu și Ileana Oana Cazan în Dosarul nr. 2.170/245/2009 al Judecătoriei Iași.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.170/245/2009, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1.201 din Codul civil
și ale
art. 166 din Codul de procedură civilă , excepție invocată de Iulian Popescu și Ileana Oana Cazan într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatarea nulității absolute.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale deoarece, "prin limitările pe care le conțin", încalcă dreptul de acces liber la justiție.
Judecătoria Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că excepția autorității de lucru judecat face parte din limitările justificate ale liberului acces la justiție, contribuind la respectarea securității raporturilor juridice și a echității procedurii.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere principiului constituțional al accesului liber la justiție sau dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, constituie o modalitate eficientă de prevenire și limitare a abuzului de drept.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției îl reprezintă prevederile
art. 1.201 din Codul civil
și ale
art. 166 din Codul de procedură civilă , care prevăd:
-
Articolul 1
201 din Codul civil : "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate."
-
Articolul 166
din Codul de procedură civilă : "Excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs."
În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 21
- Accesul liber la justiție.
Examinând excepția, Curtea constată următoarele:
I. Prevederile
art. 1.201 din Codul civil
au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză, și cu o motivare similară.
Astfel, prin
Decizia nr. 908 din 5 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2007, Curtea a respins excepția și a statuat că puterea lucrului judecat este o prezumție legală și absolută, în sensul că un proces odată judecat, între aceleași părți, având același obiect și aceeași cauză, nu poate fi reluat, asigurându-se prin aceasta stabilitatea și securitatea raporturilor juridice încheiate. De aceea, dată fiind importanța autorității de lucru judecat, întemeiată pe considerații de ordine publică, legiuitorul a înțeles să o reglementeze în mod expres, textele de lege criticate fiind de strictă interpretare.
Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a constatat că autoritatea de lucru judecat nu este consacrată ca atare de Constituție, astfel că nu se poate susține că este în contradicție cu dispozițiile
art. 21 din Constituție .
Considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței.
II. În ceea ce privește invocarea neconstituționalității
art. 166 din Codul de procedură civilă , Curtea constată că acest text de lege este o normă procedurală, emisă de legiuitor în temeiul competenței sale, recunoscută prin
art. 126 alin. (2) din Constituție .
Contrar susținerilor autorilor excepției, posibilitatea invocării excepției puterii lucrului judecat, de către părți sau de către judecător, chiar în fața instanțelor de recurs, nu este de natură a îngrădi liberul acces la justiție, ci, dimpotrivă, urmărește să împiedice pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii, evitând rejudecarea unui proces, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, în vederea asigurării securității și stabilității raporturilor juridice încheiate.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, în Cauza Lungoci împotriva României, din 2006, a statuat că "excepția autorității de lucru judecat urmărește un scop legitim dacă vizează să asigure securitatea raporturilor juridice în materie civilă."
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1.201 din Codul civil
și ale
art. 166 din Codul de procedură civilă , excepție invocată de Iulian Popescu și Ileana Oana Cazan în Dosarul nr. 2.170/245/2009 al Judecătoriei Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.