Decizia nr. 311/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 21/1996 10 aprilie 1996 (prevederi anume) legea concurenței
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Eximprod Grup" - S.R.L. Buzău în Dosarul nr. 868/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se prezintă pentru partea Consiliul Concurenței domnul inspector de concurență Andrei Pufulescu cu împuternicire la dosar și se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Concurenței, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. De asemenea, depune și concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, deoarece problema supusă atenției Curții excedează competenței sale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 868/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 50 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Eximprod Grup" - S.R.L. Buzău în dosarul de mai sus.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 148 referitoare la Integrarea în Uniunea Europeană, deoarece, potrivit dreptului european, fapta de omisiune a notificării nu se regăsește printre cele sancționate în lumina art. 14 din Regulamentul Consiliului (EC) nr. 139/2004 cu privire la controlul concentrărilor economice.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată, deoarece aspectele criticate vizează modul de interpretare și de aplicare a legii.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece critica autorului vizează chestiuni de interpretare și aplicare a textului de lege supus controlului.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 50 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005, care au următorul conținut: "Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de până la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancționării următoarele fapte:
a) omisiunea notificării unei concentrări economice cerute de art. 15;".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției și-a fundamentat critica pe o pretinsă coliziune între dispozițiile legale contestate și legislația comunitară în materie, aceasta din urmă nesancționând fapta de omisiune a notificării unei concentrări economice. Prin urmare, în opinia sa,
art. 50 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996
contravine art. 148 din Constituție referitor la Integrarea în Uniunea Europeană.
Faptul că legislația comunitară în materie este, spre deosebire de dreptul intern, mai permisivă sau mai blândă, nu atrage ipso facto neconstituționalitatea dispoziției legale naționale. În acest sens, chiar textul constituțional invocat în susținerea excepției prevede în alineatul (2) că, urmare aderării, "celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare". Prin urmare, având în vedere și prevederile art. 11 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern", Curtea constată că problema supusă controlului instanței de contencios constituțional excedează competenței sale, deoarece, pe de o parte, vizează modul de aplicare și de interpretare a textului legal criticat și, pe de altă parte, privește tocmai modul de soluționare a fondului litigiului dedus judecății prin stabilirea temeiului legal aplicabil. Or, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", Curtea Constituțională, în calitate de "garant al supremației Constituției" și de "unică autoritate de jurisdicție constituțională în România", nefăcând parte dintre acestea.
Curtea mai constată că, prin
Decizia nr. 300 din 3 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 26 martie 2009, și
Decizia nr. 729 din 7 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 12 iunie 2009, fiind chemată să se pronunțe asupra unor chestiuni referitoare la eventuale coliziuni între legislația internă și cea comunitară relevantă în domenii diferite, a statuat că o asemenea critică nu poate fi primită, deoarece nu este una de neconstituționalitate, ci de aplicare a legii, de competența instanței de judecată.
Prin urmare, chiar dacă natura intrinsecă a dreptului comunitar și autonomia sa în raport cu sistemele juridice naționale fac foarte dificilă receptarea sa în dreptul intern, Curtea constată că, urmare specificității sale, dreptul comunitar impune monismul și, ca o consecință peremptorie desprinsă din jurisprudența Curții Europene de Justiție, aplicabilitatea directă de către autoritățile și jurisdicțiile naționale ca atare. Așa fiind, numai judecătorul de drept comun ca judecător național al dreptului comunitar poate, potrivit art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să își exercite atribuțiile în cadrul aceleiași ordini juridice comunitare, sens în care judecătorul constituțional nu are o asemenea competență.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 50 lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Eximprod Grup" - S.R.L. Buzău în Dosarul nr. 868/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.