Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 622/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

prezumat în vigoare

Data actului
6 mai 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 364 din 3 iunie 2010
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.428 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 275/2006 4 iulie 2006 (prevederi anume) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul proce…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Petrișor Duduianu în Dosarul nr. 7.754/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București Secția I penală, de Aron Ionuț Dudea în Dosarul nr. 18.982/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secția penală, de Dănuț Gheorghe în Dosarul nr. 15.674/302/2009 al Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I penală, de Marin Buzatu în Dosarul nr. 32.955/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secția penală și de Niculae Ioniță Bobe în Dosarul nr. 15.775/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 8.052D/2009, nr. 8.146D/2009, nr. 176D/2010, nr. 323D/2010 și nr. 327D/2010 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 8.146D/2009, nr. 176D/2010, nr. 323D/2010 și nr. 327D/2010 la Dosarul nr. 8.052D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 octombrie 2009, 3 noiembrie 2009, 26 ianuarie 2010, 19 ianuarie 2010 și 3 februarie 2010, pronunțate în dosarele nr. 7.754/302/2009, nr. 18.982/215/2009, nr. 15.674/302/2009, nr. 32.955/215/2009 și nr. 15.775/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 București Secția I penală și Judecătoria Craiova - Secția penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 și, respectiv,

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Petrișor Duduianu, Aron Ionuț Dudea, Dănuț Gheorghe, Marin Buzatu și Niculae Ioniță Bobe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 22 alin (1) referitoare la dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, deoarece sintagma "în mod excepțional" lasă loc arbitrariului în activitatea comisiei de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I penală și Judecătoria Craiova - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 8.052D/2009 și apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 22 din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, care au următorul cuprins:

"(1) Regimul închis se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 15 ani.

(2) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.

(3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează muncă și desfășoară activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază și supraveghere.

(4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca și în afara penitenciarului, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu prevederile Legii fundamentale invocate în prezenta cauză.

Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 1.315 din 2 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, și

Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reținute, că dispozițiile care reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate, nu stabilesc privilegii sau discriminări.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea.

În prezenta cauză se mai invocă și încălcarea art. 22 alin. (1) din Constituție privind dreptul la integritate fizică și psihică al persoanei, cu motivarea că aceasta se datorează aprecierii arbitrare a organelor administrative din cadrul penitenciarului. Asemenea critică nu poate fi reținută, deoarece vizează modul de interpretare și aplicare a legii de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedează competenței Curții Constituționale. De altfel, potrivit

art. 26 alin. (1) și (5) din Legea nr. 275/2006 , schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din același act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanțiile stabilite de lege, poate formula toate apărările pe care le consideră necesare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Petrișor Duduianu în Dosarul nr. 7.754/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală, de Aron Ionuț Dudea în Dosarul nr. 18.982/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secția penală, de Dănuț Gheorghe în Dosarul nr. 15.674/302/2009 al Judecătoria Sectorului 5 București Secția I penală, de Marin Buzatu în Dosarul nr. 32.955/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secția penală și de Niculae Ioniță Bobe în Dosarul nr. 15.775/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.