Decizia nr. 1450/2009

Tudorel Toader - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România în Dosarul nr. 3.185/110/2008 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Baroul Bacău, d-na avocat Larisa Somfalean, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la notele transmise de autorul excepției de neconstituționalitate prin care invocă lipsa capacității de exercițiu a Baroului Bacău.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției, arătând că prevederile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea statuând că aceste prevederi sunt constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.185/110/2008, Curtea de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin art. 20, 21 și 124 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu permit recuzarea tuturor judecătorilor unei instanțe de judecată și judecarea cererii de recuzare de către instanța superioară celei din care fac parte judecătorii recuzați.

Curtea de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Nu se pot recuza toți judecătorii unei instanțe sau ai unei secții a acesteia".

Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 124 - Înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Prevederile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă au mai făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca și în prezenta cauză, soluția adoptată fiind de respingere a criticilor ca neîntemeiate. Astfel, prin

Decizia nr. 1.176 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008,

Decizia nr. 390 din 19 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, și

Decizia nr. 741 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 4 iunie 2009, Curtea a reținut că instituția recuzării în procesele judiciare este justificată de imperativul asigurării unei judecăți imparțiale, în care părțile să fie protejate de posibila părtinire a judecătorului, cauzată de legătura de rudenie sau de afinitate cu una dintre părți ori de interesul personal pe care îl are în soluționarea acelei cauze sau alte asemenea împrejurări, expres prevăzute de lege. S-a mai statuat că recuzarea nu poate fi decât individuală, și nu colectivă, și ea nu poate conduce la împiedicarea tuturor judecătorilor unei instanțe să judece procesele cu care au fost învestiți în condițiile legii.

Pe de altă parte, Curtea a mai reținut că textele de lege criticate reprezintă norme de procedură prin intermediul cărora legiuitorul instituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Totodată, textele de lege criticate realizează o veritabilă protecție a justițiabilului împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a soluționării cauzei, restrângând posibilitățile părților de a solicita suspendarea judecării cauzei doar la acele situații care se justifică rațional.

Considerentele deciziilor menționate sunt pe deplin valabile și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții în această materie.

În ce privește invocarea de către autorul excepției a lipsei capacității de exercițiu a Baroului Bacău, Curtea constată că acest aspect urmează să fie soluționat în conformitate cu prevederile

Decretului nr. 31/1954

privitor la peroanele fizice și la persoanele juridice de către instanța de judecată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România în Dosarul nr. 3.185/110/2008 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 noiembrie 2009.