Decizia nr. 364/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 85/2006 5 aprilie 2006 (prevederi anume) privind procedura insolvenței
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Madmax" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 2.613/62/2009 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.613/62/2009, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Madmax" - S.R.L. din Brașov.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16, 21, 24, 44 și 135 din Constituție, deoarece instituie o stare de inferioritate a debitorului față de creditorul care solicită deschiderea procedurii de insolvență, în condițiile în care depunerea unei cauțiuni de către creditor nu este obligatorie, iar termenul de 10 zile stabilit pentru introducerea de către debitor a contestației este neîndestulător pentru ca acesta să-și apere eficient drepturile.
Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ consideră excepția neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 33 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, text de lege care are următorul conținut: "(1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, judecătorul-sindic va comunică cererea, în copie, debitorului.
(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență. Dacă debitorul contestă starea de insolvență, iar contestația sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară.
(3) La cererea debitorului, judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea să consemneze, în termen de 15 zile, la o bancă, o cauțiune de cel mult 10% din valoarea creanțelor. Cauțiunea va fi restituită creditorilor, dacă cererea lor va fi admisă. Dacă cererea va fi respinsă, cauțiunea va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacă nu este consemnată în termen cauțiunea, cererea introductivă va fi respinsă.
(4) Dacă judecătorul-sindic stabilește că debitorul este în stare de insolvență, îi va respinge contestația și va deschide, printr-o sentință, procedura generală, situație în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de către administratorul judiciar sau de către creditorii deținând împreună sau separat minimum 20% din valoarea masei credale și numai dacă aceștia își exprimă intenția de a depune un plan în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
(5) Dacă judecătorul-sindic stabilește că debitorul nu este în stare de insolvență, respinge cererea creditorilor, care va fi considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
(6) Dacă debitorul nu contestă, în termenul prevăzut la alin. (2), că ar fi în stare de insolvență și își exprimă intenția de a-și reorganiza activitatea, judecătorul-sindic va da o sentință de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declarația debitorului, făcută până la data pronunțării sentinței, rezultă că acesta se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va pronunța o sentință de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentința de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, după caz, să efectueze notificările prevăzute la art. 61."
Dispozițiile constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și ale art. 135 privind economia.
Examinând excepția, Curtea reține următoarele:
Prevederile
art. 33 din Legea nr. 85/2006
au mai fost supuse controlului de constituționalitate pentru motive de neconstituționalitate similare. Astfel, prin
Decizia nr. 346 din 18 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 2 aprilie 2008, Curtea a reținut că prevederile art. 33 alin. (2), care stabilesc că debitorul trebuie să conteste sau să recunoască existența stării de insolvență în termen de 10 zile de la primirea copiei, nu semnifică o restrângere a accesului la justiție ori o discriminare a acestuia în raport cu alte părți, care, potrivit altor dispoziții procedurale, beneficiază de termene mai mari. Dispozițiile legale menționate, ca de altfel întreaga lege, prevăd o procedură simplificată, prin care debitorul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum 60 de zile, ceea ce justifică termenele procedurale reglementate.
De asemenea, prin
Decizia nr. 381 din 17 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 24 mai 2007, Curtea a constatat că prevederile
art. 33 din Legea nr. 85/2006
nu încalcă dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 și 135 din Constituție. S-a reținut că procedura specială a insolvenței nu poate fi folosită în mod arbitrar, deoarece legea prevede condiții stricte pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii, legate de caracterul cert, lichid și exigibil al creanțelor, precum și de starea de insolvență reală a debitorului. Introducerea cererii nu determină automat deschiderea procedurii insolvenței. Debitorul se poate apăra față de orice solicitare în acest sens, beneficiind de toate mijloacele și garanțiile procedurale legale care condiționează desfășurarea unui proces echitabil. El poate contesta și dovedi inexistența stării de insolvență, iar dacă judecătorul-sindic va constata că nu este în insolvență va trebui să respingă cererea creditorului, continuând procedura numai când constată netemeinicia contestației. Garantarea și ocrotirea prin lege a proprietății private, precum și obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protejarea concurenței loiale și crearea cadrului favorabil valorificării tuturor factorilor de producție sunt deopotrivă valabile atât în privința apărării intereselor legitime ale debitorilor, cât și în privința promovării intereselor legitime ale creditorilor. În legătură cu acest aspect, Curtea a arătat că procedura prevăzută de textele de lege criticate a fost instituită de legiuitor tocmai ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu și-a executat voluntar obligațiile de plată, modalitate prin care nu a fost încălcat dreptul de proprietate al acestuia, în condițiile în care, în ceea ce îl privește, era ținut de existența unor creanțe certe, lichide și exigibile, ci s-a asigurat protecția dreptului de proprietate al titularilor unor asemenea creanțe, încălcat prin refuzul de executare din partea debitorilor rău-platnici.
În ce privește susținerea privind încălcarea
art. 16 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 606 din 19 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 23 august 2007, a constatat că prevederile
art. 33 din Legea nr. 85/2006
nu contravin acestor dispoziții constituționale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Madmax" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 2.613/62/2009 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2010.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.